Dacă Statul (reprezentat prin instituțiile sale) funcționa, tragedia de la Crevedia n-ar fi avut loc, pentru că dacă autoritățile ar fi aplicat legea, stația GPL din Crevedia n-ar fi existat. Acum, însumând șirul încălcărilor legislației (ori lipsa de prevederi care să blocheze înființarea și funcționarea unor astfel de „bombe” artizanale) și pasivitatea instituțiilor publice, constatam că Statul aproape că nu există, lipsind complet din această ecuație, fiind acaparat și controlat total de crima organizata. Iar lipsa „la apel” a Statului, nu e o consecință a implementării democrației și statului de drept ori o victorie a liberalismului democratic, ci a faptului că, în toate domeniile posibile (și imposibile), crima organizată, prin intermediul marionetelor (numite, impropriu, politicieni) s-a impus și controlează Statul, prin intermediul parlamentarilor și guvernanților obedienti. Faptul că, în cazul Crevedia, după atâta vreme de la eveniment (soldat cu victime umane și pagube materiale uriașe), nu s-a operat nici o arestare, nu e o întâmplare și nu ține (precum în alte cazuri de acest gen), de corupție, adică de trafic de influență sau mită. Ci, e ceva mult mai grav și mult mai periculos pentru democrație și stat de drept. E proliferarea, unui fenomen, care arată că Statul român nu mai funcționează, fiind paralizat și anihilat, în timp, de crima organizata – care, încet dar eficient, a înlăturat toate instrumentele cu care Statul putea interveni în astfel de situații, respectiv legea și autoritatea publică. În concluzie, în cazul Crevedia, avem de-a face cu două elemente, de o gravitate extrema, care confirmă faptul că statul a devenit o fantomă: eliminarea legislației care reglementează activitatea și disoluția autorității. Ambele sunt efectul presiunii exercitata de crima organizata asupra statului și au aceeași cauză: controlul politic al legislativului și al administratiei publice.
Făcând o paranteză, putem afirma (fără nici un risc de eroare) că democrația și statul de drept au putut fi implementate acolo unde administrația a devenit 100% laică, respectiv unde a fost eliminata orice imixtiune, de orice natură, inclusiv politică. Religia, cutumele (mai ales fanariote) cât și sistemul politic (cu toate doctrinele sale), sunt nocive pentru administrația publică. O administrație publică solidă și eficientă se bazează, exclusiv, pe lege și justiție, respectiv pe gradul de aplicare a legii. În acest context, imixtiunea politică, dincolo de limita legii, e un factor nociv și perturbator.
Din păcate, sistemul politic totalitar, din perioada 1947-1989, asta a lăsat moștenire. Subordonarea politică a administrației publice. Iar crima organizata s-a orientat rapid. Bazându-se pe sistemul politic comunist, pentru a controla administrația publică, au acaparat politicul, prin intermediul căruia au obținut controlul total al administrației. Ba, mai mult, pentru că „s-a putut”, crima organizată a reușit performanța de a subordona și sistemul legislativ. Astfel, controlând politicul, crima organizată controlează, de fapt, Statul, pentru că au controlul total al legislativului și al administrației. Efectul? Dacă, în anumite situații apar sincope în controlul administrației, se fac presiuni asupra legislativului, care schimbă paradigma și administrativul este pus în offside. Or, cazul Crevedia evidențiază exact acest mod de operare al crimei organizate și cât de nociv este, pentru democrație, un astfel de sistem politic (controlat de crima organizata), care, prin intermediul marionetelor politice, deține controlul total al legislativului și administrației publice.
Din 1990 și până în prezent, crima organizată a evoluat constant, de la structuri modeste, până la cele ultraperformante și complexe de azi, structuri capabile să controleze toate domeniile economice ale României. An de an, prin corupție (trafic de influență, mită, șantaj), crima organizată a evoluat și s-a extins ca o caracatiță uriașă, asupra României, punând presiune totală pe legislativ, obligându-l să elaboreze și să voteze legi dedicate, prin care crima organizată și-a asigurat controlul total și monopolul asupra resurselor României și asupra domeniilor ecinimice. De asemenea, pentru a săvârși fapte de evaziune fiscală continue (în special de susteagere de la plata oigatiilor fiscale), pe lângă presiuni pentru inserarea, în actele normative, ale unor prevederi ambigui, ce a permis sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, crima organizată a desfășurat, în permanentă, lobby pe lângă politicieni, pentru numirea în administrația publică de marionete, vasale, cu care controlează întreaga administrație publică. În aceste circumstanțe, Statul a devenit o entitate formală, la cheremul crimei organizate. Exact asta înseamnă accidentul de la Crevedia și toate celelalte accidente și evenimente în care s-au înregistrat victime umane în urma unor grosolane încălcări ale legii și normelor de securitate. Acest gen de evenimente tragice (din ce în ce mai dese și mai imprevizibile) sunt efectul presiunii crimei organizate asupra clasei politice, respectiv asupra legislativului și autorității publice, obligată să nu reactioneze. Privită prin prisma acestor realități incontestabile, lipsa legislației în domeniul comercializării GPL și disoluția autorității publice, incapabilă de reacție pe măsura evenimentului, nu sunt doar niște evenimente excepționale, ci efectul unui sistem pervertit de crima organizată. Pentru că majoritatea entităților de acest gen, care funcționează în România, datorită permisivitatii (criminale) legislative și, în special, a disoluție autorității publice, sunt adevărate „bombe cu ceas”, pericol public, care ticăie îngrozitor, existând, mereu, pericolul declanșării unei alte deflagrații gen Crevedia. Singura necunoscuta e unde urmează. Cine s-o oprească? Cadrul legislativ actual, caracterizat de o lipsă totală reguli de prevenție și de răspundere? Autoritățile subordonate politic, adică crimei organizate? Clasa politică, subordonată total crimei organizate? Pentru a calma spiritele, clasa politică, în frunte cu prim-ministrul, ne promite că va exista răspundere, indiferent de apartenența politică. Și se va face justiție! Dar, precedentele infirmă atât răspunderea cât și justiția. Pentru că actuala clasă politică trăiește și huzureste din genul acesta de afaceri, tip Crevedia, ori din sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat sau din sustrageri de la bugetul de stat.
În aceste circumstanțe, retorică răspunderii și justiției e una falsă și o mare cacealma din partea clasei politice, pentru că, concret, se acționează exact contrar: nu se descurajează nici monoplurile pe comerțul nelegal, nu se încurajează nici combaterea evaziunii fiscale și furtul de la buget și nici înfăptuirea justiției în aceste domenii. Ar fi absurd să credem că, într-un acces de conștiință supremă, politicienii își anihilează sursa veniturilor principale. Ce va urma, de fapt, după episodul Crevedia?
După ce va trece valul de isterie publică (prea mic în raport cu gravitatea fenomenului) mascarada se va muta în curtea justiției, controlata politic, care va „reabilita” clientela politică. Justiția, în urma operațiunilor de upgradarea legislativă parlamentară, va constata că, deși există legi, nu există interdicții sau răspundere pentru faptele comise, pentru că legislativul, la sugestia crimei organizate, a avut grijă să elimine și interdicțiile și răspunderea. Și ca orice eveniment de acest gen, petrecut în ultimii ani, totul se va stinge și uita prin sacrificarea vreunui „acar Păun”, care va deconta stupid, pentru a potoli furia mass-media. Iar politicul (marionetele crimei organizate), își va continua activitatea, în același mod comunist, de subordonare a procesului legislativ și a administrației publice, crimei organizate. Există victime? Și ce dacă? Sunt niște efecte, colaterale, ale cinismului, pe „altarul” lăcomiei și goanei după profit. Siguranța cetățeanului? E o marota, pur electorală, precum majoritatea obligațiilor statului cuprinse în legea supremă, fapt demonstrat de toate sentințele și măsurile dispuse după uriașele catastrofe ce au îndoliat România în ultimii ani!
Concluzia? Dacă n-avem Stat, n-avem nici siguranță, nici justiție și ne ghidăm după principiul „scapă cine are noroc”!? Optimistă perspectivă de viitor, nu?
Pavel ROMAN
