On lucru nelipsât gi la cășâle coșiobanilor mnei , iera taiètu’ porșilor gi Crașiun . Lucru ăsta șî amu să mai fașe , mai gata gi câta tățî care stau aclo .
Fiecare șelegi taiè câta unu’ , o doi porși . Care ierau mai mulțî în șelegi taièu câta tri , o ceară patru porși . Noi în tăt anu’ taièm câce doi porși , cam gi o majă șî jiumatace-doauă măjî unu’ , gi obișei o scroafă șî on mascure .
Pân anii ’60 porșii pa care îi îngrașăm noi pântru taièt ierau gin rasa Manguliță , o Bazna . Bună faită gi porși ierau!
Gin anii ’70 șî a mnei înșepură , ca tătă lumea , să țână porși gin rasa Marile Alb , o York . Buni ierau șî ășcia șî să fașeu mari , da’ nu iera așă gi gustoasă carnea , clisa șî unsoarea gi pa iei , ca gi pa Manguliță .
Porșii să taièu în luna decemvrie ‘mediat dupa Sf. Miculaie șî până pa la Inat , în doăzăși decemvrie .
La noi în șelegi nu să taièu porșii duminica , find zî nelucratoare șî Sfântă , o lunia , mnercuria șî vineria , când mami țâne cu sfințănie Postu’.
Taièm porșii jioia , da în șei mai mulțî ani în sâmbata gi pa la mneljocu’ lu’ decemvrie .
Cu câceva zâle gi lucru’ ăsta să fașeu pregacirile .
Să catau șî să spalau albiile , troașile , trocurile , plevurile gi unsoare , oalile șî lăboșîle șelea mari , pa cum șî alce șiuvaie folosâce la taiètu’ porșilor .
Să spalau bine caldările . Să ascuțău cuțâcile . Să taiéu cu firezu’ șî să crapau lemnile pàntru foc .
Cu o sară naince mami curață aiu’ , pregacè șî râjnè ciuperiu , cata ciuparca gi rântaș șî sarea .
Gi vinerea gimneața , nu să mai dagè nimic să mânșe la porși să nu să spargă mațâle , atunși când să scocèu gin iei .
La moșu’ Bubi îi iera mnilă gi iei șî le mai țâpa pa gi-ascuns câci-o brâncă gi boabe gi cucuruz .
În zua când să taièu porșii tătă lumea iera în pișioare gi la oara șasă gimneața .
Merjem șî ma suiem cu tati în podu’ grajgiului , io țânem lampașu’ , iară tati țâpa gin pod câceva furși bune gi paie gi grău o gi uărz să avem pântru pârlitu’ porșilor .
Dupa șeia fașèm focu’ la caldări șî umplèm caldările cu apă . Ierau doauă caldări , în una să punè la fert cărnurile pântru sânjirețî , maioș șî șfarclă , iară în una iera tăt timpu’ apă caldă .
Tati punè în focu’ gi la caldări câceva feră mai lace să să roșască , cu care pârlè păru’ gi pa porc , pa inge nu ajiunjè focu’ gi la paie .
Pa la oara șapce vineu văru’ Pascu Fișăr , văru’ Aurel Gomboș șî bași Oanea lu’ Vesalina , care ierau cemațî gi sara să vină să țână gi porși .
Merjem tățî la coșină , io țânem lampașu’ , tati să baga în coșină șî baga-n șiort la porc on belșiug gi capăt gi pcele sî dușè porcu’ până la ușă inge îl apucau șeilalțî barbațî gi ureci șî coadă șî-l îmburdau la pamânt , țânându-l fiecare dupa șeia gi câce on pișior .Tati iera henteșu’ , o misarășu’ șî ‘njiunjie porcu’ cu mesarie .
La fel fașèm șî cu șelalalt porc .
Dușèm dupa șeia porșii șî îi punèm pa nișce paie , punèm paie pasta iei șî apringèm paile .
Amu să ‘ncina cu iaga gi vinars șî fiecare beiè adalmașu’ .
Vreu să spun că în vreme șe să fașèu trebile eșcea , moșu’ Bubi să ascungè-n grajgi , findu-i mnilă gi bgețî porși , pa care iel în mare parce i-o haranit , crescut șî ‘ngrașăt .
Dupa șe să gata cu pârlitu’ , porșii să spalau bine gi tăt cu apă caldă . Io țâpam apă șî tati cu bași Oanea , care stacè să ajiuce la porși , îi spalau șî îi rageu cu nișce custuri gi cuțâce mai veci .
Dupa șe gatam șî cu spalatu’ porșilor , ne cema mami în coptorișce să prânzâm .
Gatam cu prânzâtu’ șî tati taiè capurile la porși , îi gispica șî scocè gin iei mațâle având grijă să nu le spargă . Le punè înt-o albie șî muierile merjeu cu iele la Parău să le gizgurzască șî să le spele bine .
Scocè dupa șeia , maiu’ gi pa care lua ferea , rarunțî , plomânii , inima șî splina , pa care le baga la fert la o laltă cu on cap dupa șe lua gin iel crerii șî uăcii .
Șelalalt cap , laolaltă cu pișioarile șî codzâle să puneu în sare pântru catariji .
Tati șiumantalè jiumatățâle gi porși luând faină șoanșile , clisâle , coastile , carmalădzâle , unturile , alejè carnea gi cârnațî șî clisa pântru jumări , pa care o taiè în darăburi mai lunji șî tă’ pa una să fie mândre jumările .
Dupa șe să rașeu șoanșile , clisâle șî o parce gin coaste să sarau șî să puneu în șiubăr inge să țâneu la sare vreme gi șasă saptamâni , dupa care să afumau bine .
Șeialaltă parce gi coaste să puneu oleacă la fum șî să frijeu la o laltă cu cârnaț afumat , dupa care să bagau în plevuri cu unsoare pântru vară .
Să mai punèu în unsoare pàntru vară și jumără .
Să puneu dupa șeia șî mașinau carnea pântru cârnațî șî framântau cârnațîî înt-o albie cu mult ai , cu sare , ciuperi șî ciuparcă gi rântaș dupa gust .
Să lasau on pic să hoginească cârnațîî bine framântațî șî să scoceu gi la fert cărnurile pântru sânjirețî , maioș șî șfarclă . Dupa șe să rașeu să pregacè fiecare fel . Mențâonez că amu , cui îi plașe mâncă carne feartă gi pa cap , care îi bună gi tăt .
Noi fașem gi obișei sânjirețî , sânjirețî cu rișcas șî șfarclă .
Să puneu jumările la topit șî să bagau cârnațîî pa mață .
Să mașina dupa șeia materialu’ pântru sânjirèțî șî maioș șî să taieu darăburile pântru șfarclă .
Pa o tapsăie să pune on darab gi clisă gi dupa cap șî barbie pa care să pune sare , ai , ciuperi șî ciuparcă gi rântaș .
Pântru sânjirețî să mașină o parce gin carnea șî clisa gi pa cap , sorișile ferce , plomânile , doi rarunțî , o inimă șî o splină . Să mai taie în coțche șî nișce clisă feartă șî să amestecă la olaltă tăt .Dupa șe să framântă cu sare , ciuperi , ienibahar șî nucșoară dupa gust să ‘mpărce-n jiumatace , iară o parce să mestecă cu rișcaș fert .Să bagă pa mațîle șelea groasă șî creță .
Tribe speșificat ași că la noi să zâșe sânjirețî la tățî , nu numa’ la șei cu sânje , gi care noi niși nu prè fașem .
Pântru maioș să mașină maiurile , clisă feartă , oleacă carne feartă .Să framântă cu ai șî ciuperi șî să bagă pa mațâle șelea groasă șî drepce .
Pântru șfarclă să taie în darăburi lunji , carne feartă , clisă feartă , o splină , doi rarunțî , o inimă șî sorișe . Să mestecă bine cu sare ai , ciuperi , ciuparcă gi rântaș șî cu zama în care or fert cărnurile șî să bagă în străițâle stomașelor care să coasă cu ață groasă .
Dupa șe s-or topit jumările , să pune unsoarea în plevuri șî să pun la fert sânjirețîî , maioșîî și șfărșile , dupa care să scot pa masă la rașit . Șfărșile să ferb mai bine oleacă , dupa care să pun pa o masă sî să pune pasta iele șeva mai greu să să lațască on pic .
La ‘mniaz să mânca , o tocană cu carne gin belșiug șî grumbe , o cureci cu carne , iară felu’ doi carne friptă cu acrituri șî la felu’ tri plașintă stoarză cu nucă șî mac .
Sara să fașe pomana porcului cu cârnațî fript șî tăce șelelalce bunatățuri , bunânțales cu vinars , crampă șî vin .
Dupa șeia să corinda , până dupa mnezu’ nopțî , când tățî merjeu să să hoginească find obosâțî , da mulțamițî că tăt o ieșât așă cum tribe .
A doaua zî gimneața tățî mâncam lapce acru gimicat cu pită să nu ne taie jâg .
Punem amu cârnațîî șî șfărșile în podu’ cășî la fum , iară sânjirețîî pa rudă în șpaiț .
Trag nigejge că nu v-am plictâsât cu povestirea mè cam lungă oleacă , iară dacă v-am plictâsât pa careva , îmî șer cuvinita iertare !
