Eugen Teodorovici, pe de o parte, militeează pentru păstrarea specialiștilor în țară deoarece se simte o acută lipsă de forță de muncă bine pregătită, iar pe de altă parte îi concediază pentru a face economii bugetare și pentru a onora solicitarea unor grupări politice de a le angaja clienterismul politic.
În contextul mult discutatei economii bugetare, nimeni nu vorbește despre plata pensiilor speciale, pentru care acest popor muncește cu trudă, mai mult, sunt concediați cei care se ocupă de colectarea veniturilor ce asigură fondurile pentru plata pensiilor speciale. Oare de ce acest popor poate fi martor la aceste nedreptății și până când?
Până la urmă, trebuie să ne decidem care este calea pentru diminuarea sărăciei, creșterea salariilor sau stimularea investițiilor. Creșterea salariilor, așa cum este realizată de actuala guvernare- adică necorelată cu o creștere pe măsura productivității muncii și cu crearea unei adevărate culturi a muncii, va duce inevitabil către o creștere a inflației și, implicit, la o sărăcire a populației, dacă o vom raporta la puterea reală de cumpărare a populației. În schimb, creșterea investițiilor, atât private cât și pubice, va avea un efect stimulativ asupra economiei, creând noi locuri de muncă. Prin creșterea cererii pe piața muncii se va realiza o creștere sănătoasă a prețului muncii, adică salariile, deoarece toată lumea știe că într-o economie capitalistă cererea și oferta reglează prețul, inclusiv pe piața muncii. Ca urmare, vom avea de a face cu o creștere sănătoasă a nivelului veniturilor populației, cu consecința măririi reale a puterii de cumpărare.
Gradul de colectare a veniturilor fiscale a devenit doar un indicator ireal pentru acoperirea cheltuielilor curente, iar pentru acești guvernanți, singura soluție de a-și satisface clientela politică sunt împrumuturile fiscale prin care se amanetează atât prezentul, cât și viitorul României. Dacă vom consulta o statistică reală în legătură cu gradul de colectare a veniturilor bugetare, vom observa că acesta a scăzut cu 5% din PIB între 2012 și 2018, adică exact de când se află PSD/ALDE/UDMR la guvernare. Toate acestea s-au întâmplat deoarece Administrațiile pentru Contribuabilii Mijlocii constituite la nivelul regiunilor fiscale, au aproximativ 800 de angajați, care colectează peste 25% din totalul veniturilor fiscale, fiind cea mai eficientă structură de administrare fiscală, eficiența justificându-se prin eliminarea presiunii locale a factorului politico-mafiot.
Ministrul de Finanțe încearcă adoptarea unui proiect de lege pentru modificarea O.G. nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscale, precum și pentru modificarea și complectarea unor acte normative, acest proiect nu conține un studiu de impact sau o fișă financiară prevăzută de Legea 500 din 2002 privind finanțele publice, deoarece implementarea unor astfel de măsuri pot atrage o majorare a cheltuielilor bugetului statului, iar o astfel de propunere legislativă trebuie să instituie reguli clare, posibile și suficiente care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență, criterii și modalități de redistribuire a patrimoniului și bugetului direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice între direcțiile generale județene ale finanțelor publice reînființate prin proiect.
Prin acest proiect legislativ adoptat în Senatul României, și care a primit aviz de la comisiile din Camera Deputaților, se propune desființarea direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, dar păstrând, în schimb, direcțiile regionale vamale și direcțiile generale regionale de antifraudă fiscală. Înființarea direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice a avut următoarele performanțe fiscale: creșterea indicatorilor de integritate a personalului din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscale; reducerea evaziunilor fiscale; creșterea performanțelor angajaților din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscale; îmbunătățirea performanțelor operaționale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscale; s-au diminuat considerabil costurile colectării.
Actuala formă de organizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscale prin cele opt direcții generale regionale ale finanțelor publice asigură colectarea eficientă și cu costuri mult mai reduse a impozitelor și taxelor, și asigură executarea silită pentru toate instituțiile și ministerele statului, nu doar pentru bugetul statului.
În ultima perioadă asistăm la un atac concertat asupra Agenției Naționale de Administrare Fiscale pentru destabilizarea și slăbirea celei mai complexe și dificile instituții din România, cu impact major, cum ar fi: situația incertă din prezent, din toate instituțiile care activează în domeniul finanțelor publice; lipsa de transparență a deciziilor la nivel înalt, politic și administrativ, privind soarta angajaților din acest sistem; reducerea numărului de posturi din sistemul fiscal care ar aduce prejudicii grave Agenției Naționale de Administrare Fiscale.
Trecerea activității de administrare a contribuabililor mijlocii la județe, nu a fost nici până la această dată finalizată. Este clar că nu poți să susții că a crescut eficiența fiscului și, implicit, s-a redus frauda fiscală, când gradul de colectare a scăzut dramatic (suntem cu peste 13% sub media europenă) și, fără nici o logică, să desființezi structurile regionale de administrare a contribuabililor mijlocii, când tocmai acestea au fost cele mai eficiente. E clar că măsura nu se justifică din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor bugetare și nimeni nu a justificat impactul și consecințele desființării acestor structuri fiscale asupra bugetului public.
În aceste condiții, se pune întrebarea firească dacă prin propunerile legislative actuale se urmărește eficentizarea aparatului fiscal sau distrugerea și destabilizarea acestuia. Oare ce poate să mai urmeze, după ce ministrul Mihai Fifor și-a prezentat demisia din Guvern, fără a fi implicat în nici un scandal mediatic sau decizie eronată? Sau poate că omul era prea capabil pentru nivelul Guvernului din care făcea parte? Cred că putem aștepta niște răspunsuri din partea guvernanților, mai ales că acești miniștri ar trebui să răspundă și în fața opiniei publice.
Ciprian DEMETER Oare care este miza revoluției fiscale a PSD?
Eugen Teodorovici, pe de o parte, militeează pentru păstrarea specialiștilor în țară deoarece se simte o acută lipsă de forță de muncă bine pregătită, iar pe de altă parte îi concediază pentru a face economii bugetare și pentru a onora solicitarea unor grupări politice de a le angaja clienterismul politic.
În contextul mult discutatei economii bugetare, nimeni nu vorbește despre plata pensiilor speciale, pentru care acest popor muncește cu trudă, mai mult, sunt concediați cei care se ocupă de colectarea veniturilor ce asigură fondurile pentru plata pensiilor speciale. Oare de ce acest popor poate fi martor la aceste nedreptății și până când?
Până la urmă, trebuie să ne decidem care este calea pentru diminuarea sărăciei, creșterea salariilor sau stimularea investițiilor. Creșterea salariilor, așa cum este realizată de actuala guvernare- adică necorelată cu o creștere pe măsura productivității muncii și cu crearea unei adevărate culturi a muncii, va duce inevitabil către o creștere a inflației și, implicit, la o sărăcire a populației, dacă o vom raporta la puterea reală de cumpărare a populației. În schimb, creșterea investițiilor, atât private cât și pubice, va avea un efect stimulativ asupra economiei, creând noi locuri de muncă. Prin creșterea cererii pe piața muncii se va realiza o creștere sănătoasă a prețului muncii, adică salariile, deoarece toată lumea știe că într-o economie capitalistă cererea și oferta reglează prețul, inclusiv pe piața muncii. Ca urmare, vom avea de a face cu o creștere sănătoasă a nivelului veniturilor populației, cu consecința măririi reale a puterii de cumpărare.
Gradul de colectare a veniturilor fiscale a devenit doar un indicator ireal pentru acoperirea cheltuielilor curente, iar pentru acești guvernanți, singura soluție de a-și satisface clientela politică sunt împrumuturile fiscale prin care se amanetează atât prezentul, cât și viitorul României. Dacă vom consulta o statistică reală în legătură cu gradul de colectare a veniturilor bugetare, vom observa că acesta a scăzut cu 5% din PIB între 2012 și 2018, adică exact de când se află PSD/ALDE/UDMR la guvernare. Toate acestea s-au întâmplat deoarece Administrațiile pentru Contribuabilii Mijlocii constituite la nivelul regiunilor fiscale, au aproximativ 800 de angajați, care colectează peste 25% din totalul veniturilor fiscale, fiind cea mai eficientă structură de administrare fiscală, eficiența justificându-se prin eliminarea presiunii locale a factorului politico-mafiot.
Ministrul de Finanțe încearcă adoptarea unui proiect de lege pentru modificarea O.G. nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscale, precum și pentru modificarea și complectarea unor acte normative, acest proiect nu conține un studiu de impact sau o fișă financiară prevăzută de Legea 500 din 2002 privind finanțele publice, deoarece implementarea unor astfel de măsuri pot atrage o majorare a cheltuielilor bugetului statului, iar o astfel de propunere legislativă trebuie să instituie reguli clare, posibile și suficiente care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență, criterii și modalități de redistribuire a patrimoniului și bugetului direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice între direcțiile generale județene ale finanțelor publice reînființate prin proiect.
Prin acest proiect legislativ adoptat în Senatul României, și care a primit aviz de la comisiile din Camera Deputaților, se propune desființarea direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, dar păstrând, în schimb, direcțiile regionale vamale și direcțiile generale regionale de antifraudă fiscală. Înființarea direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice a avut următoarele performanțe fiscale: creșterea indicatorilor de integritate a personalului din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscale; reducerea evaziunilor fiscale; creșterea performanțelor angajaților din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscale; îmbunătățirea performanțelor operaționale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscale; s-au diminuat considerabil costurile colectării.
Actuala formă de organizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscale prin cele opt direcții generale regionale ale finanțelor publice asigură colectarea eficientă și cu costuri mult mai reduse a impozitelor și taxelor, și asigură executarea silită pentru toate instituțiile și ministerele statului, nu doar pentru bugetul statului.
În ultima perioadă asistăm la un atac concertat asupra Agenției Naționale de Administrare Fiscale pentru destabilizarea și slăbirea celei mai complexe și dificile instituții din România, cu impact major, cum ar fi: situația incertă din prezent, din toate instituțiile care activează în domeniul finanțelor publice; lipsa de transparență a deciziilor la nivel înalt, politic și administrativ, privind soarta angajaților din acest sistem; reducerea numărului de posturi din sistemul fiscal care ar aduce prejudicii grave Agenției Naționale de Administrare Fiscale.
Trecerea activității de administrare a contribuabililor mijlocii la județe, nu a fost nici până la această dată finalizată. Este clar că nu poți să susții că a crescut eficiența fiscului și, implicit, s-a redus frauda fiscală, când gradul de colectare a scăzut dramatic (suntem cu peste 13% sub media europenă) și, fără nici o logică, să desființezi structurile regionale de administrare a contribuabililor mijlocii, când tocmai acestea au fost cele mai eficiente. E clar că măsura nu se justifică din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor bugetare și nimeni nu a justificat impactul și consecințele desființării acestor structuri fiscale asupra bugetului public.
În aceste condiții, se pune întrebarea firească dacă prin propunerile legislative actuale se urmărește eficentizarea aparatului fiscal sau distrugerea și destabilizarea acestuia. Oare ce poate să mai urmeze, după ce ministrul Mihai Fifor și-a prezentat demisia din Guvern, fără a fi implicat în nici un scandal mediatic sau decizie eronată? Sau poate că omul era prea capabil pentru nivelul Guvernului din care făcea parte? Cred că putem aștepta niște răspunsuri din partea guvernanților, mai ales că acești miniștri ar trebui să răspundă și în fața opiniei publice.
Ciprian DEMETER Întrunirea Comitetului pentru Situații de Urgență al Județului Arad
Din cauza lipsei de alimentare cu energie electrică, pentru protecția copiilor s-a luat decizia suspendării cursurilor timp de 48 de ore, începând de mâine, în localitățile: Archiș, Bata, Beliu, Birchiș, Bârsa, Bârzava, Brazii, Buteni, Cermei, Chisindia, Conop, Craiva, Dieci, Ususău, Gurahonț, Hălmagiu, Hălmagel, Hășmaș, Moneasa, Mișca, Păuliș, Pecica, Petriș, Pleșcuta, Săvârșin, Seleuș, Șagu, Șepreus, Șicula, Șilindia, Șiria, Șiștarovăț, Tauț, Târnova, Varadia de Mureș, Vârfurile, Vinga, Zăbrani, Zărand. Spitalul din Sebiș este alimentat cu un grup electrogen pus la dispoziție de către Enel, iar căminul de bătrâni de la Varadia de Mureș, de un grup electrogen al ISUARAD. În continuare, se va acționa pe toate drumurile naționale și județene, iar ISUARAD va monitoriza situația operativă din județ, 150 de pompieri, 30 de mijloace tehnice, alături de forțe ale IJJ Arad și IPJ Arad fiind pregătite sa intervină în cazul care situația o va impune.
Biroul de Presă Tradiția colindelor la românii din Ungaria
În seara zilei de 12 decembrie, consulul general Florin Vasiloni a primit la reşedinţa sa colindul Corului “Pro Musica”. La acest moment a participat PS Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, care a fost însoţit de către alţi clerici din cadrul episcopiei și alți reprezentanți ai comunității istorice românești din Ungaria. Corul “Pro Musica” este un cor format în special din intelectuali români din Ungaria, împlinind în acest an 27 de ani de la înfiinţare. De atunci, mentorul grupului este artistul plastic Ştefan Oroian (membru al prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria). Timp de 20 de ani, corul a fost dirijat de către maestrul Gh. Fluieraş din Arad, în prezent fiind pregătit de către dirijorul Adrian Bughi, originar din acelaşi oraş.

În această perioadă, un grup de studenţi ai Universităţii din Oradea, sub coordonarea prof. Ioan Horga, decanul Facultaţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, au efectuat o vizită la Gyula, ocazie cu care au prezentat colinde româneşti la sediul misiunii diplomatice româneşti, iar însoţiţi de către şeful misiunii, au vizitat Catedrala Ortodoxă “Sf. Nicolae” din Gyula.
Consulul general Florin Vasiloni a primit de asemenea, la reședința sa, un grup de colindători condus de către instructorul Gheorghe Gros, originar din Chitighaz (Ketegyhaza). Aceștia au fost însoțiți de membri renumitei formații folclorice “Dubașii din Tomești”, din jud. Timiș.
În ziua de 13 decembrie, o delegație a Consiliului Județean Hunedoara, condusă de dl.Daniel Andronache, vicepreședinte, a efectuat o vizită la Liceul “Nicolae Bălcescu“ din Gyula. Delegația hunedoreană a oferit liceului o donație de carte de 5.000 de volume. De asemenea, membri Ansamblului “Drăgan Muntean“ din Deva au oferit publicului format din profesori și elevi ai școlii, un program de colinde românești.
https://www.youtube.com/Unul din cei mai cunoscuți speakeri americani, în vizită la Universitatea „Aurel Vlaicu”
Herculane, perla din Banat, o stațiune în care ilegalitatea este la tot pasul (II)

În parcul Vicol, în prejma alegerilor din anul 2018, pentru terasa Vasy xxxl a fost dat ordin de demolare de către Elena Udrea, dar, fiind înainte de sărbătoarea Crăciunului, primarul stațiunii domnul Nicușor Vasilescu a amânat-o până după sărbători, acesta chiar pregătise utilajele necesare pentru demolare. Între timp, demolarea nu a mai avut loc, și, deoarece domnul primar nu a mai vrut să pună în executare autorizația de demolare, a existat suspiciunea că cei doi au ajuns la o înțelegere.
În 2007, a început reabilitarea drumului DN 6, Orșova – Timișoara, iar cei de la administrația drumurilor naționale le-au pus în vedere celor care aveau construcții pe DN 6, în zona gării Băile Herculane, să demoleze construcțiile, în final, aceștia urmând a fi despăgubiți. În aceste condiții, primarul din aceea vreme, Oprescu Ion, i-a chemat la primărie pe proprietarii acestor chioșchiuri, unde s-a întocmit un proces verbal de constatare, ulterior, Primăria concesionând parcarea mare din fața gării, pe locația unde acum se află hanul Vasy XXL, condiționând cu realizarea unei investiții de interes public, respectiv o autogară cu punct de informare turistică. De altfel, cred că această soluție era de bun simț pentru investitorii din zonă, dar și pentru turiștii care vin în stațiune, mai ales că, în prezent nici măcar microbuzele nu mai fac legătura între gară și stațiune. Dar, din cauză că investiția era foarte mare pentru potențialul oamenilor de afaceri din zonă, ceilalți au refuzat să investească și au rămas doar două firme, una fiind S.C. SLG Geanina S.R.L., iar cealaltă, A.F. Vemi, firma aparținând domnului Teleagă Vasile. Cei care au fost de acord, în speță cele două firme, au făcut un contract de asociere în participațiune, în urma căruia urma să primească fiecare câte 1.000 mp. Fiecare firmă și-a obținut toate avizele și urma să primească autorizatia de construire, care fusese deja plătită, în cuantum de 10.880 ron/firmă.
Nicușor Vasilescu, pe atunci candidat la Primăria Băile Herculane, a făcut o sesizare la instituția Prefectului pentru a bloca Primăria să elibereze autorizația de construire până la finalizarea PUZ-lui. Între timp s-au luat toate avizele pentru PUZ, iar Primăria Băile Herculane a contractat lucrarea pentru suma de 47.000 lei.
În 2008, la Primăria Băile Herculane, s-a instalat ca primar domnul Nicușor Vasilescu, care a continuat ilegalitățile vechiului primar și nu a dorit să elibereze autorizația de construcție acestor investitori deoarece acesta, după spusele sale, în zona gării Băile Herculane aștepta „investitori strategici”. În aceste condiții, domnul Teleagă s-a apucat de săpat fundația fără autorizație, dar în acest caz primăria Băile Herculane a desființat fundația și l-a amendat pe domnul Teleagă Vasile.
În jurul anului 2010, într-o noapte, domnul Teleagă Vasile a dus pe terenul din zona gării o remorcă exact de lungimea viitorului han pe care dorea să-l construiască, iar de atunci în fiecare noapte a început să construiască în jurul acelei remorci fără a avea autorizație de construcție. Atunci, ceilalți deținători de terenuri din acea zonă au făcut sesizare la Primărie, pentru ca aceasta să elibereze autorizațiile de construcție.
Din acest moment, apare o inginerie financiară interesantă, între Primărie și Teleagă Vasile cu privire la faptul că acesta urma să asigure cazarea și mâncarea participanților de la festivalul folcloric, primăria nu plătea iar domnul Teleagă în contul creanței primea terenuri. În speță, Teleagă Vasile a primit cei 1.000 mp din zona gării, în contul creanțelor.
Aici intervin câteva întrebări. Prima ar fi dacă acele facturi emise de către domnul Teleagă Vasile către Primărie au fost reale? De ce Primăria nu a plătit acele facturi? Dacă evaluarea terenului este la prețul pieței?
Mai mult, acest Teleagă Vasile dorește în mod continuu schimb de teren cu Primăria, aici mă refer la Parcul Vicol, unde domnul Teleagă Vasile dorește schimb de teren deoarece acesta a dobândit terenul prin uzucapiune, iar prin schimb de terenuri se încercă să-și șteargă urmele. Dar despre aceste fapte vom vorbi în următorul articol, dar și despre cum acest individ este consiliat de foști magistrați și despre influențele acestora în actul de justiție.
În anul 2014, Consiliul Local Băile Herculane a dat o hotărâre de consiliu și a reziliat contractul societății S.C. SLG Geanina S.R.L., care era intabulată pe acea suprafață de 1.000 mp, acest fapt era posibil doar printr-o hotărâre de instanță definitivă. Între timp, administratorul societății S.C. SLG Geanina S.R.L a sesizat organele abilitate, dar între timp Consiliul local Băile Herculane au dat o altă hotărâre prin care a anulat hotărârea de reziliere a contractului.
Între timp domnul Vasy XXL construiește după bunul lui plac, atât pe terenul altora cât și în albia râului Belareca fără a fi supărat de nici o autoritate publică, în speță Apele Române și Inspecția în Construcții, mai ales că au existat sesizări în acest sens, inclusiv la Inspecția de Stat în Construcții București.
Dacă ne uităm în fotografia ce prezintă construcția de la gară, vom observa că tot ce este construit din clădirea cu acoperiș verde înspre Mehadia este pe terenul deținut de altcineva, iar parcarea este pe terenul primăriei. Mai mult, domnul primar Miclău Cristian dă o declarație pe propria răspundere că terenul din gară e lipsit de sarcini și inițiază un proiect de hotărâre pentru efectuarea schimbului, unde trece la schimb exact parcelele în suprafață de 150 m ,165m și 685 m, adică 1.000 mp, care, în fapt, aparțin lui S.C. SLG Geanina S.R.L., ce fac obiectul unui litigiu.
De mai multe ori am încercat să iau legătura cu primăria Băile Herculane, doamna purtător de cuvânt a fost de acord în privința unei discuții pe acest subiect, cu precizarea că domnul primar dorește întrebările înainte. Consider că acest fapt este o lipsă de profesionalism a acestor funcționari publici care sunt implicați și în actul de administrativ, sincer mi-aș fi dorit un dialog, în sens constructiv, despre situația din Băile Herculane, și, de ce nu, despre proiectele de viitor.
Ciprian DEMETER

AncheteOnline: Imagine de sine, pe banii arădenilor. Cum vrea Falcă să ”cânte”, la semifinalele Eurovisionului din 2019
Falcă își bate joc, din nou, de arădeni!
N.red. – Explicație foto: În clădirea din fotografie „familia” Gheorghe și Ela Falcă deține un apartament în proprietate. Apartament pe care l-a închiriat firmei orădene ce deține Jurnal arădean și site-ul aradon!!!!!! (unde a ajuns presa așa zis liberă din Arad). După cum vedeți, fațada cădirii arată spre jalnic. Suntem curioși dacă și această clădire face parte din cele 206 aflate în vizorul Primăriei și ale căror proprietari trebuie să plătească impozit mărit cu 500%. Ei, GIGI Falcă, acum să te vedem. Plătești impozit mărit? Te apuci de renovat fațada? Reușești să-i convingi pe ceilalalți proprietari de apartamente din clădirea respectivă să pună mână de la mână, să plătească proiectul de renovare a fațadei (sau poate îl face Ela cu a ei Pro Arhitectura pe gratis…), să obțină autorizația de construcție, să achite lucrările etc., etc.. Că la tine nu credem că este problema de bani.
Cum numai mâine nu-i poimâine (adică 1 ianuarie 2019), Gogule îți așteptăm mișcările și suntem curioși dacă plătești impozitul mărit cu 500% că n-ai fost în stare să-ți renovezi fațada clădirii de la unul dintre apartamentele pe care le ai în proprietate.
R.D.
DIn 2019, UTA intră într-o nouă etapă: salarii din bani publici
ARCD – Să continuăm bătălia pentru Monumentul Marii Uniri !
La Arad, ca în toată România, pe 1 Decembrie s-a sărbătorit Ziua Națională a României, CENTENARUL MARII UNIRI, într-o atmosferă festivă. Nu a fost una excepțională, una plină de entuziasm, din păcate și asta și pentru că, din motive pe care le știm, nu ne-am bucurat la Monumentul Marii Uniri.
Asociația pentru Reformă Civică și Democrație și-a adus contribuția în demersul normal și de dorit de a avea pe 1 Decembrie, la CENTENARUL MARII UNIRI, un frumos monument la Arad, fără rezultate însă pentru că birocrația de la București nu are seamăn, iar autoritățile locale se mulțumesc cu puțin.
A.R.C.D. a transmis numeroase adrese la Instituțiile Centrale (și locale) pentru a grăbi instalarea Monumentului Marii Uniri până la 1 Decembrie 2018. Răspunsurile le puteți vedea și dumneavoastră pentru a trage concluziile corecte. Ca atare vom avea o poziție ce o exprimăm aici.
Acum, când am trecut în anul 1 din CENTENARUL 2 o spunem ferm: nu ne vom lăsa până nu vom aduce Monumentul Marii Uniri, aici la Arad, unde îi este locul. Continuăm lupta pentru acest simbol al unității de neam și care va fi și simbolul victoriei arădenilor în fața birocrației și indolenței!
Samuel Caba, Președinte A.R.C.D.
Gala Minorităților la Békéscsaba şi hramul Catedralei Episcopale din Gyula
Luni seara (10 decembrie 2018), în sala festivă a Primăriei orașului Bichișceaba (Békéscsaba), s-a desfășurat Gala Minorităților din acest oraș, în care convieţuiesc cinci minorități: română, slovacă, germană, rromă și poloneză, alături de majoritatea maghiară. La acest eveniment a participat şi Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula. În Bichișceaba trăiesc un număr de aproximativ 60.000 de locuitori, iar acesta este orașul de reședință al județului Bichiș (Békés), în care se află și cele mai numeroase comunități românești din Ungaria.
La eveniment, din partea minorității române, au participat Preasfințitul Părinte Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU) și alți clerici din cadrul episcopiei, Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al minorității române în Parlamentul de la Budapesta, Tiberiu Juhasz, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), prof. Teodor Iuhas, președintele Autoguvernării Românești din Bichișceaba, Eugen Gagea, prodecan în cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, ș.a. Printre oficialii ungari, s-au regăsit Szarvas Péter, primarul orașului Békéscsaba, viceprimarul Kiss Tibor, reprezentanţi ai minorităţilor din oraş, precum și în jur de 150 de participanți. Manifestarea s-a deschis prin cuvântul primarului Szarvas Péter, care a subliniat importanța acestei sărbători și prezența dintotdeauna pașnică și binevenită a celor cinci minorități în orașul Bichișceaba, pe care l-au îmbogățit prin tradițiile, cultura și activitatea lor și care anul viitor va împlini 300 de ani de existență. Un cuvânt de salut, în care a apreciat evenimentul, bunele relații avute cu autoritățile locale şi frumusețea orașului Bichișceaba, a fost transmis de către consulul general român Florin Trandafir Vasiloni.
A urmat apoi, rând pe rând, câte un scurt program cultural oferit de fiecare minoritate în parte, precum și premierea unei personalități importante care a contribuit activ în viața minorității respective, în păstrarea și promovarea identității ei, dar și în stabilirea unor bune relații între țara pe care o reprezintă și Ungaria. Minoritatea română a prezentat dansuri populare românești, iar premiul autoguvernării locale a fost acordat d-lui Frankó Sándor, prezent activ în viaţa comunităţii româneşti locale. Membrii comunității românești din Bichișceaba și invitații lor au fost invitaţi și la o recepție comună, oferită din partea Autoguvernării Românești locale. https://www.youtube.com/
Cu ocazia sărbătorii Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie 2018), s-a sărbătorit hramul Catedralei Episcopale din Gyula, Ungaria. La această manifestare a participat şi consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni.
Cu acest prilej, a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească, de către PS Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu PS Părinte Luchijan (Luchian) Pantelici, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria și Administratorul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timișoara și cu un numeros sobor de clerici, format din preoții și diaconii Episcopiei Române din Ungaria. Au mai participat Zalay Mihály, președintele Consiliului Județean Békés (Bichiș), Tiberiu Juhasz, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), pr. Marius Maghiaru, președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Mihai Cerhati, președintele Autoguvernării de Naționalitate Română din Gyula, Margareta Tat, primarul Micherechiului, Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB), reprezentanți ai publicaţiilor „Foaia Românească” și „Cronica”, Tiberiu Boca și echipa de redacție a emisiunii în limba română „Ecranul Nostru” de la Studioul de Televiziune din Szeged, etc. De asemenea, au luat parte circa 150 de elevi, de la LNB, iar răspunsurile liturgice au fost date de membri grupului coral „Sfântul Ierarh Nicolae” al Arhiepiscopiei Timișoarei. Un grup de elevi de la LNB au prezentat o serbare în lb. română.
Sărbătoarea hramului a fost și un prilej de exprimare a comuniunii inter-ortodoxe, între românii și sârbii ortodocși care trăiesc în Ungaria. Preasfințitul Părinte Episcop Lukijan este și Administrator al Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timișoara, iar Preasfințitul Părinte Siluan îndeplinește temporar și ascultarea de Locțiitor al Eparhiei Ortodoxe Românești a „Daciei Felix”, din Serbia. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria cuprinde astăzi un număr de 21 de Parohii, iar Episcopia Ortodoxă Sârbă din Ungaria numără 42 de Parohii.
Alianța Vestului – O Iniţiativă în Spiritul Declaraţiei de la Alba Iulia
- dezvoltarea comunităților – pentru a susține dezvoltarea României,
- libertatea comunităților de a se asocia, de a atrage și a-și utiliza eficient resursele,
- mai multă putere pentru comunitățile locale, prin asocieri intra și interregionale în structuri nebirocratice,
- stabilitatea administrației, evidentă în cazul administrațiilor locale, în raport cu cea centrală
- Orașele noastre sunt motoare ale dezvoltării economice și oferă un climat propice pentru afaceri și o bună calitate a vieții pentru cetățeni.
- Suntem un model de management urban performant și gestionăm eficient resursele comunităților noastre.
- Încurajăm și susținem spiritul antreprenorial liber și colaborăm cu agenții economici pentru a genera bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată.
- Susținem un mediu favorabil inovării și furnizăm cunoaștere și tehnologie la nivelul teritoriului într-un parteneriat direct cu mediul academic.
- Beneficiem de o poziție geostrategică favorabilă și dorim să ne interconectăm infrastructura la rețeaua europeană.
- Încurajăm și atragem resurse umane pregătite și competente și avem un trend demografic crescător. Cele 4 orașe au împreună cu zonele de influență peste 1,5 milioane de locuitori, fiind astfel al doilea pol economic și demografic al țării.
- Suntem parteneri și colaborăm permanent în probleme de administrație locală.
- Împărtășim o viziune de dezvoltarea orientată spre Europa. Uniunea Europeană e pentru noi atât un model de colaborare, cât și o resursă de creștere.
- Accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania,
- Susținerea și urgentarea implementării proiectului Autostrada ViaCarpathia,
- Susținerea și urgentarea proiectului Autostrada Timișoara-Belgrad,
- Dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între toate cele 4 orașe,
- Finalizarea completă a tronsoanelor de centură și interconectarea la rețeaua TEN-T,
- Dezvoltarea în parteneriat a aeroporturilor și a facilităților de acces la acestea dinspre fiecare oraș către toate celelalte,
- Dezvoltarea unei rețele de transport public intraregional și interregional
- Creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren / tramvai /troleibus / autobus electric / metrou metropolitan
- Susținerea mobilității forței de muncă,
- Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură.
- Sprijinirea colaborării mediului de afaceri prin rețele de furnizori, clustere regionale
- Promovarea unui set comun de infrastructuri specifice, precum și un pachet de facilități oferite agenților economici,
- Susținerea inovării și a parteneriatelor între universități și mediul de afaceri, și administrația publică locală,
- Trei resurse de finanțare a proiectelor de infrastructură: 2% din PIB-ul național, bani aprobați de Uniune și fonduri împrumutate de la Banca Europeană, dezvoltarea constituind cea mai bună formă de protecție socială,
- Valorificarea oportunităților financiare și strategice oferite de politicile și programele europene și naționale,
- Susținerea și implementarea mecanismului de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care să permită o abordare coerentă a proiectelor de investiții,
- Susținerea construirii Spitalelor Regionale de Urgență Cluj și Timișoara ca poli de interconectare cu spitalele județene,
- Programe de susținere a tinerilor pentru a rămâne în țară și de atragere și repatriere a celor care au emigrat,
- Susținerea cu prioritare a economiei digitale, a industriilor creative, cu valoare adăugată ridicată și nepoluante
- Promovare comună a proiectelor de dezvoltare la târguri și evenimente de afaceri.
- Transferarea bunelor practici identificate la nivelul oricăruia dintre parteneri către toți ceilalți,
- Dezvoltarea unor programe și proiecte de cooperare administrativă intra și interregională,
- Promovare unui set de politici publice menite să susțină o dezvoltare strategică vizionară, predictibilă și sutenabilă,
- Eliminarea birocrației suplimentare în utilizarea fondurilor europene,
- Realizarea procesului de regionalizare – autoritățile locale să își poată realiza propriul program operațional regional la nivelul regiunii,
- Transparența actului administrativ și deschiderea față de alte autorități publice locale.
- Implementarea cu schimb de idei și experiență a conceptului de smart city,
- Dezvoltarea și introducerea masivă în administrație a digitalizării și serviciilor de tip e-administrație și e-cetățean,
- Poziționarea domeniului culturii în centrul preocupărilor comune și, contextual, colaborare în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021,
- Facilitarea participării cetățenilor celor patru orașe la evenimentele culturale ale fiecărei municipalități organizatoare,
- Educație conectată la viitor, modificarea curriculei la toate nivelurile de învățământ pentru a se adapta noilor provocări sociale și economice, ca și aspirațiilor generațiilor de azi.
întemeindu-ne pe cele patru principii – dezvoltarea, libertatea, puterea comunităților și stabilitatea administrativă; aducând argumentele managementului urban performant, al dezvoltării orașelor noastre care, astăzi, constituie împreună al doilea pol economic al României, al unei culturi antreprenoriale dezvoltate și al poziționării noastre geostrategice; și asumând obiective comune în domeniul infrastructurii, economiei, performanței administrative, noilor tehnologii, educației și culturii,
Noi, primarii orașelor Timișoara, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, lansăm această inițiativă spre folosul comunităților noastre și al țării.| Nicolae ROBU | Gheorghe FALCĂ | Ilie BOLOJAN | Emil BOC |
|
primarul municipiului |
primarul municipiului |
primarul municipiului |
primarul municipiului |
| TIMIȘOARA | ARAD | ORADEA | CLUJ-NAPOCA |
„Mie îmi place ideea de dezvoltare regională”
Ziua Judoului Arădean și etapa de Euroligă au adus pe tatami sute de sportivi de top: Premiul cel mare a rămas la CSM!
Concurență seriosă de la Ingolstadt, clubul unde antrenează frații Zimmermann
Pe lângă grupările ce onorează ediție de ediție Ziua Judoului Arădean, în acest an în „peisaj” au apărut nemții de la ESV Ingolstadt. Aici activează ca antrenori arădenii Cătălin și Sebastian Zimmermann, care au aliniat la start judoka extrem de puternici, care – de altfel – au luat destule medalii astăzi. În special lui Sebastian Zimmermann, „uns” primul campion național de judo al Aradului în Sala Sporturilor Victoria, revenirea acasă îi trezește sentimente unice. „Când mă revăd în sala în care am devenit campion național sunt extrem de emoționat. E o onoare ca după 34 de ani să revin acasă ca antrenor, cu echipa mea din Germania. Emoții am și după revederea cu primii mei antrenori, domnii profesori Hărșan, Mureșan, Telechi și foștii colegi: Drîmbe, Takacs sau Szylier. Ne-am prezentat aici cu 11 sportivi până în 23 de ani, din Ingolstadt. Activăm în Liga a doua a Germaniei, suntem un club cu foarte mulți români, greci și ruși, în total avem legitimați în jur de 180 de sportivi. Aradul rămâne Arad la judo, am văzut și azi pe tatami destul sportivi valoroși din acest oraș. Ca arădean mă bucur pentru ei, iar un om ca Silviu Turc, care se implică trup și suflet în astfel de concursuri, merită apreciat. Am acceptat pe loc invitația lui, eu zic că o să participăm și la edițiile viitoare. Întotdeauna Aradul ca ocupa un loc special în sufletul meu”, a spus Zimmermann.
Medaliile la Euroligă s-au dat la Arad
Pentru al treilea an la rând, ultima etapă a Euroligii la judo se dispută la Arad. După meciurile de azi, s-a făcut clasamentul la general, prilej cu care s-au acordat și cupele și medaliile pentru ediția 2018. „Este a șasea ediție a competiției Euroliga la judo, o cooperare internațională între cluburi din România, Serbia, Croația și Ungaria. Ne bucurăm de o colaborare foarte bună cu Aradul, cu Arpad Nagy și Silviu Turc și astăzi ne-am întrecut în faza finală. Au fost patru runde, la capătul cărora s-au toate punctele și în funcție de ele împărțim și premiile. A fost un sezon bun, cu competiții frumoase ce s-au încheiat aici, într-o organizare foarte bună. Judo-ul românesc este format din copii curajoși, bine făcuți. Aceștia par maturi și bine pregătiți, copii necunoscuți de celelalte țari din judoul european și de multe ori surprind prin rezultatele lor bune. Se vede că sunt foarte bine antrenați. Cred că au fost în jur de 600-700 de sportivi în cele două zile de competiții de judo, s-a văzut dorința cluburilor de a fi prezente și respectul lor pentru acest sport”, a punctat sârbul Milan Bogic, unul din co-fondatorii Euroligii.
Premiul de 1000 de euro a rămas acasă, dar arădenii lipsesc de pe lista medaliaților la Euroligă
În cadrul Zilei Judoului arădean cele mai multe prezențe pe podiumul de premiere le-a totalizat CSM Arad, așa că premiul de 1000 de euro a fost ridicat de antrenorii Dorin Drîmbe și Arpad Nagy. „Ne bucurăm că premiul cel mare a rămas acasă, sunt sigur că el va fi reinvestit în copii. Avem rezultate bune în special la categoriile mici, însă nici cu juniorii și cadeții nu ne prezentăm tocmai rău. Au fost aproape 700 de sportivi în cele două zile de competiții de la Sala Sporturilor din Arad, erau și mai mulți dacă nu ar fost programate la București Champions și Europa Leagul la judo. În rest, prezența la Euroligă a fost bună. Ca și organizare, am învățat și noi de la cei din jur, suntem la a șasea ediție aici la Arad și am ridicat ștacheta an de an, prin trofee și plachete tot mai frumoase și, deci, mai prețioase. Suntem și în preajma Sărbătorilor și atunci ne-am gândit ca fiecare medaliat să primească și un pachet ca de Moș. Sigur, avem un mic regret că nu avem arădeni prezenți în clasamentul final al Euroligii, dar sunt cheltuieli importante la deplasările în Ungaria, Croația sau Serbia și, oricum, când ajungi acolo, țările gazdă alinează și ele aproape tot ce au mai bun în judo. Se vede că la etapa de la Arad ne-am prezentat destul de bine, dar per total sunt alții în fața noastră. Eu vreau să mulțumesc tuturor delegațiilor din țară și străinătate prezente la Arad, ieri și azi, cu o mențiune specială pentru prietenii noștri din Germania, fraților Zimmermann, care au ridicat clar nivelul competiției”, a menționat Silviu Turc, principalul organizator al întrecerilor de astăzi.
Medaliile arădenilor:
Euroligă
-38 kg Băieți
1. Iustin Rus (CS Judo Arad), 3. Ciprian Corleciuc (CSM Arad)
-36 kg Fete
1. Carolina Szabo (CSM Arad)
-50 kg (băieți)
1. Nicolae Țîrle (Unirea Sântana), 3. Alexandru Terek (CSȘ Gloria)
-55 kg Băieți
3. Flavius Pop (CSM Arad) și Raul Găman (CSȘ Gloria Arad)
-73 kg Băieți
1. Sofian Popa (CSM Arad). 2. Emanuel Roșu (CS Lipova)
-81 kg Băieți
3. Gabriel Calmar (CSM Arad)
+63 kg Fete
2. Andreea Ciopraga (CSM Arad)
+81 kg Băieți
3. Andrei Țole (CSȘ Gloria Arad) și Dominik Albert (Victoria Nădlac)
Under 18
-57 kg Fete
1. Roxana Iosub (CSM Arad)
-60 kg Băieți
2. Alexandru Sabou (Victoria Nădlac), 3. Cristian Brînda (CS Zerind) și Paul Boltag (CSM Arad)
-63 kg Fete
3. Eszter Kurti (CSM Arad)
-73 kg Băieți
2. Adrian Boncea (CSȘ Gloria Arad)
-90 kg Băieți
2. Adrian Țole (CSȘ Gloria Arad)
+ 90 kg Băieți
1. David Nagy (CS Universitatea), 3. Raul Lakatos (Victoria Nădlac)
Under 23
-57 kg Fete
3. Roxana Iosub (CSȘ Gloria)
-60 kg Băieți
3. Paul Boltag (CSM Arad)
-63 kg Fete
2. Eszter Kurti (CSM Arad), 3. Roberta Zăncescu (CSM Arad)
-81 kg Băieți
3. Darius Giurgiu (CSȘ Gloria)
-73 kg Băieți
2. Darius Volinter (CS Universitatea) 3. Dusan Mraz (CSȘ Gloria)
-66 kg Băieți
2. Dusan Mraz (CSȘ Gloria). 3. Alexander Păcurariu (CSM Arad)
-100 kg Băieți
2. David Turc (CSM Arad)
Galerie FOTO ultima etapă de Euroligă și Ziua Judoului Arădean
Articol preluat de pe SportArad.ro Ziua Naţională a României în Anul Centenar, la Gyula, în Ungaria
Peste 300 de persoane au luat parte la Gyula, vineri, 7 decembrie, la recepţia organizată cu prilejul Zilei Naţionale a României, în Anul Centenar, de către Consulatul General al României la Gyula, sub coordonarea domnului Florin Trandafir Vasiloni, consul general.
Dintre oficialităţile din sfera religioasă care au onorat aceste manifestări, au fost prezenţi PS Episcop Siluan, împreună cu numeroşi preoţi şi diaconi din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU); PS Sofronie, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române a Oradiei (fost episcop al EORU); Antonia Nica, directorul Liceului Greco-Catolic “Iuliu Maniu” din Oradea; Petrică Creţu, pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi, alături de alţi reprezentanţi ai cultelor neoprotestante de expresie română din Ungaria, alţi lideri religioşi din Ungaria, România şi Serbia.
Au fost prezenţi ambasadorul României în Ungaria, ES Marius Lazurca; Daniel Banu, consul general la Szeged; Ioan Mang, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, deputaţii români Ioan Sorin Roman şi Matei Suciu; Tiberiu Juhasz, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU); Traian Cresta, purtător de cuvânt al românilor în Parlamentul Ungariei; Mariana Negreu Vetro, directorul Centrului de Documentare si Informare al ATRU, pr. Aurel Becan, membru al prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU); Gheorghe Ardelean, consilier judeţean în Cons. Jud. Bekes (etnic român din Chitighaz); Anca Becan, redactor la „Foaia Românească”, Maria Gurzău Czégledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu”, din Gyula, precum şi primarii unor oraşe şi comune din Ungaria: Margareta Tat (Micherechi-Mehkerek), Istvan Mokan (Şercad-Sarkad), Maria Kalcso (Chitighaz-Ketegyhaza), Janos Marjai (Bătania-Battonya), Elvira Ardelean (Otlaca-Pustă – Pusztottlaka), Laszlo Pluhar (Aletea-Elek). Din România au fost prezenţi primarii Petru Antal (Pecica,Arad), Nicolae Beg (Marga, Caraş-Severin), Tiberiu Zelencz (Mica, Cluj), precum şi o delegaţie a Primăriei Negreşti-Oaş (Satu-Mare).
Au fost prezenţi la manifestare reprezentanţi ai mediului universitar din Arad, delegaţi din partea Universităţii “Aurel Vlaicu” din Arad, Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad ; Universităţii din Oradea; de la Universitatea Politehnică din Timişoara, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Bihor ş.a.
Au fost prezenţi preşedinţi ai Autoguvernărilor Româneşti Locale, directori şi numeroase cadre didactice de la şcolile în care învaţă copii românilor din Ungaria; foşti absolvenţi şi actuali studenţi bursieri ai statului român, medici români care profesează la spitale din jud. Bekes, consilieri locali şi alţi numeroşi invitaţi, din multe localităţi unde trăiesc comunităţi româneşti în Ungaria ( Micherechi, Chitighaz, Gyula, Șercad, Bătania, Săcal, Apateu, Otlaca-Pustă, Budapesta, Szeged, ş.a.)
Au participat la această manifestare reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai asociaţiilor patronale şi reprezentanţi ai camerelor de comerţ, printre care Janos Rak, secretar al Secţiunii Ungaro-Române a Camerei de Comerţ Ungare, reprezentanţi ai unor asociaţii patronale din Arad şi Oradea.
Mesajul transmis cu acest prilej de consulul general Florin Vasiloni a cuprins cuvântul de salut, de bun venit și de mulțumire adresat tuturor participanților care au onorat invitația adresată cu această ocazie și a subliniat bucuria de a se adresa invitaților cu prilejul Zilei Naționale a României, în Anul Centenar 2018, la Gyula, oraș aflat în mijlocul comunității românești istorice din Ungaria. A vorbit apoi despre semnificațiile istorice ale actului marii Uniri de la Alba Iulia și rolul bisericilor istorice în realizarea lui, principiile și valorile care caracterizează România, în contextul actual, european și internațional, în care țara noastră contribuie activ la promovarea dialogului, menținerea solidarității și a dezvoltării economice și culturale durabile, pentru sine, pentru celelalte țări membre din Uniunea Europeană și partenere, mai ales în contextul preluării președinției rotative a Consiliului UE la începutul anului viitor. Consulul general Florin Vasiloni a primit cu aceasta ocazie diplome aniversare din partea Universităţii “Aurel Vlaicu” din Arad, Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad și a Inspectoratului Şcolar Bihor.
Programul cultural oferit de CG Gyula a fost oferit de către membrii orchestrei Filarmonicii de Stat din Arad, conduși de maestrul Doru Orban; de artiştii lirici Florina şi Florin Mariş-Hinsu (Oradea); de artiştii populari Oana Marin şi Alex Sălăgean (Arad); Maria Tripon şi taraful din Negreşti-Oaş (Satu-Mare) şi Bianca Popa (Oradea) iar imnurile naționale ale României și Ungariei, de la deschiderea manifestării, au fost intonate de Corul „Pro Musica” din Gyula, din cadrul comunității românești din Ungaria.
Participanții au fost întâmpinați la intrare cu cocarde tricolore cu sigla Centenarului şi au vizionat o expoziție etnografică prezentată prin sprijinul Primăriei oraşului Negreşti-Oaş.
Recepţia oficială oferită de către Consulatul General al României la Gyula a oferit posibilitatea tuturor participanţilor, să guste tradiţionalele bucate, băuturi şi vinuri româneşti.
https://www.youtube.com/watch?
„Ajută-ne, să-i ajutăm!”, o campanie continuă a studenților de la specializarea Asistență Socială, licență și master din cadrul Universității Aurel Vlaicu, nu numai de sărbători

„Atât eu cât și studenții mei suntem din ce în ce mai bucuroși să vedem bucuria celor pe care îi vizităm, și în special bucuria copiilor care în ciuda faptului că au o situație materială precară frecventează școala. Pe această cale, dorim să le mulțumim tuturor celor care ne ajută, să-i ajutăm, de fiecare dată.”, a declarat Lect. Univ. Dr. Alina Breaz.
B.P. Eveniment academic la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
„Domnia sa se bucură de prestigiu internațional câștigat printr-o muncă de cercetare perseverentă, prin capacitatea de a asimila și transmite mai departe noțiuni și concepte noi de economie. A introdus teme de cercetare, a provocat dezbateri care au generat noi abordări ale realităților socio economice românești și mondiale. A reușit să coopteze în jurul său tineri cercetători deopotrivă cu mari nume ale economiei mondiale, unii dintre ei laureați ai Premiului Nobel pentru Economie. A știut să dăruiască din vasta sa cunoaștere tinerei generații și, în același timp, prin cercetările sale, să atragă respectul și admirația specialiștilor în domeniu. Primirea profesorului Lucian Liviu Albu în comunitatea noastră academică reprezintă un mare și important câștig” a punctat rectorul UAV, Prof. Univ. Dr. Ramona Lile, președintele comisiei Laudatio.
Evenimentul de acordare a înaltului titlu s-a bucurat de participarea comunității academice precum și de prezența secretarului de stat în Ministerul Cercetării și Inovării, Ciprian Preda. Din comisia de laudatio au făcut parte personalități importante ale lumii economice și sociale: Prof. Univ. Dr. Ion Ghizdeanu, Președinte al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoze; Prof. Univ. Dr. Florin Georgescu, Prim-Vice Guvernator al BNR; Prof. Univ. Dr. Ciprian Preda Secretar de Stat Ministerul Cercetării; Prof. Univ. Dr. Gheorghe Zaman, Director al Institutului de Economie Națională, Academia Română; Prof. Univ. Dr. Nicu Marcu, Vice-Președinte Curtea de Conturi a României.
B.P. 

































