Ce se petrece cu noi sau, mai bine, ce va fi de noi? Analfabeți, cu sutele de mii. Analfabeți funcțional, milioane. Copii care se culcă flămânzi, peste 250 000, conform statisticilor – eu cred că sunt mai mulți. Milioane de săraci, fără șansă în viață. Nu se mai citește. Cărțile zac în librării, iar acestea, librăriile, abia o mai duc de pe o zi pe alta – gândiți-vă câte au dispărut din Arad. Istoria națională este gata-gata să se scoată din școli. Un popor incult și fără să-și cunoască rădăcinile, identitatea devine legumă consumabilă. Patriotismul nu mai reprezintă o valoare. Școala nu mai e școală. A fost rău în comunism, dar multă vreme s-a făcut Școală. Erau analfabeți puțini. Se citea, oamenii se refugiau în lecturi. Eram student în București și zilnic, ore în șir, făceam kilometri, pe la librării și anticariate. Ajunseseră să mă cunoască toți librarii și anticarii. La Librăria Krețulescu, o doamnă blondă, cu ochi albaștri, frumoasă, la vreo 40 de ani, îmi punea deoparte cărțile care veneau din Franța. Evident, în franceză. Așa am luat Diderot, Voltaire, Descartes etc. Le am și azi. Paranteză. Acea femeie mi-a dat 500 de lei să-i cumpăr o fustă și alte lucruri din Ocska. Pe atunci, sârbii veneau cu sutele la Arad, să vândă te miri ce și plecau cu brațele pline de salamuri, de șuncă, de „roți” imense de cașcaval, cu de toate. Revin. Librăriile Eminescu, Sadoveanu, Krețulescu etc. gemeau de oameni. Ne călcam pe picioare la o nouă apariție. Astăzi, cum spuneam, cartea este căutată de o minoritate infimă. Copii nu mai știu ce este lectura. Unul dintre copiii mei, am mai povestit asta, a citit „Călărețul fără cap” la șapte ani. A vrut el, l-o fi incitat titlul. Celălalt băiat devora de mic, iar și iar, Legendele Olimpului și scrierile lui Caragiale. Tot din plăcere. Acuma, tablete, calculator, jocuri, play-station, mai târzior discoteci, baruri, cluburi, beții, droguri. Puțini sunt înclinați spre lectură. Au devenit excepții. Spre ce se îndreaptă acest popor, omenirea in genere? Mă tem că noi, spre dispariție. Ca ființă națională și conștiință națională. Că viitorii locuitori pe aceste meleaguri străbune vor fi chinezi, arabi, africani și de alte naționalități. Și câțiva români dezrădăcinați, fără de țară.
 Tristan MIHUȚA