Urmează, sigur, amnistia și grațierea!
Și de ce vă mirați? Scopul nu s-a schimbat, ci a fost schimbată strategia! A fost adoptată tactica pașilor mărunți, dar siguri. S-a început, în stil comunist, cu discreditarea grupului „#Rezist”, bagatelizarea demonstrațiilor și intervenția în forță asupra manifestanților, pentru a descuraja opoziția la măsurile dictatoriale. A urmat discreditarea celor care aplicau legea, imparțial, fără a ține seama de persoană și acapararea tuturor instituțiilor statului, prin intermediul Curții Constituționale – condusă, după cum bine se știe, de un comunist, revanșard, pro-Moscova, discipol credincios al sinistrului comunist, Ion Iliescu -, pentru a se da aparențe de legalitate și legitimitate acțiunilor întreprinse împotriva democrației și statului de drept.
Acum, după ce-au testat scăderea capacității de reacție a străzii (#Rezist) și după ce-au înregimentat politic, în stil mafiot, aproape toate instituțiilor publice care se puteau opune distrugerii statului de drept, urmează, firesc, lovitura de grație aplicată statului de drept, justiției și democrației: amnistia și grațierea, având ca beneficiari pe cei ce-au acaparat nelegal putere și pe cei ce-au furat banul public și au mituit populația cu banii furați. Se va mai opune, cineva, cu suficientă forță că să mai conteze? Sau se mai poate opune? Nu prea cred, pentru că „terenul” este pregătit și opoziția anihilată aproape total! Singura speranță, că se mai poate bloca asaltul asupra democrației, e Parlamentul European și CE. Dar, fără o opoziție puternică din partea societății civile (în special a intelectualilor care, din păcate, sunt din ce în ce mai puțini și cu mari carențe de moralitate și a ONG-urilor), ce poate face UE în fața asaltului acestui grup mafiot, aflat la putere, ce se ascunde, demagogic, în spatele unei doctrine național-socialiste și unei așa zise majorități populare, pentru a-și atinge scopul? Mă tem că – exact cum foarte bine a punctat Hermann Goering, la procesul de la Nurnberg, afirmând că Europa este complice la anexarea Austriei și a o parte din Cehoslovacia, de către naziști și la atrocitățile comise de aceștia, pentru că statele europene și, în special, Anglia și Franța, nu au reacționat ferm și oportun, condamnând doar formal și târziu agresiunile naziste și atrocitățile comise -, că e prea târzie și intervenția UE, pentru a stopa marșul triumfal al PSD/ALDE spre reinstaurarea dictaturii și autocrației în România. E o chestiune de formalitate până când, oficial, România va fi declarată stat totalitar și autocrat. Iar reînființarea postului de radio „România Liberă” e o dovadă a reinstaurării dictaturii politico-mafiote în România. UE, din păcate, reacționează prea târziu, adică mult după ce răul a fost comis. Exact cum au făcut-o europenii și în cazul naziștilor, permițând și asistând pasivi, în numele respectării naționalismului extremist și voinței populare, anexarea Austriei și Cehoslovaciei de către Hitler. Abia după ce Germania a devenit un agresor periculos, adică după agresiunea asupra Poloniei și distrugerea Varșoviei, au reacționat.
Așa reacționează UE și acum, în cazul României, adică mult prea târziu. Să fie din comoditate, din interes sau prostie? Greu de spus. N-au reacționat când PSD/ALDE/UDMR au procedat la politizarea tuturor instituțiilor publice și epurarea profesioniștilor; la vacantarea tuturor funcțiilor publice și numirea obedienților în funcții; la mituirea instituțiilor publice importante cu salarii și pensii speciale, pentru a-și asigura sprijinul și lipsa de reacție a acestora la abuzurile comise de putere; la eliminarea tuturor incomozilor aflați în funcții de decizie (Poliție, ANAF, Parchete, Justiție), care refuzau să încalce legea și să facă discriminare între cetățeanu neînregimentat și politician; la desființarea unor instituții (Garda Financiară) sau amputarea atribuțiilor instituțiilor care au devenit incomode pentru putere (DNA, DIICOT, SIPI, SRI); la modificarea tuturor legilor ce nu le permiteau politizarea totală (anexarea politică) a administrației publice; la controlul total și discreționar al fondurilor firmelor cu capital de stat; la mercenarizarea și subordonarea totală a media și organizațiilor non-profit, prin crearea mecanismului dependenței totale a acestora de bugetul public; la subordonarea totală a autorităților locale prin mecanismul distribuirii discreționare, pe criterii de obediență și servilism, a fondurilor publice; la distrugerea sistematică a învățământului și culturii, pentru a exploata ignoranța cetățeanului; la impunerea arbitrariului în economie (prin modificarea legislației, ad-hoc, în funcție de interesele mafiei de partid), pentru a exploata haosul legislativ creat și a controla mediul de afaceri, etc. Adică la recentralizarea deciziei în economiei, a colectării fondurilor publice și redistribuirea, aleator, pe principii subiective, a banilor publici, contrar regulilor economiei de piață și concurenței libere.
Această lipsă de reacție și toleranță la ceea ce puterea a întreprins în cei doi ani de guvernare, ca și în cazul naziștilor, a încurajat puterea, reprezentată de tri-oul PSD/ALDE/UDMR, să-și consolideze politica de reinstaurare a dictaturii, în pofida avertismentelor UE, pe care le-a tratat cu sictir. Și acum și societatea civilă și UE se miră că PSD/ALDE/UDMR, mărșăluiesc nestingherite, spre dictatură și autocrație, călcând în picioare tot ce înseamnă democrație și stat de drept, sfidând toate avertismentele UE? Chiar se fac că nu înțeleg că Greco, Comisia de la Veneția, Parlamentul European, pot lua orice decizie, pentru că tri-oul PSD/ALDE/UDMR nici nu se gândește să respecte ceva? Chiar crede UE că puterea de la București va aplica vreodată măsurile și recomandările organismelor europene? Așa au crezut și Arthur Neville Chamberlain, prim-ministrul Marii Britanii și Albert Lebrun, președintele Franței, aflați în funcție pe timpul ascensiunii naziștilor. Ca și Hitler și naziștii, mizând pe credulitatea, buna credință și, mai ales, pe naivitatea (sau unele interese meschine), celor din UE și puterea de la București, prin declarații verbale (că doar la capitolul minciună sunt campioni), promite că va respecta deciziile și recomandările acestor organisme și că va respecta regulile democrației și valorile europene. Praf în ochi, tragere de timp pentru a-și putea atinge scopul și prosteală la cel mai înalt nivel! În realitate și cu instituțiile europene, puterea procedează precum cu societatea civilă din România. Mint și încearcă să le adoarmă vigilența, promițând ceea ce instituțiile europene vor să audă, dar făcând exact contrariul, adică cea ce și-au propus, ignorând total recomandările. Ba chiar, cu un tupeu similar cu al interlopilor eliberați din pușcării prin mită și trafic de influență, simțindu-se intangibili în spatele votului popular, unii reprezentanți ai puterii nici nu se sfiesc să respingă în stil grobian și să conteste toate recomandările instituțiilor europene, considerându-le amestec în treburile interne ale guvernării, contrare așa ziselor interese naționale. În concluzie, e o iluzie și o dovadă de naivitate absolută, că se poate negocia, în vederea implementării și respectării regulile democrației și statului de drept cu puterea de la București. Sunt o gașca de impostori, nemernici, imorali, hoți, cu manifestări de interlopi, care, o dată ajunși la putere, vor s-o exercite, exclusiv, în interesul lor, indiferent de consecințe.
Cine crede că există cineva din actuala putere care urmărește interesul public, sau că puterea ar da dovadă de bună credință și altruism, e un naiv incurabil și o victimă a credulității (prostiei). Pentru că PSD/ALDE/UDMR, prin ceea ce fac, doar mimează că sunt preocupate de soarta cetățeanului și de interesul național. Ei n-au decât un singur scop: să-și însușească averea publică și banii publici și să elimine, prin orice mijloace – legale sau nelegale -, orice opoziție, de orice natură, care îi împiedică să-și atingă scopul. De aceea, dacă nu reușesc să vasalizeze și paralizeze complet justiția, o vor îngenunchea și-i vor elimina rolul, prin amnistie și grațiere. Iar la cum arată și cum se manifesta în prezent societatea, după ce PSD/ALDE/UDMR au cumpărat și mituit pe toți cei ce reprezentau un pericol pentru putere și la modul, mult prea soft, în care a înțeles UE să reacționeze la derapajele puterii de la București, mă tem ca soarta României e pecetluită, la fel ca a Austriei, Cehiei și Poloniei în perioada nazismului. Nu doar ne paște dictatura mafiei politice reprezentată de PSD/ALDE/UDMR, cum clamează unii și cum reclamă societatea civilă și organismele UE, ci suntem, deja, în dictatură și asta se vede peste tot în România, unde leaderii politici și protejații puterii beneficiază de un statut special, dincolo de rigorile legii, indiferent ce-ar face. Și totul pleacă, din păcate, nu de la strategia perversă prin care, pas cu pas, speculând lipsa de reacție sau reacția formală, puterea a distrus democrația și a anihilat opoziția, ci de la lașitatea, comoditatea și conservatorismul nostru. Adică de la prea multele compromisuri morale pe care le-am făcut și le facem toți, tolerând, acceptând și utilizând minciuna și hoția, care au devenit o boală cronică a societății, pe care nu numai că o acceptăm tacit, ci chiar o încurajăm, lăsându-ne infestați și distruși moral, premeditat, fără a reacționa. Societatea de azi, respectiv dictatura ce ne înconjoară și sufocă, e efectul prostituției morale, lașității și toleranței extreme a tuturor. Este efectul lipsei de principii morale solide, a ne-manifestării demnității umane. Este efectul lipsei capacității de percepere și implementare reala a sistemului de valori european, bazat pe principii creștine, nu pe formalism, minciună și demagogie. Formalismul moral, oricât ne-am amăgi și minți, nu e echivalent cu practica, fapt ce generează grave efecte sociale și generează ascensiunea imoralității la vârful societății. Exact asta exploatează mafia politică: fetișismul moral, formalismul în tot și în toate, generalizat, care, fiind abstract, se dezintegrează total în fața tentațiilor imorale. Prețul mic cu care se vinde conștiința, rapiditatea și ușurința cu care se renunță la principiile morale, sunt adevărata explicație a succesului politic al actualei puteri. Iar vina, chiar dacă nu pare, e sigur a noastră, pentru că suntem superficiali în toate. Începând de la educație, profesie și până la principiile morale, toate sunt o spoială, care dispare la primul test real. Și atunci, pentru că nu avem o educație solidă și principii morale solide, cristalizate la nivelul conștiinței, devenim cameleoni și apelăm la compromisul moral ca să ne salvăm. Apelăm la cunoștințe (trafic de influență, ca să ne rezolvăm problemele cotidiene, de familie sau să ne creăm avantaje personale), la minciună (ca să ne ascundem carențele în educație și profesionale), la tupeu (ca să substituim pe cei ce au valoare și să le luăm locul sau dreptul), la descurcăreală de orice tip (fără limite) și devenim ceea ce suntem azi: produsul formal generat de imoralitate, prin care am fetișizat normalitatea morală. Și, chiar dacă nu recunoaștem, toți, în fapt, suntem un Dragnea.
Diferența e dată de oportunități, conjuncturi și șanse. Iar istoria recentă, de după 1990, a demonstrat, de fiecare dată când s-a schimbat puterea, că toți, de la Petre Roman, Radu Vasile, Năstase, Tăriceanu, Boc, Grindeanu, Dăncila, etc. și până la fiecare dintre noi, au fost, sunt și suntem un Dragnea, adică produsul unei societăți imorale, bolnave de lipsă de conștiință, bazată, aproape eminamente, pe oportunism. Pentru că toți urmăresc același scop: să speculeze toate oportunitățile posibile și să exercite dictatorial puterea, fără să adopte o conduită morală sau fără să conteze, în activitatea desfășurată, principiile morale. Și asta pentru că sunt și suntem produsul aceleiași societăți, bolnave de formalism, fără viitor european în sensul valorilor morale reale europene.
Or, fără o reformă reală a conștiinței fiecăruia dintre noi, ne putem integra, eventual, fizic, ca sclavi, în UE, dar nu și moral, adică real, fără o resetare completă în acest sens.
Pavel ROMAN
