COLECTÎVIZAREA

Unu’ gin lucrurile care au amarît șî nacajît rău gi tăt țaranu’ romîn o fost colectîvizarea.

În sacile romîneșci mii gi țarani ierau sîlițî să intre în colectiv, practic ierau confiscace averile șî iosagu’ țaranului nost drag dupa modelu’ sovetic-bolșovic. În Romînia, pînt-o fraudă grosolană comunișcii viniră la pucere în anu’ 1945, iară guvernu’ Pătru Groza facu on fel gi reformă agricolă, împropritarind pa așei șe nu aveu pamînt, dînd impresîia că îi alăturea gi țaran șî îl ajiută. Niși voarbă, bolînzală, pacaleală.

Dupa șeia vini perioada cocelor, cînd să lua aproape tătă producțîia agricolă gi la bgetu’ țaran. Țaranii înstarițî tribeu să deie coce foarce mari, abge le mai ramîne șeva ca să poată trai cu șelegiu’ lor.

În anu’ 1949 înșepu în România colectîvizarea , cum zîc, dupa model rusăsc.

Să confiscau tăt șe aveu țaranii: pamînt, iosag, atelajă. Șei șe să împotriveu ierau batuțî șî cinzuițî gi securușci șî activișcii gi partid, ierau relocațî șî deportațî în Baragan.

Așă o fost șî pa la noi pa la Coșioba . Povestè moșu’ Bubi, cum ierau gi amarîțî țaranii noșci draji, mai ales șei înstarițî. Șei sarîntoși nu avèu niși o treabă ca să să nacajască, gin contră aveu să profice gi pa urma colectivului.

Oaminii gi pa la noi să nacajău tare, auzând că la Sântana, Goina facusă colectivu’ încă gin 1950 șî șcieu că o să să facă șî la noi, mai givreme, o mai tîrzîu .

Pîn anu’ 1953, odată cu moarcea lu’ Stalin să mai potoliră trebile oleacă, da’ înșepură gis nou în forță pîn anu’ 1960, iară în anu’ 1962 fu declarată gatarea colectivizării.

Să ‘nființară atunși colectivile, care să cemau GAC-uri [Gospodarie Agricolă Colectivă], mai tîrziu CAP-uri [Coperativă Agricolă gi Producțîie] șî gostaturile, care să cemau GAS-uri [Gospodarie Agricolă gi Stat], mai tîrzîu IAS-uri [Intreprindere Agricolă gi Stat].

La noi la Reveciș-Coșioba în anu’ 1960 s-o facut on fel gi tovarașîie, la care moșu’ Bubi fu preșadince on darab gi vreme, iară în anu 1962 să facu colectivu’ , ca pasta tăt în țară, forțat șî nu pîn înscriere gi bună voaie, așă cum tribè să fie.

Io ieram mic pa vremea șeia, numa gi șasă ani , da’ îmî aduc amince gi șele întîmplace.

Moșu’ Bubi șî cu tati, or bagat în colectiv moara gi pa Criș, trizăși gi lanțuri gi pamînt, o parece gi cai [iepe , Luiza șî Doina], tri vași cu lapce șî o jiunincă, zășe uăi, coșie, plug, grapă, samanatoare gi grău, samanatoare gi cucuruz, sapă gi pluguit.

Cu coșia șî iepile noașce, umbla Tolșiu gi la Roșîia care-l dușe pa preșadincile gi colectiv, a lu’ Coșeanu, tăt gi la Roșîia.

Funcțîi in colectiv or primit numa șei sarîntoși, care zîșeu activișcii gi partid șî șăfii gi la raionu’ Honț, pa cum Șpiacu șî Leordeanu gi exămplu, că iei au orijini soșiale sînatoasă. Așei înstarițî or fost marjinalizațî sî îngipartațî. Așă or pațît tatim, moșu Bubi șî mulțî alțî gi la noi gi la Reveciș-Coșioba.

Sarîntoșii, nu mai puceu gi bucurie șî înșepură să să îmbogațască, gi pa averea noastă, da’ nu trecu’ mult șî îi luă dracu’, aproape pa tățî cu averile lor cu tăt, facuce pa nedrept gin furatură gi la colectiv, care iera pa brînca lor.

Grele vremuri or fost atunși!

Niși amu nu pucem spune că țaranii romîni o duc așă cum ar tribi să o ducă. Or primit ‘napoi pamîntu’ pa care l-or avut în colectiv , da’ mulțî nu au cu șe să-l lucre șî îl vînd la on preț gi nimic. Așeia care-l lucră totușî n-au cui vinge roagile munșii lor, pîntru că șei gi la condușirea țării importă produsă agricole gin țări strine în loc să valorifișe munca țaranilor noșci. Îi o mare mafie în țara noastă, iară țaranu’ romîn îi afectat șel mai mult.

Vai gi noi!

Rău o fost, rău îi șî amu!

Oare cînd om scapa șî noi gi rău care ne bântuie tăt timpu’?

Șci șineva să spună, da’ să șî facă, pîntru că ar fi cazu’, am îndurat gistul !?!

Vocabular explicativ:

amarît = supărat .

coce = cote , dări în produse .

bolînzală = amăgire.

șelegi = familie.

lanț = unitate de masurare a suprafeței, echivalent cu iugărul, egal cu aprox. 0,5 ha.

uăi = oi .

sarîntoși = săraci, fără avere.

brîncă = mînă.

iosag = animale.

gistul = destul.