Circulă știrea că la Timișoara se vindecă tot mai mulți de COVID-19!

Eu zic să nu ne grăbim să dăm verdicte. Nu vă bucurați prematur! Pentru că, până în prezent, Timișoara nu a avut decât cazuri ușoare. Au fost tratați doar tineri sau persoane contaminate doar cu coronavirus, fără alte afecțiuni grave. Nici un bătrân cu complicații de altă natură și nici cazuri în care pacienții au avut asociate și alte afecțiuni grave (cancer, diabet, boli cardiovasculare). Greul va urma după ce iresponsabilii care s-au întors acasă (majoritatea necondamnabili, pentru că și-au pierdut locul de muncă) nu vor respecta condițiile izolării și carantinei, nu vor respecta condițiile de igienă și protecție socială și vor transmite virusul celor în vârstă. Abia atunci vom afla de ce suntem în stare.

Când va intra în scenă lupta pentru supraviețuire, fără reguli, într-un stat în care autoritatea publică nu mai există, în care instituțiile de forță ale statului sunt controlate de interlopi, Ministerul de Finanțe de mafia evaziunii fiscale și Guvernul de mafia celor care devalizează bugetul public, adică într-o Românie care nu poate asigura locuri de muncă și mijloace de subzistență celor ce s-au întors (fapt ce-i va obliga pe cei întorși să încalce regulile, pentru a-și asigura supraviețuirea, din punct de vedere material), atunci va fi adevăratul examen. Pentru că lupta pentru supraviețuire, animalică, într-o societate corigentă la capitolul morală și educație civică, va fi factorul principal ce va declanșa adevărata epidemie, cea incontrolabilă, de isterie generalizată, de care trebuie să ne fie teamă, ce va arăta adevărata față a administrației publice și carențele sistemului sanitar.

Abia atunci, când numărul celor infectați cu coronavirus, ce vor necesita spitalizare, va trece de 4000, iar autoritățile nu vor mai face față și nu vor mai putea asigura izolarea și carantina și va exista presiune reală pe spitalele de boli infecțioase, vom ști adevărul despre cât de eficient este sistemul sanitar și cât de eficiente sunt măsurile și acțiunile instituțiilor publice. Mă tem însă că atunci, date fiind premisele, se va declanșa haosul. Iar totul va fi scăpat de sub control mult mai repede decât se estimează, când numărul celor infectați, ce vor necesita internare la terapie intensivă, va depăși numărul (fatidic) de paturi și ventilatoare existente, adică 2000 (din care 1700 sunt în București). Cât mai avem până atunci? Numai Dumnezeu știe! La ce ne putem aștepta, atunci? La ordine generală și coerență decizionala? Sperăm! Nu știu cum vom reacționa însă când vor intra în scenă mecanismele balcanice de rezolvare a cazurilor urgente, tipic românești, discriminatorii, care vor arată monstruozitatea caracterelor și ce înseamnă luptă pentru supraviețuire într-o țară în care mafia politico-fiscală face legea. Ne putem doar imagina, nu? Haos total și revoltă generală! Acum, când avem doar cazuri ușoare de infectare (mai mult de purtători decât de bolnavi), e bine! Politicienii se întrec în a se lăuda cu efectele măsurilor luate, ca și cum deja epidemia e rezolvată și, propagandistic, mimând preocuparea pentru binele public, se întrec în a face promisiuni materiale, de toate felurile, pentru a-și cosmetiza imaginea, fără nici o bază logică. Să vedem cum le vor onora când epidemia va exploda, producția industrială va sucomba și bugetul va fi gol.

E ușor sa faci promisiuni din gura și să le a asiguri din pix, când nu te ocupi de colectarea și administrarea banului public. Doar nu dai din propriul portofel! Cu materializarea promisiunilor e mai greu, chiar imposibil. Iar efectele se vad deja în piață: preturile au explodat iar contrabanda cu produse de strictă necesitate a înflorit, iar șmecherii, care profită de situație, cer 75% din salarii, fără să producă ceva. Acesta este efectul promisiunilor politice demagogice și a disoluției autorității publice: falimentul statului, generat de cheltuieli iresponsabile. Și cine să fie autorul modelului, decât un PSD, iresponsabil și populist, care, ca și în cazul alocațiilor și pensiilor (promise și votate înainte de a se identifica și stabili resursa financiară, pe modelul plății premiilor la „CARITAS”), vrea să trimită toată populația activă a României în șomaj tehnic, suportat de la bugetul de stat. Ba chiar mai vrea și amânarea plății impozitelor și taxelor locale și a ratelor la bănci, adică a sectoarelor care asigurau resursele. Sunteți nebuni, domnilor din PSD? Sau doar faceți pe proștii, ca sa obțineți capital politic? De unde dați 75% din salarii, pentru toți cei care (se impune sau nu se impune) își suspendă sau opresc activitatea, dacă blocați și sursele de finanțare bugetare? Din ce surse bugetare (că impozitele și taxele le-ați blocat, iar băncile nu vă vor mai împrumuta, pentru că nu vor mai avea bani) va susține Romania, toate aceste pomeni? Ne spuneți domnilor specialiști din PSD? Are D-l Teodorovici vre-o formulă a la Houdini, care să alimenteze bugetul public? De ce nu ne indicați și sursele bugetare când faceți promisiunile și votați pomenile? Că pentru majorarea alocațiilor și pensiilor era doar o singură sursă: eficientizarea colectării obligațiilor bugetare. Dar, sistând controalele fiscale și amânând plata obligațiilor, ați aruncat în aer și ultima resursă posibilă. Atunci, de unde faceți rost de bani pentru cei 75% promiși? Doar din fondurile europene destinate investițiilor? Cu această politică iresponsabilă a „pârjolirii totale”, cetățenii vor scăpa de coronavirus dar vor muri de foame.

Pentru PSD e simplu și ușor să promită. Că doar nu ei trebuie să asigure fondurile pentru pomeni, ci Guvernul, dar „laurii” îi culeg ei. Și, în stil demagog, deja patentat, dacă Guvernul va spune că n-are bani, PSD îl va acuza de incompetență și rea voință. Și, uite-așa, pe fondul crizei provocată de coronavirus, oportunistul PSD va puncta la capitolul imagine, exploatând, mârșav și cinic, ignoranța, si naivitatea cetățeanului disperat. Așa că, să nu ne bucurăm prematur că avem câteva cazuri „rezolvate” „culcându-ne pe-o ureche”, ci să fim realiști și în gardă, pentru că va urma o perioadă critică, pe care gunoaiele morale, reprezentate de așa zisa clasă politică, o vor specula, exploatând la maxim naivitatea, disperarea și credulitatea cetățenilor, pentru a-și aroga merite inexistente sau pentru a acumula capital politic acuzând opozanții. Deocamdată cred că suntem în faza „liniștii dinaintea furtunii”, creată de propagandă politică ce vrea „să ne îmbete cu apă rece”, în care consumăm mărul otrăvit oferit de cinismul politic. Bine ar fi să nu ne lăsăm prostiți și să nu ne culcăm pe lauri fantomatici propagați de politicienii oportuniști, ci să ne pregătim serios și vigilent, pentru că nu politicienii, ci noi vom deconta criza. Cu suferință și morți. OK! Ideal ar fi ca toți să stăm acasă. Asta ar fi soluția perfectă, din punct de vedere medical. Cum să nu stai acasă când ți se plătește 75% din leafă? Cum să refuzi o astfel de pomană politică? Și cum să nu-i mulțumești lui Iordache, Rădulescu, Ștefănescu și Ciolacu pentru un astfel de cadou? Din păcate, pentru cine gândește logic, un astfel de scenariu nu e posibil decât dacă vrei să te sinucizi ca nație și să dispari ca stat. Cum să consumi doar, fără să produci? Pentru că, dacă toți stăm acasă, nu vom muri de gripă, ci de foame. Asa că, în aceste condiții trebuie să ne stabilim, cu simț de răspundere, alternativa, pentru că „riscăm să ne furăm singuri căciula”. Cei ce puteți și vă permiteți, fără a apela la ajutor financiar bugetar, stați acasă, dacă vreți să mai aveți părinți și bunici, nu priviți problema cu detașare, minimalizând efectele și nu circulați fără rost. Regretele vor fi tardive și nu ni-i vor aduce înapoi pe cei dragi. Pe de altă parte, viața și economia nu se pot opri din cauza coronavirusului. Ca să supraviețuim, trebuie să producem. În condiții de maximă securitate și de igienă exemplară, activitatea industrială trebuie să continue. Altfel, scăpăm de coronavirus, dar murim de foame. Dacă însă vom fi conștienți și vom face precum nemții, adică ori vom sta în casă (acolo unde este posibil), ori ne vom limita deplasarea la traseul casă-serviciu și aprovizionare, e evident că nu vom scăpa de consecințe și vom plăti tributul (în vieți omenești), dar nu va fi același că și în cazul tratării iresponsabile sau prin metodele demagogice, politicianiste, a epidemiei COVID-19, sinucigându-ne economic.