AJIUNU’ CRAȘIUNULUI GIN PRUNȘIA ME ȘEI DRAGĂ

Îmî aduc amince cu mult drag, gi atunși gi cînd ieram pruncaș mic în casa noastă parincească, gi la Coșioba, cum în Ajiun gi Crașiun eram on prunc cumince, cu mult mai cumince gicît în alce zîle gin an. Gi șe oare? Gin șel puțîn doauă motive.

Primu’ motiv iera așela că în sara zîlii gi Ajiun, capatam cîce on cadou, ceară dacă vremile ierau grele, find mintonaș dupa colectivîzare iară viniturile oamenilor ca șî a drajilor mnei parințî erau gistul gi miși șî puțîne. Cu tăce eșcea, gi Crașiun șî gi Pașci, întăgiuna capatam haine șî încalțămuri noi.

Pa lînga haine șî încalțămuri în Ajiunu’ Crașiunului mai avem bucuria pomului adus gi Moș Crașiun, pom care era îmbracat cu saloane gi pom, cu turcele, cu lumini șî cu scaparatori. În loc gi globuri erau acațace în pom nuși șî mere, iară în loc gi beteală era pusă gin loc în loc pamucă, care era ca șî neaua pa pom. Cadourile ierau, îmî aduc amince, creioane gi scris șî gi colorat, stilou, cărțî șî caiece, ciocolățî șî portocale.

Pomu’ iera dus în sara gi Ajiun gi Moș Crașiun, care atunși era îmbracat în alb nu în roșu ca amu. Ave șioariși albi șubă, o bundă șiobanească, barbă șî musteță gi lînă o gi cîlțî, iară în cap cujmă întoarsă pa dos. În pișioare era încalțat cu șizme gi pcele o gi gumă, cîceodată find cu opinși șî cu obgele. Iera înfațîșarea minunată a țaranului român, a dacului strabun. Șî amu am în memorie așeastă mândră înfațîșare a lu Moș Crașiun gi atunși, find în totală contraînfațîșare cu a lu’ moș jerilă, gi care ni să spune la școală. Cînd Moș Crașiun întra în casă cu pomu’ șî cadourile, noi tribe să zîșem o poezîie, o să cîntăm o corindă, iară Moș Crașiun era tare mulțamit. După șe mai crescui m-am dat sama că Moș Crașiun era fie văru Pascu, fie bași Aurel, o moșu Bubi.

Al doilea motiv gi bucurie șî a faptului că ieram cumince în zua asta gi Ajiun, iera așela că așceptam sacenii să vină cu corinda, uneuări vineu șî cu ștabu’ șî corindau ca șî injerii. Doamne , mîndru mai puce fi! Mami îmî spune că în NOAPCEA ASTA SĂ NAȘCE PRUNCUȚU’ SFÎNT, care ne ajiută șî ne fereșce gi șele răle pa tățî șî mai ales pa prunșii cumințî. Corindam cu mami minunacile corinzî ale noașce ale romînilor crișăni.

Tăt în Ajiun să fașeu mîncările șî plașincile, pîntru marile Praznic al Crașiunului. Să sîmță gi giparce on mîndru amneros gi umplaturi, gi carne friptă, gi cârnaț fript, gi pită coaptă în cuptori, gi plașintă stoarză cu nuși, cu mac o cu brînză, gi plașintă cu untură șî gi cremeș.

În zua gi Crașiun merjem la Sfînta Beserică, inge bași Todor Bălcu , cantoru’ , ma pune să șicesc APOSTOLU’.

Faină șî minunat iera atunși pa așele vremuri, gin tăce punccile gi vigere. Am aminciri placuce, gi atunși.