Paradoxul României! Să n-ai nici o sursă reală de venit, să nu faci nimic important în viața, sa fii o mediocritate profesională și morală și, totuși, să fii putred de bogat! Asta a creat mafia politică în România. Un mecanism, anacronic, de tip feudal, prin care șmecherii, mediocrii și cei șireți, se strecoară, eludând toate sistemele de selecție a valorii, spre borcanul cu miere, bugetul de stat. Și mai spunem că funcționează statul de drept și justiția în România! Dacă ar fi funcționat, primul client al Direcției Generală Control Venituri Persoane Fizice, din ANAF, ar fi trebuit să fie Teodorovici, după câte informații s-au vehiculat în mass-media.
Cine s-o facă, însă? Că șefii de la această direcție, care ar fi trebuit să fie ca și un IRS american, sunt niște nulități profesionale și morale, numiți politic, care n-au nici școli absolvite prin propria valoare și nici examene date, în care să-și probeze adevărată competență. Ca să nu mai vorbim de lipsa totală a principiilor morale. Deci, având în vedere că și ei, au promovat în funcții tot pe aceleași principii imorale precum politicienii, adică slugărnicie și ploconeală în fața stăpânului, cum să reacționeze când e vorba tocmai de cei ce i-au înscăunat în funcții? De unde știu cum funcționează această caricatură de instituție? Păi, cu ceva timp în urmă, am cochetat cu ideea de a mă transfera la această Direcție, crezând că se face treabă. La un așa zis interviu (pentru ca instituția, precum multe altele din România, nici vorbă să funcționeze pe principiul competentei sau al concursului valorilor la ocuparea posturilor, funcționează ca un SRL politic, unde sunt adunați oameni ai partidelor, recompensați pentru darul slugărniciei și pupincurismului nativ sau dobândit), știți ce ci condiție mi s-a pus „sugerat” ? Să nu mai scriu împotriva PSD, pentru că, atunci, nu mai sunt compatibil. Adică, să renunț la dreptul fundamental al democrației, dreptul la opinie și să mă prostituez, moral, pentru ca șefii instituției – niște nulități morale și profesionale- să n-aibă probleme cu cei ce i-au pus în funcții. Firesc că m-a apucat greața, pentru că după douăzecișitrei de ani de libertate profesională și morală, neconstrâns de mafia politică ca să-mi desfășor activitatea, e imposibil sa te înregimentezi și să execuți comenzi politice. Și, firesc, am renunțat la idee, ba chiar m-am bucurat că un neica nimeni profesional și moral, al cărui ascensiune s-a bazat, exclusiv, pe trafic de influența și obediență, m-a considerat „incompatibil”. Or, într-o țară în care, tinde sa devină o regulă generală faptul ca nu pot fi compatibili cei cu principii morale sau care nu fac discriminare între politicieni și restul cetățenilor, mai poate o astfel de instituție sa fie eficientă? Când cei angajați sunt angajați pe principiul compatibilității politice, adică cu statut de slugă și obediență totală, cum pot declanșa verificări față de personaje politice, prin intermediul cărora au ajuns în funcții? În aceste circumstanțe, este evident că nimeni, din această instituție, nu se va atinge, vreodată, de hoții și șmenarii din politică, iar Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice, din ANAF nu va fi decât un instrument politic unde se acționează, din când în când, la comandă, în care restul timpului se doarme (și la propriu și la figurat) pe salarii începând cu 7000 lei, lunar, la care sa adaugă tot felul de sporuri pentru muncă stresantă și periculoasă (chiar că e stresant să driblezi munca și să nu ți se întâmple nimic!).
Asta da mită profesională, nu? Păi, când ai o astfel de instituție, trecută în adormire, bugetari de genul lui Teodorovici, cu salarii mici și venituri mari, de ce s-ar simți inconfortabil?
 Pavel ROMAN