Înca nu s-a uscat cerneala de pe analiza managementului de la Filarmonică și proaspătul evaluat continuă netulburat de nimeni acțiunea de dărâmare a uneia dintre cele mai reprezentative instituții publice din Arad.
În ultimii ani, conducerea s-a straduit și chiar a reușit (la fel cum s-a întâmplat, dealtfel, și la alte instituții aparținând Primăriei și Consiliului Județean Arad) să amplifice numărul angajaților din sectorul administrativ cu posturi despre care puțini ar putea spune cu ce se ocupă. Mai mult, deși formațiile artistice din instituție sunt cele mai reduse, ca număr, de artiști, din țară, (încă) managerul Doru Orban (foto) a considerat necesară trecerea unor posturi de la compartimentul artistic la administrativ.
Este de la sine înțeles că presiunea și atribuțiile importante au rămas distribuite pe cei care chiar pot să facă ceva concret, d.p.d.v artistic vorbind. În acest context, în zilele care au urmat evaluării managementului de la Filarmonica arădeană, managerul a considerat necesară întreruperea contractului cu persoana care acupa funcția de bibliotecar, funcție forteă importantă în organigrama instituției. Având doar un singur post de acest fel, se poate spune că activitatea din instituție este blocată. Această decizie are în spate un conflict personal al managerului, atât cu dirijorul permanent, cât și cu bibliotecara. Din nefericire pentru el, managerul Doru Orban a mai pierdut un proces de hărtuire și abuz în serviciu, în urma căruia a trebuit să plăteasca o sumă considerabilă cu titlul de despagubiri. Aceste fapte au rămas nesancționate de ordonatorul principal de credite, adică de Primărie. Și din acest motiv angajații Filarmonicii sunt puși, din nou, în fața unui alt abuz major.
La orice instituție similară, acest post este unul foarte important, deoarece fiecare instrumentist sau corist trebuie sa aibe la dispoziție materialele, partiturile, pentru pregătirea concertelor săptamânale. Această activitate este vitală pentru desfășurarea activității curente.
Toate partiturile existente în biblioteca Filarmonicii sunt achiziționate de la edituri din afara țării și reprezintă un patrimoniu valoros. Consecințele acestei decizii sunt majore din mai multe puncte de vedere:
– Întreruperea contractului s-a făcut fără să existe o descărcare de gestiune a patrimoniului.
– Astfel, o eventuală preluare de către o altă persoană se va face cum? Sau asta se vrea, să ”dispară” partituri, extrem de valoroase și… scumpe. Ce ziceți de asta domnule primar Bibarț?
– Și ar mai fi ceva, pentru ocuparea acestui post este nevoie de studii muzicale de specialitate.
În contextul actual, aprobările pentru obținerea unui post și pentru aprobarea concursului necesar s-ar putea întinde pe mai multe luni, ceea ce ar afecta grav activitatea instituției, a orchestrei. Sursele noastre ne-au spus că managerul Doru Orban i-a anunțat deja pe unii angajați că vor trebui să-și ia singuri materialele din bibliotecă, ceea ce a iscat, în mod firesc, și primele reactii și întrebari din partea acestora. Ceva de genul: „Spuneți-ne cumva… ne ia la rând pe toți…. și ne dă afară directorul acesta. Sa știm si noi”. „Este, cumva, privată Filarmonica?”. „Cât mai are până la pensie?”. „Păi, dacă bibliotecarei nu i-a prelungit contractul de munca… nu se poate și la el? Sa fie la fel, ce are?.. etc.
Vâzând situația creată de Doru Orban, încă stăpânul, pardon directorul Filarmonicii Arad, se pune întrebarea firească: oare cine va răspunde, totuși, de corectitudinea acestor manevre? Se pare că managerul a găsit soluții doar pentru blocaje.
Romulus D.
Trist pentru doamna in cauza. Cu siguranta instanta poate lumina cazul dar sunt cateva neadevaruri in articolul scris cu pixul ala nou.
„Toate partiturile existente în biblioteca Filarmonicii sunt achiziționate de la edituri din afara țării și reprezintă un patrimoniu valoros. Consecințele acestei decizii sunt majore din mai multe puncte de vedere”
FALS. MICIUNA. NEADEVAR
1. Nu toate partiturile din biblioteca filarmonicii sunt din strainatate. Absolut toate titlurile romanesti sunt tiparite de edituri romanesti.( prima eroare)
2. Care sunt acele partituri „valoroase si scumpe” ? (A doua eroare)
Singurii oameni care au adus partituri intr-un numar semnificativ au fost Nicolae Branzeu si Nicolae Boboc. Cei care au infiintat aceasta Filarmonica. Marea majoritate a partiturilor au fost aduse de cei doi susmentionati in anii 50-60 si sunt editii Peters sau Breitkopf neactuale si fara absolut nicio valoare monetara. Nu am auzit de nicio biblioteca a unei orchestre romanesti care sa fie vanduta nici partial nici total. Asta pentru ca daca erau de valoare erau vandute de mult. Singura valoare a unei partituri este cea artistica propriuzisa si atat. Suportul de foaie pentru portativ. Poate in Dresda unde gasesti arcusele scrise de R. Strauss ( de mana lui) sa fie o valoare dar si acolo valoarea unei beri pentru fiecare orchestrant si atat. Nicidecum nu este cazul la Arad.
Deci insinuarea cu afacerea banoasa este nu doar puerila ci chiar rautacioasa si neadevarata.
3. Singurul motiv poate fi cel conflictual care sa justifie actiunea lui Orban dar asta se poate regla in instanta. Nicidecum afaceri. Cu ce? Cu partituri? Ati innebunit?
Data viitoare ne semnam si noi cu numele complet cand scriem un articol sau o ardem under cover asa ca pe campii? Macar sa ne cunoastem mai bine. Poate cine stie, bem o rachie impreuna si ne culturalizam multilateral.
1. Incheierea articolului „culturalizam multilateral ” arata „originea sanatoasa ” a culturii tale.
2.”…daca erau de valoare erau vandute de mult” arata respectul tau fata de cultura.Cand apreciezi o lucrare de arta in numarul de beri, poti afirma ca ai citit un sonet de trei litri.Pentru tine cred ca este suficient.
3. „Suportul de foaie pentru portativ” este purtator de drepturi de autor.Doar un diletant nu are notiunea acestui lucru.
4. Peters si Breitkopf nu sunt edituri romanesti. Chiar daca partiturile acestor edituri au facut parte din fondul initial al bibliotecii Filarmonicii.
1. „Incheierea articolului”
Eu nu am scris niciun articol. Am scris un biet comentariu. Te-ai grabit sa scrii. Zice cam multe despre cultura ta generala.
Ceea ce am scris la finalul primului comentariu se adreseaza autorului, nu tie si daca n-ai prins gluma nu incerca sa ma cataloghezi. Nu ne cunoastem.
2. Arata respectul acestei natiuni fata de cultura NU al meu. Sarcasmul necesita inteligenta. N-ai lovit nici aici pentru ca nu noi(eu sau tu) am vinde patrimoniul ci multitudinea de descurcareti ai tarii. Plm esti naiv? Sau naivă? Faza cu berile ataci exprimarea nu ideea.
3. N-ai inteles . Drepturile de autor au sens la compozitori sec. al xx-lea mai ales ultima jumatate.”Doar un diletant nu stie asta” . …. lovesti degeaba iar.
Adica Orban ar putea vinde drepturile de autor? Iti dai seama ce spui?
4. Cine a spus ca Peters si Breitkopf sunt edituri romanesti? Intelegi ce citesti?
Mai citeste odata primul comentariu.
Ioane iti dau dreptate la punctul 1 . Este un biet comentariu.
La punctul 2 aprecierea fata de cultura nu a fost facuta de natiune ci chiar de tine .
In ce priveste drepturile de autor nu „le vinde” managerul unei institutii.El trebuie sa plateasca pentru fiecare punere in scena sume de bani institutiilor care gestioneaza aceste drepturi.
Bravo ai invatat diferenta intre un articol si un comentariu. Pentru restul mai vorbim alta data.
Comments are closed.