Aşa că, umblă vorba prin târg, după ce Livache Dragnea va pleca cu băgăjel cu tot din fruntea PSD, la nivel de Arad aceeaşi soartă o va avea şi Căprar, dar şi Fifor, cel care a jucat la două capete şi n-a prins niciunul. Pe listă să preia şefia PSD Arad se găseşte deputatul Florin Tripa, care a avut meritul să nu-şi prea umfle pieptul nici pro, nici contra, dar, surprinzător, şi pecicanul Gheorghe Sabău (veteranul PSD Arad), care ar putea fi un excelent liant între foştii şi actualii pesedişti arădeni.
Desigur, în varianta în care se face curăţenie generală la vârful PSD, iar Ponta revine pe cai mari, la Arad următorul preşedinte va fi Marin Lupaş. Am zâs!
PRO PSD-istul
P.S. Atenție mărită! Articolul de mai sus a fost scris înainte ca Liviu Dragnea să fie „parcat”, la odihnă obligatorie și meditație, la Jilava. Deci, fără concluzii separate și tendențioase. Drag ne-a fost de Dorel…
… dar e timpul să-şi facă bagajul, cam ca şi Dragnea, dar nu la fel că Liviuț care și l-a făcut pe doi ani și jumătate și asta, spun specialiștii în domeniu, e doar începutul. Cât despre Dooooorel de Arad, asta e părerea majorităţii social-democraţilor din Arad, în special din judeţ, unde primarii PSD sunt indignaţi pentru că deşi au muncit şi muncesc pentru partid, Căprar şi compania trag partidul înapoi cu o viteză dublă (ce a mai rămas din PSD Arad după ce cuplul Căprar – Fifor a făcut „ordine” în sensul negativ al cuvântului ).
Aşa că, umblă vorba prin târg, după ce Livache Dragnea va pleca cu băgăjel cu tot din fruntea PSD, la nivel de Arad aceeaşi soartă o va avea şi Căprar, dar şi Fifor, cel care a jucat la două capete şi n-a prins niciunul. Pe listă să preia şefia PSD Arad se găseşte deputatul Florin Tripa, care a avut meritul să nu-şi prea umfle pieptul nici pro, nici contra, dar, surprinzător, şi pecicanul Gheorghe Sabău (veteranul PSD Arad), care ar putea fi un excelent liant între foştii şi actualii pesedişti arădeni.
Desigur, în varianta în care se face curăţenie generală la vârful PSD, iar Ponta revine pe cai mari, la Arad următorul preşedinte va fi Marin Lupaş. Am zâs!
PRO PSD-istul
P.S. Atenție mărită! Articolul de mai sus a fost scris înainte ca Liviu Dragnea să fie „parcat”, la odihnă obligatorie și meditație, la Jilava. Deci, fără concluzii separate și tendențioase.
Aşa că, umblă vorba prin târg, după ce Livache Dragnea va pleca cu băgăjel cu tot din fruntea PSD, la nivel de Arad aceeaşi soartă o va avea şi Căprar, dar şi Fifor, cel care a jucat la două capete şi n-a prins niciunul. Pe listă să preia şefia PSD Arad se găseşte deputatul Florin Tripa, care a avut meritul să nu-şi prea umfle pieptul nici pro, nici contra, dar, surprinzător, şi pecicanul Gheorghe Sabău (veteranul PSD Arad), care ar putea fi un excelent liant între foştii şi actualii pesedişti arădeni.
Desigur, în varianta în care se face curăţenie generală la vârful PSD, iar Ponta revine pe cai mari, la Arad următorul preşedinte va fi Marin Lupaş. Am zâs!
PRO PSD-istul
P.S. Atenție mărită! Articolul de mai sus a fost scris înainte ca Liviu Dragnea să fie „parcat”, la odihnă obligatorie și meditație, la Jilava. Deci, fără concluzii separate și tendențioase. Deși a sabotat educația, educația a învins PSD!?
PSD reclamă că a pierdut alegerile din cauza rețelelor de socializare, ca și cum acestea ar fi fost ceva ocult! Serios? Acuzația e cam în genul lui Ceaușescu, cu „agenturili” străine care au destabilizat România în 1989! Ca și în 1989, nici în ceasul al doisprezecelea, pesediștii nu accepta realitatea și adevărul, că scorul prost înregistrat are o singură explicație: proasta guvernare, adică minciuna, atacul nimicitor la justiție, susținerea corupților și păcălirea pensionarilor.
Cât trebuie să mai coboare PSD în preferințele electoratului ca să recunoască și pesediștii adevărul, că nu poți exploata la nesfârșit ignoranța și lipsa de educație? Și, totuși, ce treabă au rețelele de socializare, de li s-a cășunat așa de rău, pesediștilor, pe ele? Vă spun eu că, într-adevăr, au! Rețelele de socializare, spre disperarea pesediștilor și aldiștilor, au funcționat ireproșabil, dincolo de ce și-au imaginat fosilele pesediste analfabete, viclene, cu pretenții intelectuale și consultanții lor (uite că și evreii sunt prinși în offside, uneori!). Contrar celor ce și-au dorit cei aflați la putere, rețelele de socializare au arătat adevărul, au devoalat minciuna și ipocrizia și au demonstrat că Dragnea a privatizat PSD, Guvernul, Parlamentul și, mai ales, media (România TV, Antena 3, Realitatea TV, TVR1), pentru a le folosi în interesul său, instalând dictatura administrativă, media și politică, ca să-și albească dosarele și să rămână la putere. Iar cohorta de pesediști (care, în curând, se va da dizidentă, deși n-a fost), în stilul disciplinei comuniste, s-a făcut preș în fața leaderului suprem, crezând în el și metodele lui bolșevice, ascultându-l orbește, demonstrând lipsă de demnitate, caracter și moralitate, chiar cu riscul de-a trimite partidul în lada de gunoi a istoriei.
Într-adevăr, rețelele de socializare, cu toate că n-au avut nici logistica, nici forța financiară a adversarilor, au învins PSD. Dar nu mințind, nu manipulând, ci contracarând minciuna și manipularea pesedistă cu autostrăzile fantomă inaugurate teatral; cu spitalele fantomă construite din gură; cu majorările ireale (anihilate de inflație și de taxarea perversă a muncii) a pensiilor și salariilor; cu nepotismul dus la paroxism, prezentat ca și promovare prin competență; cu eliberarea infractorilor din pușcării, pe motiv de condiții când în realitate își ajutau colegii infractori; cu mituirea funcționarilor publici și a restului bugetarilor din împrumuturi ce au crescut datoria publică, pentru a le cumpăra voturile; cu incapacitatea sau non-voința de a atrage fonduri europene, pentru că nu puteau fi furate, precum a făcut-o TELDRUM; cu amnistierea și grațierea hoților banilor publici și corupților, pe care i-au prezentat mincinos, ca victime ale statului paralel, etc., etc., etc., putând pune kilometri de etc.
Ghinionul pesediștilor a fost că s-au trezit prea târziu și n-au mai apucat, așa cum voia Carmen Dan, Nicolicea, Iordache sau Ștefănescu, să blocheze rețelele de socializare sau internetul, precum în Coreea de Nord și n-a apucat să-și instaleze, nici Jandarmeria – metamorfozată în noua securitate -, aparatura de interceptare a celor care denunțau minciunile și propaganda demagogică a PSD, ca să-i blocheze ori sancționeze în masă, cum își dorea Carmen Dan și Dragnea, pe modelul Topoloveni (unde au ridicat protestatarii cu Duba). Norocul utilizatorului de rețele sociale a fost că pesedeii excelează la capitolul viclenie, nu al inteligenței și că, prin viclenie, nu se pot utiliza rețelele de socializare, ci prin inteligență. De asemenea, pesedeii nu excelează nici la capitolul educație, așa că, utilizarea rețelelor de socializare, pentru ei, a fost un handicap, pentru că și înjurăturile pe care încercau să le difuzeze în spațiul public, erau agramate, darămite încercările de manipulare, care necesitau vocabular, sintaxă și gramatică.
Deci, în concluzie, dacă rețelele sociale au învins PSD, e un fapt îmbucurător, pentru că asta înseamnă că a învins România educată, cea care știe să utilizeze rețelele de socializare, în timp ce plimbații cu autocarele ce constituie armata și forța pe care se bazează PSD în alegeri și-au făcut stagiul preelectoral, de campanie, în birturi, consumându-și alocațiile sociale, vizionând Antena 3 și România TV, convinși că media (adică televiziunea) i-a învins în 2014 și, acum, după ce-au acaparat-o, vor defila. Deci, n-au înțeles nimic din ceea ce se propaga în mediul on-line. Nici măcar de ce-a votat Dragnea la referendum, că ei înțeleseseră taman pe dos ce aveau de făcut.
Pavel ROMAN
Raliul Aradului a fost pe mâna unui pieton, o ˝zacuscă˝ și unui „melețan” de la locală
˝Ediția a doua a Raliului Aradului a fost câștigată, așa cum era de așteptat, de altfel, de către Simone Tempestini, campionul en-titre, care a venit la Arad, ne-a pupat rapid pe portofel și jakără koliba la Italia.
Ce ne-a atras, însă, atenția a fost un trio celebru: bunul, răul și urâtul. Astfel, ne-am trezit cu bunul Daniel Berar, pe post de milițian de presă, vai mama ei de presă, dacă ne întrebați pe noi despre scriitura lui dinaintea, din timpul și după raliu (s-a deprins cu limajul de presă securistă a gardienlor publici), cu „răul” Cătălin Lăpușcă zis ˝Zacuscă˝, acest Dan Negru (în mizerie) local, care a prezentat mașini și piloți din postura de… simplu pietont (că nu are și nici nu a avut permis de cnducere) și cu „urâtul” (în lumea fotbalului județean) Daniel Scriiiiidon pe post de … arbitru. Tot pieton și el, că permis… canci. Daniel, care este și ceva observator pe la AJF Arad, și el certat cu volanul, nici măcar biciclist nu este și care de obicei trece pe roșu, că cică e mai liber!
Ca la noi la nimeni, numai profesori peste tot! Mulțumim, Ana și Mihai Leu, vorba lu’ Berilă!
Gogu Manivelă
(p)
„Cupa Prieteniei” la Leucuşhaz (Lokoshaza)
Stadionul şi Sala de sport a Școlii Generale din Lecuşhaz (Lokoshaza), localitate din județul Bekes, în care trăiesc membri ai comunității istorice românești din Ungaria, a găzduit a 37-a ediție a „Cupei Prieteniei”, competiţie de fotbal şi handbal, la care participă elevi de la şcoli din Ungaria la care se predă limba română. La această manifestare a participat şi consulul general român la Gyula, Florin Trandafir Vasiloni.
Anul acesta, la competiţia din 24 mai, au participat 198 elevi de la 13 şcoli din județele Bekes; Hajdu-Bihar şi Csongrad. Competiţia a fost organizată şi finanţată de către Autoguvernarea Româneasca din Leucuşhaz, în colaborare cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU) şi cu Centrul de Documentare al AŢRU. La evenimentul sportiv au fost prezenţi reprezentanți ai primăriei locale, Alexandru Fina, preşedintele interimar al AŢRU, Gheorghe Cozma, şef de oficiu al AŢRU, Gheorghe Santău, președintele Autoguvernarii Românesti din Leucuşhaz, alți oficiali. În urmă cu 37 de ani, profesorul de educaţie fizică din Leucuşhaz, Teodor Fenyvesi, a organizat aici prima competiție sportivă de amploare „Cupa Coşbuc”.
În această perioadă, consulul general Florin Vasiloni a avut întrevederi cu deputatul ungar Josef Kovacs, reprezentant al Circumscripției electorale Gyula în Parlamentul Ungariei și Edith Pocsaj, procuror-șef al Parchetului Județean Hajdu-Bihar din Debrecen, ocazie cu care a discutat atât aspecte ce țin de exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, despre necesitatea aprofundării relațiilor bilaterale româno-ungare, cât și aspecte concrete care privesc protecția consulară a cetățenilor români aflați în situații dificile în Ungaria.
Alianţa USR-PNL prinde contur la Arad
Deşi se duelează verbal de câteva luni, mai ales prin reprezentanţii lor pe listele europarlamentare – Botoş şi Falcă –, cele două partide vor face până la urmă o înţelegere, o alianţă, dacă nu juridică, cel puţin de faţadă.
De altfel, primul pas e pe cale să se facă. Gheorghe Falcă şi Vlad Botoş (fost penelist, trecut și pe la alte partide), ambii proaspeţi europarlamentari, vor împărţi aceeaşi maşină pentru a merge la Aeroportul din Timișoara, aceeaşi pungă cu pufuleţi în avion şi aceeaşi banchetă de autobuz la Bruxelles. Toate plătite, bineînțeles, de junele Botoşelul, pentru că veteranul Falcă e prea zgârcit să dea bani pe ceva. La schimb, Falcă o să-l înveţe pe Botoş cum și mai ales ce se promite electoratului credul: pizza, locuri de muncă, stadion, regenerare, pistă de canotaj, arteziană pe Mureş, autostradă între Arad și Oradea etc. – tot tacâmul servit de Falcă arădenilor vreme de 15 ani. Aaaa, da, şi Falcă îi va da Botoșelului inclusiv o carte cu autograf, aia scrisă de el, „Societate vie”.
Nu-i aşa că e drăguţă alianţa asta ce se prefigurează?
P.S. Puţini ştiu că această carte a lui Falcă are o greşeală grosolană chiar în titlu. Falcă a vrut să o denumească „Societate mie”, nu vie!
PSD Arad a drăgnit-o rău de tot!
Ca să scape de Falcă şi să aibă cale deschisă spre Primărie, senatorul PSD de Arad Mihai Fifor ar fi dat ordin ca pesediştii să voteze la greu cu liberalii. Şi într-atât s-ar fi conformat „soldăţeii” lui Fifor încât PSD s-a făcut de râs mai rău decât atunci când Căprar a obţinut 3% şi porecla de „falsul Iisus” de Arad.
Umilinţa este mai mare pentru că PSD (inclusiv organizația din Arad) venea de pe poziţii mari, ca partid de guvernare, câştigător al ultimelor alegeri generale, iar la Arad are trei parlamentari în funcţie.
Şi dacă tot au votat cu PNL ca să scape de Falcă, pesediştii cu ştate vechi în Arad încearcă să voteze acum cu oricine, numai să scape de cuplul Căprar&Fifor. Mai bine mai târziu decât niciodată.
Însă baiul este altul: cine vine în locul lor, că Dooorel Căprar a avut grijă să îndepărteze din partida de la Arad oameni competenți care au pus osul la greu atunci, și nu numai, când partidul a cerut-o. Și s-a înconjurat de non-valori și cefe late, vorba unui tovarăș cu vechi state în PSD.
Așa se întâmplă când Dorel își bagă coada și în politichie.
Bărăbaș C.
(p)
NOI, CEI DE IERI
Micul dejun! Sintagma asta nu circula la noi în casă, aveam să mă întâlnesc cu ea mai târziu, în Tabăra de la Poieni -sat. Și am stat mult împreună cu micul dejun, pentru că, pe atunci, copiii erau ținuți în tabără câte trei săptămâni. Dar mă risipesc în amănunte și tind să plictisesc.
Ce vreau să spun? Curat ghinion, nu aveam tabletă, telefon mobil, play-station, computer, nu aveam nimic din zestrea copiilor de azi. Abia atunci descopeream curentul electric, ai mei, mai bine zis „ale mele”, mama și bunica găteau pe „mașină” cu feștilă și cu petrol, ori pe sobă (șpohert, șporhei, după zonă), în funcție de anotimp, spălau în troacă, apoi călcau cu piglaisul cu cărbuni sau încălzit pe plita de fontă a sobei, radio am avut după ce am mers la școală, iar televizor … În fine, mulți știți astea. Noi, copiii de atunci nu știam că suntem săraci, frustrați de cuceririle tehnicii. Cei de azi nu știu că sunt „la ani lumină” de punctul nostru de plecare. Noi eram fericiți în „înapoierea” noastră. Ei, oare, sunt mai fericiți decât am fost noi?
Nu cred, pentru că ei nu știu punctul nostru de start în viață. Copiii de azi sunt mai deștepți? Nici asta nu cred, sunt doar mai informați. Dar, sigur, și mai superficiali. Mă uit și compar. Noi eram mult mai maturi – probabil, pentru că aveam mult timp să gândim. Noi citeam din clasa întâi, povești, nuvele, romane, pe cum înaintam în ciclul școlar. Citeam și imaginația noastră zburda spre bucuria minții. Nu sunt patetic, nici nostalgic, dar mă întreb: OARE, ACESTA E DRUMUL, ACEASTA E CALEA OMULUI SPRE ÎMPLINIREA SA?
Tristan MIHUȚA
Dacă vrei și nu ești de rea credință, poți!
Lecție de democrație servită de nemți (care, sigur nu sunt nici comuniști nici PSD-iști), împrejmuind mulțimea cu garduri de protecție și obligând funcționarii (încă?) comuniști ai ambasadei române să-și facă treaba prevăzută în lege, ceea ce autoritățile române nici nu s-au gândit să facă, ba chiar n-au permis (vezi Spania, Franța, Italia), profitând, mizerabil, de litera legii, nu și de spiritul acesteia, respectiv faptul că e mai important să asiguri dreptul la vot și condițiile exercitării acestuia, decât să-l încalci!
Cum să stai la coadă, cinci-șase ore și să nu votezi, iar organizatorul să-ți închidă ușa în nas, când vina îi aparține în totalitate? Dacă organizarea a fost proastă – nu s-au mobilizat cei din ambasade, consulate, agenții, de parcă aveau o singură viteză sau deloc; n-au suplimentat personalul sau nu l-au utilizat în totalitate; n-au eficientizat procesul de votare, eliminând timpii de așteptare, reducând astfel timpul de votare -, e vina cetățeanului, sau a celui care a organizat alegerile? Ce scuză poate fi asta că nu s-a știut numărul votanților pe secții? Ai aproximativ opstsprezece milioane de cetățeni cu drept de vot și obligația, prin lege, să asiguri posibilitatea ca toți să-și exercite acest drept. De ce n-ai introdus votul electronic? De ce n-ai prevăzut ceea ce a urmat? Ai un minister ce se ocupă de diaspora și nu știi ce va urma? Știe toată lumea că sunt peste cinci milioane de români în diaspora, iar autoritățile, chipurile, nu știu unde se află? Să fim serioși! Au știut și știu exact unde sunt românii în străinătate, dar nu vor să știe de ei, pentru că nu sunt proști, manipulabili, șantajabili și ignoranți, precum cei șantajați de primarii pesediști cu tăierea alocațiilor sociale sau mituiți cu salarii și pensii speciale, precum bugetarii de lux. Adică nu sunt votanți pesediști.
E vina cetățeanului că la ambasade, consulate, reprezentanțe diplomatice sau agenții guvernamentale, unde mii de indivizi taie frunze la câini și primesc salarii și diurne uriașe, din bani publici, sunt angajați numai beizadele, curve, lipitori de afișe politice, proști și inculți, ce nu fac altceva decât să sporească birocrația și să-și bată joc de cetățenii români din diaspora? Dacă erau de bună credință, trimiteau personal și logistica din țară, încă de la prânz, când existau deja cozi uriașe și se știa ca nu se va putea face față, suplimentând necesarul de personal, ștampile și buletine de vot, în secții, pentru a fluidiza și accelera procesul de votare. Însă, parșivi și nemernici până la capăt, s-au prevalat de litera legii. știindu-se apărați. Și, pentru că a fost în interesul celor ce-au gazat diaspora, să nu existe multe voturi din diaspora, nu s-a făcut nimic. Și nu din accident sau întâmplare, ci cu bună știință, adică premeditat. Or, dacă și acum Meleșcanu rămâne în funcție, după o astfel de batjocură la adresa cetățenilor români din diaspora, înseamnă că suntem prea toleranți cu cei ce ne batjocoresc și umilesc, toleranță care permite ascensiunea politică și menținerea în fruntea țării a unor astfel de monștri ai imoralității, creați de comunism sau neo-comunism, precum Dragnea, Tăriceanu, Ștefănescu, Meleșcanu, Nicolicea, Iordache, Norica Nicolai, Tudorel Toader, Maria Grapini și mulți alți parveniți și oportuniști de conjunctură, care, în mod normal, n-ar trebui să aibă loc decât la groapa de gunoi a istoriei politice, nu în fruntea statului. Pentru că faptul că nu suntem în Schengen; că n-avem un stat de drept și o justiție reală și toți infractorii din țară ne râd în nas și ne umilesc, se datorează acestor parveniți aroganți, ce se comportă de parcă Dumnezeu i-a pus în funcții, nu electoratul. Indivizi care, din păcate, și-au bazat ascensiunea socială nu pe moralitate sau profesionalism, ci pe sprijinul hoților, evazioniștilor, ignoranților asistați social, mituindu-i cu punere în libertate și cu subvenții publice din bani împrumutați. Sunt niște impostori care și-au bătut joc, precum comuniștii și continuă să-și bată joc de cetățeni, în numele demagogic a unei majorități fantomatice, pe care, chipurile, o reprezintă!
Pavel ROMAN
Vlad URSULEAN – la Generalkonsulat von Rumanien
„Final fericit la München, unde poliția a luat inițiativa de a construi un perimetru din garduri, a băgat pe toată lumea înăuntru și acum consideră că sunt pe teritoriul consulatului, deci ar trebui să voteze cu toții. Unul dintre polițiști e născut în Brașov și ne-a vorbit la portavoce în română . Rămâne enervarea de peste zi – peste 8 ore de stat la coadă și mulți oameni care au renunțat, dar e înduioșător să vedem autorități care iau măsuri în sprijinul publicului și le anunță calm, liniștind instant o mulțime furioasă.
Update: sistemul a fost blocat de la București la ora 22 și tot au rămas oameni pe dinafară.”
„Final fericit la München, unde poliția a luat inițiativa de a construi un perimetru din garduri, a băgat pe toată lumea înăuntru și acum consideră că sunt pe teritoriul consulatului, deci ar trebui să voteze cu toții. Unul dintre polițiști e născut în Brașov și ne-a vorbit la portavoce în română . Rămâne enervarea de peste zi – peste 8 ore de stat la coadă și mulți oameni care au renunțat, dar e înduioșător să vedem autorități care iau măsuri în sprijinul publicului și le anunță calm, liniștind instant o mulțime furioasă.
Update: sistemul a fost blocat de la București la ora 22 și tot au rămas oameni pe dinafară.” Conferință internațională la UAV
A 8-a ediție a Simpozionului Internațional „Research and Education in an innovation Era” a avut loc la finele săptămânii la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Au participat profesori și cercetători din Estonia, Italia, Portugalia, Turcia, Ungaria, Albania, Polonia, precum și din centre universitare din țară.
Deschiderea evenimentului în prezența invitaților din țară și străinătate, precum și a reprezentantului Universității „Vasile Goldiș” din Arad, prorectorul UVVG, conf.univ.dr. Andrei Anghelina, a avut loc în sala festivă din Complexul M al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. Lucrările pe secțiuni s-au desfășurat, pe parcursul întregii zile, în cadrul fiecărei facultăți.
„Sunt convinsă că anul acesta, la fel ca în ceilalți ani, lucrările prezentate au fost deosebit de interesante și fiecare a plecat îmbogățit cu noi informații, cu idei pentru noi proiecte de cercetare și, de ce nu, cu bucuria întâlnirii cu personalități ale științei și educației” a punctat rectorul UAV, prof.univ.dr. Ramona Lile.
B.P.
Deschiderea evenimentului în prezența invitaților din țară și străinătate, precum și a reprezentantului Universității „Vasile Goldiș” din Arad, prorectorul UVVG, conf.univ.dr. Andrei Anghelina, a avut loc în sala festivă din Complexul M al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. Lucrările pe secțiuni s-au desfășurat, pe parcursul întregii zile, în cadrul fiecărei facultăți.
„Sunt convinsă că anul acesta, la fel ca în ceilalți ani, lucrările prezentate au fost deosebit de interesante și fiecare a plecat îmbogățit cu noi informații, cu idei pentru noi proiecte de cercetare și, de ce nu, cu bucuria întâlnirii cu personalități ale științei și educației” a punctat rectorul UAV, prof.univ.dr. Ramona Lile.
B.P. Debut: Beny, nu-ți poți ține în frâu angajatele?
„De mult timp am vrut să scriu despre femeile care muncesc într-o instituție de stat, astea tată, au un sictir și o greață de nu le poți întra în grații oricât ai încerca! Nu mai spun de aspectul fizic ; ne-aranjate, părul și tenul slinos și uns, mustață, urme de cafea și ruj în coltul gurii, ruj pe dinți etc..
Nu vreau să vă plictisesc cu amănunte vă dau doar concluzia : cele mai scârboase sunt „fetele” de la poștă! Frate, zici că le tună și fulgeră în fiecare zi, nu tu un zâmbet, nu un bună ziua, doar f… te in c… de ce ai venit? A, nu ai mandat pentru colet, doar vrei să vezi dacă a venit? Îmi pare rău dar nu se poate… următorul!!!!
Dacă aștepți până îți vine mandatul acasă și mergi cu el la agenție, stai trei ore la rând și ce să vezi? Coletul cu pricina a fost returnat, pentru că nu ai venit în termen!
Tot doamna de la poștă îți dă ideea: mergeți la sediu central, să faceți plângere pentru că poștașul a întârziat să vă aducă mandatul, să știți că nu sunteți singura!
Hmmm… Serios? Și când am fost acum mai bine de o săptămână la dumneavoastră nu puteați verifica?
Ea:… Următorul!!!
Eu nu le mai pot suporta pe astea!
Încă o situație, orarul era până la ora 19:00, am ajuns la 18:40, și diriginta de poștă a venit personal (Doamne, ce onoare), dar nu să mă servească, ci să mă muștruluiască și să îmi comunice flegmatic că asta să fie ultima dată când vin la ora închiderii.
Nu am mai îndrăznit de atunci să le mai deranjez, prefer să comand prin curier, ei sunt mai amabili, permisibili și, ceea ce este cel mai important: zâmbitori!”
KLAUDIA
N.Red. Directorul Regionale de Poștă Timișoara (de care aparține și oficiile poștale din Arad) este pesedistul arădean Beniamin „Beny” Vârcuș. Că de când a fost uns (pe criterii politice, bag sama) la Regională (înainte a fost șefuleț la Arad), de câteva luni bune, nu a reușit să se impună reiese și din cele de mai sus. Și nu este singura reclamație referitoare la comportamentul oficiantelor de la Poșta Română. O instituție de stat, totuși. Cât despre halul în care au ajuns spațiile care găzduiesc oficiile și agențiile poștale din Arad… sau lasă! Poate cu altă ocazie.
Foto: aradon (arhiva)
Bună dimineața PSD Arad!
Impropriu spus PSD Arad, pentru că situația de acum de la organizația arădeană a partidului de guvernământ este tragi-comică, numai pesediști nu mai sunt. Nu intrăm în detalii, însă cine știe… cunoaște, iar pe novici, pe arădenii de rând nu-i interesează partidul lui Dragnea și a bodyguard-ului Căprar Doreeeel. Atâta vreme cât va persista situația actuală, de lehamite, de lipsă crasă de interes soră cu coabitarea cu puterea locală, nici nu e de mirare că Falcă și ai lui fac ce vrea „mușchiul” lor în Arad.
Când era să zicem că dinspre Căprar@co. „mucles”, hop a sărit și Mihai Fifor să-și dea cu părerea. De fapt să se fakă kă critică faptul că Geanina Pistru, marchiza de Hășmaș, această adevărată Elena Ceaușescu a Aradului, își parchează anapoda jeep-ul propriu și personal. Păi, maestre Fifor, senator, ministru etc., noi am scris despre parcările anapoda, de toată sula ale marchizei de Hășmaș (întâia pe lista de moștenitori ai „imperiului Budigoaiei” de la Hășmaș) de luni bune de zile. Dar, voi, pesediștii de Arad, ocupați până peste cap cu „treburile” de prin Parlament sau lângă, ocupați să vă faceți mendrele proprii și personale ați cam neglijat aceste aspecte. La fel cum le-a trecut cu vederea și Poliția Rutieră (parcă Ministerul de Interne este condus de către PSD, nu?) și la fel cum i-a durut în cot și pe gardienii publici, comunitarii aflați în subordinea puterii liberale locale.
Unul dintre comuniștii care scriu la Flacăra ne suflă în cască faptul că marchiza Geanina de Hășmaș parchează unde vrea intelectul ei pentru simplu fapt că are ce să parcheze. Are mașină sub cur, nenică, și încă ce mașinoacă. Pe când la PSD Arad… poate doar bolizi second-hand ai interlopilor care s-au aciuat, în ultima vreme, pe la sediul partidului.
Numai mâine nu-i poimâine și BINE ar fi să nu avem dreptate, însă, la Arad, vai de curul pesediștilor de conjunctură. Atunci să-i vedem pe unde scot cămașa, că Jeep-urile nu e la ei, e la Geanina și ai săi hoaveri ce conduc Aradul.
O. PANĂ de la turnătorie
Foto sus: Flacăra roșie
Când era să zicem că dinspre Căprar@co. „mucles”, hop a sărit și Mihai Fifor să-și dea cu părerea. De fapt să se fakă kă critică faptul că Geanina Pistru, marchiza de Hășmaș, această adevărată Elena Ceaușescu a Aradului, își parchează anapoda jeep-ul propriu și personal. Păi, maestre Fifor, senator, ministru etc., noi am scris despre parcările anapoda, de toată sula ale marchizei de Hășmaș (întâia pe lista de moștenitori ai „imperiului Budigoaiei” de la Hășmaș) de luni bune de zile. Dar, voi, pesediștii de Arad, ocupați până peste cap cu „treburile” de prin Parlament sau lângă, ocupați să vă faceți mendrele proprii și personale ați cam neglijat aceste aspecte. La fel cum le-a trecut cu vederea și Poliția Rutieră (parcă Ministerul de Interne este condus de către PSD, nu?) și la fel cum i-a durut în cot și pe gardienii publici, comunitarii aflați în subordinea puterii liberale locale.
Unul dintre comuniștii care scriu la Flacăra ne suflă în cască faptul că marchiza Geanina de Hășmaș parchează unde vrea intelectul ei pentru simplu fapt că are ce să parcheze. Are mașină sub cur, nenică, și încă ce mașinoacă. Pe când la PSD Arad… poate doar bolizi second-hand ai interlopilor care s-au aciuat, în ultima vreme, pe la sediul partidului.
Numai mâine nu-i poimâine și BINE ar fi să nu avem dreptate, însă, la Arad, vai de curul pesediștilor de conjunctură. Atunci să-i vedem pe unde scot cămașa, că Jeep-urile nu e la ei, e la Geanina și ai săi hoaveri ce conduc Aradul.
O. PANĂ de la turnătorie
Foto sus: Flacăra roșie
UNSPREZECE
Eram tineri, abia ieșiți din adolescență. Nu știam ce e politica, nici comunismul. Ne bucuram pentru ce trăiam. Lumea ne aparținea. Veșnicia, așijderea. Și eram mulți, pe stradă, cam de aceeași vârstă. Într-o vară, unsprezece băieți am plecat la Căsoaia. Toți echipați identic. Pantaloni scurți, albaștri, făcuți de mama unuia dintre noi, evident, pe gratis, și maiou alb. Am luat „Motoru”, așa îi ziceau bătrânii celei ce azi i se spune „Săgeata verde”. Am coborât la Șiria haltă, am urcat dealurile cântând și chiuind, trecând pe la Feredeu. Ajunși, Căsoaia a fost a noastră, cu bazinul acela mic, cu iarba de un verde crud, pe care am jucat fotbal. Noaptea a fost scurtă, pentru că povesteam și am râs până spre dimineață. Eram o gașcă, eram prieteni, nu cunoșteam egoismul, eram uniți – vezi și cum eram echipați. Aveam puțin acasă, dar eram fericiți, fără telefoane mobile, fără tablete, unii fără televizor. Ha, azi am șase televizoare în casă!
Așa cum se întâmplă în viață ne-am împrăștiat, la o răscruce de drumuri. Unul în America, altul în Africa de Sud, altul în Germania etc. Eu tot aici, deși cu un prieten de-al meu ne tot uitam pe hartă și plănuiam să fugim în Italia, prin Iugoslavia, ajungând la Trieste. Nu cred că aș fi putut rămâne prin străinătățuri. Sunt legat de casă, de memoria acelor timpuri când eram copil, când eram adolescent, de memoria strămoșilor – sunt a cincea generație care viețuiesc pe același loc de casă. Am rămas aici, cu amintirile și trăirile mele.
Poate greșesc, poate nu înțeleg eu copiii de azi. Mi se par săraci, sufletește. Statici. Noi băteam mingea de dimineața până seara. Unii alergau cu cercuri de butoi, dirijate cu o îndoitură din fier beton. Mie nu mi-a plăcut. Fotbalul și bicicleta erau chemările mele. Am învățat să merg pe bicicleta tatălui meu pe sub „rudă”, că nu ajungeam peste ea, mă juleam de garduri, de case, dar am reușit. De acord, copiii de astăzi au mai multe decât aveam noi, dar, repet, mi se pare că sunt mult mai săraci sufletește. Știu, nu-și dau seama, nici nu au cum. Mă gândesc la faptul că starea de acum a copiilor, generează egoismul, nicidecum comuniunea de spirit a generației mele. Ei nu mai sunt UNSPREZECE, fiecare este UNUL. Fiecare este doar EL.
Tristan MIHUȚA
Incompetența devine un pericol în Poligonul Dud-Tauț
Poligonul pentru trageri de luptă Dud-Tauţ, care aparține Armatei Române, are aproximativ 2.150 ha și se află situat pe U.AT. Târnova și Tauț. În acest poligon există niște GRAVE încălcări ale legii din mai multe puncte de vedere, dar mai ales din punct de vedere a siguranței publice.
Acesta este un poligon de tragere (permanent) pentru executarea tragerilor de luptă cu muniție de război reală, conform extrasului de omologare nr. A- 381 din 20.01.2014. În perimetrul acestui poligon există foarte multe obuze neexplodate care pot pune în pericol viața cetățenilor din această zonă.
Dar pentru a înțelege cine este responsabil de aceste grave încălcări, și faptul că această zonă a devenit exact ca un teatru de război, în care obuze neexplodate, în urma tragerilor din ultimii ani ale armatei, există la tot pasul, creează un pericol iminent la adresa localnicilor, care se aprovizionează cu material lemnos din această pădure, este necesar să prezentăm următoarele fapte.
După orice tragere există o echipă de asanare a poligonului, care urmărește aceste proiectile neexplodate, iar în cazul în care nu au explodat, acestea se recuperează și se distrug la sfârșitul tragerii. Dar în acest caz, conform unor informații pe surse, proiectilele neexplodate nu mai sunt recuperate pentru asanare, sunt înregistrate pierdute, deoarece acest poligon, din punctul de vedere al unor militari, este securizat.
De aceea, consider că este necesară intervenția de urgență a armatei și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Arad pentru securizarea perimetrului, dar și intervenția unei echipe de geniști pentru greblarea zonei și asanarea proiectilelor neexplodate, cu scopul de a asigura această zonă pentru cetățeni, deoarece în cursul unei plimbări de o oră prin acest poligon s-au putut observa nu mai puțin de 9 (nouă) obuze neexplodate. Mai mult, conform relatărilor celor din zonă, în pădurea Tauț există sute, chiar mii de astfel de obuze neexplodate.
Aceste proiectile au fost găsite în vecinătatea unui arbore pe care era scris numărul 315 cu vopsea de culoare roșie pe un fundal de culoare albă, încadrat în chenar. Același număr era scris și pe o piatră din vecinătatea acestui arbore.
Mai jos sunt pozele cu câteva dintre obuzele neexplodate găsite în perimetrul poligonului Dud-Tauț, care pun de ani și ani de zile în pericol viața acestor comunități.
cele nouă obuze neexplodate găsite în perimetrul poligonului Dud-Tauț, care pun de ani și ani de zile în pericol viața acestor comunități.
În anul 2017, o persoană care deține un titlu de proprietate pe o suprafață de pădure, s-a deplasat la Ocolul Silvic Zărandul din Târnova pentru a preda pădurea în pază, în baza unui titlu de proprietate eliberat în data de 23.04.2004 cu numărul 151167. Inginerul de la ocolul silvic i-a spus că mai întâi trebuie să încheie un contract de prestări servicii pază, apoi trebuie preluată pădurea la fața locului, ulterior trebuie să achite tariful de pază. Dar reprezentanții ocolului silvic au tot amânat deplasarea la fața locului, deoarece, în final, aceștia au recunoscut că, în fapt, pe aceste suprafețe era intabulată armata încă din anul 2010.
În urma acestei discuții, în data de 20.07.2017 se depune o adresă la Primăria Târnova cu numărul 5427, în care se precizează faptul că poligonul Dud-Tauț este intabulat pe suprafața deținută prin titlu de proprietate. Dar la această adresă Primăria Târnova nu binevoiește să răspundă în termenul legal despre această situație. Așteptând un termen rezonabil, proprietarul își angajează un avocat și depune adresa cu numărul 56 din data de 15.09.2017, cu revenire la adresa 5427 din 20.07.2017, în care reia toate solicitările din prima adresă.
În data de 16.10.2017, Primăria Târnova răspunde prin adresa numărul 6957, în care la punctul 2, se precizează că „ Ministerul Apărării Naționale nu a solicitat permisiunea și nici nu a comunicat din timp intabularea în favoarea sa a parcelelor cu numărul cadastral 300760 și 301096, Primăria comunei Târnova luând doar act de această situație”.
În anul 2010, terenurile aflate în aria poligonului au fost intabulate de către armată, chiar dacă pe aceste suprafețe de terenuri au fost emise de către comisia de fond funciar din cadrul celor două primării, Târnova și Tauț, certificate de proprietar. În acest caz, interesant este cum cei de la O.C.P.I. Arad au intabulat o parte din această suprafață, respectiv dosarul 9496 din 02.11.2010, cu Carte Funciară număr 301096, cu suprafață în acte de 21.506.600 mp și măsurată de 9.192.085 mp, pe U.A.T. Târnova.
Tot din aceeași dată, există dosarul cu numărul 9497, prin care s-a încercat intabularea suprafeței de 12.325.738 mp pe U.A.T. Tauț, dar această cerere de intabulare a fost respinsă deoarece la documentația cadastrală este necesar să se prezinte adeverința din partea comisiei locale de fond funciar a comunei Tauț, din care să reiasă că pe amplasamentul imobilului nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea unor persoane fizice sau juridice îndreptățite conform legii.
Întrebarea care se pune în acest caz este de ce s-a putut intabula la U.A.T. Târnova și la U.A.T. Tauț s-a dat respingere?
Dar, totuși, inclusiv pe U.A.T. Târnova există emise titluri de proprietate emise încă din 2004.
După aproximativ șase luni, în data de 19.05.2011, se depune un alt dosar cu numărul 8594, prin care se admite intabularea suprafeței de 12.325.738 mp pe U.A.T. Tauț. Interesant este faptul că, în acest caz, comisia de fond funciar Tauț nu emite acea adeverință, dar există totuși un act prin care s-a reușit această intabulare.
Teoretic, OCPI trebuia să respingă intabularea pe motiv că pe acele suprafețe de terenuri există titluri emise, iar acești proprietari de terenuri nu au fost nici expropriați, nici nu au primit oferta unui schimb de terenuri, adică acestora trebuia să li să pună la dispoziție alt teren, în altă parte.
Mai mult, conform extraselor de Carte Funciară număr 301096 și 300760, în care apare ca proprietar U.M 2620 Dud -Tauț, intabularea s-a efectuat fară a se preciza în ce tarla și parcelă se află acestă suprafață.
În perimetrul poligonului există și un fond de vânătoare privat, Asociația Lunca Tauțului, unde se organizează partide de vânătoare la care participă și cetățeni străini.
După cunoștințele mele, armata nu poate intabula un teren cu destinație păduri, mai ales pentru un poligon pentru trageri cu armament greu.
În acest caz, intervin câteva întrebări către autoritățile locale și naționale, mai ales că unele autorități locale au fost sesizate de mine personal de existența acestor probleme, atât de natură a siguranței publice, cât și de suspiciunea legată de faptul că armata s-a intabulat pe terenurile oamenilor în mod abuziv.
cele nouă obuze neexplodate găsite în perimetrul poligonului Dud-Tauț, care pun de ani și ani de zile în pericol viața acestor comunități.
În anul 2017, o persoană care deține un titlu de proprietate pe o suprafață de pădure, s-a deplasat la Ocolul Silvic Zărandul din Târnova pentru a preda pădurea în pază, în baza unui titlu de proprietate eliberat în data de 23.04.2004 cu numărul 151167. Inginerul de la ocolul silvic i-a spus că mai întâi trebuie să încheie un contract de prestări servicii pază, apoi trebuie preluată pădurea la fața locului, ulterior trebuie să achite tariful de pază. Dar reprezentanții ocolului silvic au tot amânat deplasarea la fața locului, deoarece, în final, aceștia au recunoscut că, în fapt, pe aceste suprafețe era intabulată armata încă din anul 2010.
În urma acestei discuții, în data de 20.07.2017 se depune o adresă la Primăria Târnova cu numărul 5427, în care se precizează faptul că poligonul Dud-Tauț este intabulat pe suprafața deținută prin titlu de proprietate. Dar la această adresă Primăria Târnova nu binevoiește să răspundă în termenul legal despre această situație. Așteptând un termen rezonabil, proprietarul își angajează un avocat și depune adresa cu numărul 56 din data de 15.09.2017, cu revenire la adresa 5427 din 20.07.2017, în care reia toate solicitările din prima adresă.
În data de 16.10.2017, Primăria Târnova răspunde prin adresa numărul 6957, în care la punctul 2, se precizează că „ Ministerul Apărării Naționale nu a solicitat permisiunea și nici nu a comunicat din timp intabularea în favoarea sa a parcelelor cu numărul cadastral 300760 și 301096, Primăria comunei Târnova luând doar act de această situație”.
În anul 2010, terenurile aflate în aria poligonului au fost intabulate de către armată, chiar dacă pe aceste suprafețe de terenuri au fost emise de către comisia de fond funciar din cadrul celor două primării, Târnova și Tauț, certificate de proprietar. În acest caz, interesant este cum cei de la O.C.P.I. Arad au intabulat o parte din această suprafață, respectiv dosarul 9496 din 02.11.2010, cu Carte Funciară număr 301096, cu suprafață în acte de 21.506.600 mp și măsurată de 9.192.085 mp, pe U.A.T. Târnova.
Tot din aceeași dată, există dosarul cu numărul 9497, prin care s-a încercat intabularea suprafeței de 12.325.738 mp pe U.A.T. Tauț, dar această cerere de intabulare a fost respinsă deoarece la documentația cadastrală este necesar să se prezinte adeverința din partea comisiei locale de fond funciar a comunei Tauț, din care să reiasă că pe amplasamentul imobilului nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea unor persoane fizice sau juridice îndreptățite conform legii.
Întrebarea care se pune în acest caz este de ce s-a putut intabula la U.A.T. Târnova și la U.A.T. Tauț s-a dat respingere?
Dar, totuși, inclusiv pe U.A.T. Târnova există emise titluri de proprietate emise încă din 2004.
După aproximativ șase luni, în data de 19.05.2011, se depune un alt dosar cu numărul 8594, prin care se admite intabularea suprafeței de 12.325.738 mp pe U.A.T. Tauț. Interesant este faptul că, în acest caz, comisia de fond funciar Tauț nu emite acea adeverință, dar există totuși un act prin care s-a reușit această intabulare.
Teoretic, OCPI trebuia să respingă intabularea pe motiv că pe acele suprafețe de terenuri există titluri emise, iar acești proprietari de terenuri nu au fost nici expropriați, nici nu au primit oferta unui schimb de terenuri, adică acestora trebuia să li să pună la dispoziție alt teren, în altă parte.
Mai mult, conform extraselor de Carte Funciară număr 301096 și 300760, în care apare ca proprietar U.M 2620 Dud -Tauț, intabularea s-a efectuat fară a se preciza în ce tarla și parcelă se află acestă suprafață.
În perimetrul poligonului există și un fond de vânătoare privat, Asociația Lunca Tauțului, unde se organizează partide de vânătoare la care participă și cetățeni străini.
După cunoștințele mele, armata nu poate intabula un teren cu destinație păduri, mai ales pentru un poligon pentru trageri cu armament greu.
În acest caz, intervin câteva întrebări către autoritățile locale și naționale, mai ales că unele autorități locale au fost sesizate de mine personal de existența acestor probleme, atât de natură a siguranței publice, cât și de suspiciunea legată de faptul că armata s-a intabulat pe terenurile oamenilor în mod abuziv.
- Cum este posibil să se exploateze material lemnos de către foști proprietari în aria poligonului, în contextul în care armata este proprietar?
- De ce O.C.P.I. a intabulat armata, știind de existența acestor titluri de proprietate emise de comisia locală de fond funciar, fără ca aceste persoane sau instituții să fie expropriate sau să se facă schimb de teren?
- De ce ocolul silvic încheie contracte de pază și administrare cu vechii proprietari, chiar dacă aceștia aveau cunoștință de faptul că aceștia nu mai dețin terenuri.
- De ce Ministerul Apelor și Pădurilor a avizat studiile de amenajare pe suprafețele de fond forestier întocmite de proprietarii vechi?
- Cum este posibil ca, într-un poligon pentru trageri cu armament greu, oamenii pot să-și însușească material lemnos printre obuze. Acest lucru nu reprezintă un pericol pentru niște oameni nevinovați, acela de a-și pierde viața, exact ca în vremea războiului, călcând pe un obuz neexplodat?
- Oare care este actul care a stat la baza intabulării după respingere?
Primii asistenți maternali profesioniști au fost angajați la Arad ca urmare a implementării proiectului „TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor”
DGASPC Arad, în calitate de partener, implementează proiectul “TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor” inițiat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în parteneriat cu cele 47 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivel naţional. Prin intermediul proiectului până la finalul anului 2023 actuala reţea de asistenţă maternală din cadrul DGASPC Arad va fi extinsă, eşalonat, cu un număr de 4 asistenți maternali pentru fiecare an de derulare a proiectului, în total în cei 5 ani fiind angajați 20 de noi asistenți maternali profesioniști.
„Proiectul vine în sprijinul dezvoltării și profesionalizării actualei rețele de asistenți maternali. Aceasta reprezintă, în opinia noastră, una dintre cele mai bune opțiuni pentru asigurarea creșterii și îngrijirii copiilor aflați în sistemul de protecție specială. Se încearcă astfel extinderea rețelei de asistență maternală și pe de altă parte crearea pentru copiii aflați în grija statului, a unui mediu cât mai apropiat de cel familial. Ne bucurăm că deja am reușit angajarea a 3 noi asistenți maternali profesioniști, acestora fiindu-le deja încredințați 5 copii, urmând ca în scurt timp să îl angajăm și pe cel de-al 4-lea AMP”, declară Erika Stark, director general DGASPC Arad.
De anul acesta și până în 2023, asistenții maternali vor beneficia de două sesiuni de perfecționare profesională.
Numărul total al asistenților maternali profesioniști angajați la ora actuală la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad este de 92, existând un număr de 16 posturi vacante.
D.V.
Concurs național de povești pentru copiii români din Ungaria, la Bekescsaba
La Casa Poveștilor, din Bichișceaba (Bekescsaba), în organizarea Autoguvernării Românești de aici, s-a desfășurat cea de-a 24-a ediție a Concursului Național de povești pentru copii, în limba română, intitulat „Gheorghe Gros”, după numele celui care a fost conducătorul acestei Autoguvernări, între anii 1994-2015, în data de 16 mai 2019, La această manifestare a participat şi Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula.
La acest concurs, devenit tradiție, au luat parte 75 de copii povestitori, provenind de la şcoli în care se predă limba română (Jula, Micherechi, Chitighaz, Aletea, Bătania, Pocei, Săcal, Apateu, Cenadul Unguresc și Leucușhaz). Copiii au fost împărțiți în 4 grupe, pe câte 2 clase (I-II, III-IV, V-VI și VII-VIII), de la fiecare dintre aceste două grupuri de școli, juriul fiind condus de Eva Iova şi Delia Kovacs.
Manifestarea s-a bucurat de prezența multor oficialități, între care s-au numărat: Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU), pr. Teodor Marc, vicepreședintele Autoguvernării Românești Județene din județul Bichiș, pr. Aurel Becan, protopop de Seghedin şi alţi clerici ai EORU; Alexandru Fina, vicepreşedintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU, Tiberiu Iuhas, președintele Autoguvernării Românești din Bichișceaba, Elvira Ardelean, primarul comunei Otlaca-Pustă, Ana Maria Brad, reprezentant al minorității române în cadrul instituţiei guvernamentale ungare responsabilă cu învăţământul, Eugen Gagea, reprezentant al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Eva Iova Șimon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia Românească”, Delia Covaci, directorul publicației „Cronica”, Ștefan Crâsta, redactor al Studioului Teritorial de Radio și Televiziune MTV1, din Seghedin, directori și cadre didactice din localitățile din care au venit copii, părinți ai elevilor, ș.a.
Ierarhul, ceilalți clerici și oficialitățile, s-au deplasat la cimitirul în care se găsește mormântul lui Gheorghe Gros, inițiatorul acestui concurs, pentru o rugăciune de pomenire întru memoria sa. La această slujbă a luat parte și Maria Gros, soția celui comemorat, iar la sfârșitul slujbei au fost depuse coroane de flori, din partea Consulatului General al României, a Autoguvernării Românești locale, a AȚRU, a altor instituții și a familiei.
Fiecare dintre elevii participanți la concurs au prezentat cu poveștile pregătite, iar după deliberarea juriilor, a avut loc festivitatea de decernare a premiilor. Școlile care au realizat cele mai multe puncte, prin elevii participanți, Micherechi și Leucușhaz, au primit câte un laptop din partea organizatorilor.
Evenimentul s-a încheiat printr-o recepție comună, oferită de gazde pentru toți copiii, însoțitorii lor și oficialitățile prezente.
https://www.youtube.com/watch?
ÎNTRE SLUGĂRNICIE ȘI DEMNITATE
Avem ceva în sânge. Ceva care ne stimulează quasiperpetuum asumarea slugărniciei. Ne simțim bine cu căciula în mână, rupți din șale, aplecați și smeriți în fața marilor zilei, a stăpânilor. Cerșim îngăduință și protecție. Așa a procedat premierul Adrian Năstase atunci când nu a negociat la sânge, precum omologii polonezi, bunăoară, criteriile economice, dar și cele generale de aderare la UE. Voind neapărat să ne arătăm „slugi cuminți”, am acceptat aproape orice ni s-a cerut. Polonezii, nu! S-au luptat ca leii pentru interesul lor, ciuntind serios din interesele marilor puteri. Și mai slugarnic s-a arătat Traian Băsescu, doar pentru a intra și, mai apoi, pentru a rămâne în grațiilor stăpânilor Nici Klaus Werner Iohannis nu are o altă atitudine, e tot o slugă umilă, tot un „yes men”, plecat în fața mai-marilor.
Ce nu înțeleg cei care reprezintă România? Faptul că nu prin asumarea atitudinii de slugă la stăpân ne câștigăm respectul. Nu așa ne putem promova interesele. Trebuie să avem demnitate, ca să reprezentăm și să apărăm interesele naționale. Slugii i se dă puțină atenție, puține drepturi și nu are loc la masa stăpânilor. Respectul e diminuat. Stăpânul mai curând acordă atenție celor care nu se supun, pentru că, în sinea lui, zice cam așa: „ăștia, românii, stau cu botul pe labe, dă-i naibii; cu ăștialalți, cu îndărătnicii, trebuie să fim atenți, să ne purtăm cu grijă”.
O să exemplific vulgar, dar semnificativ, cu un episod pe care l-am povestit și în cartea mea, Adevărul, gol-goluț. Scriam și despre agricultură, înainte de 1989, în presa centrală, mai exact în „Scânteia”. De obicei, scriam de bine, pentru că în ciuda vicisitudinilor, Aradul avea specialiști de primă mână. Firește, scriam de bine și despre legumicultorii lui Ioan Țîrlea, directorul general al Trustului Horticulturii din județul nostru. Ceea ce m-a făcut să îndrăznesc să apelez la bunăvoința sa. I-am cerut să mă ajute să cumpăr, era toamnă, niște castraveți cornișon, că nu se găseau pe piață. Nu a zis nu, dar nici nu m-a ajutat. Am uitat de întâmplare. Toamna următoare, nu știu cum se face că, la cererea celor din redacția de la București, public două materiale, cam dure, unul despre roșii, altul despre cartofi. În Scânteia. La două-trei zile după asta, vin acasă, unde mă așteptau doi saci cu castraveți!! Înțelegeți? Omul nu uitase, dar i s-a rupt de mine, a zis „ăsta-i de-al nostru, cuminte, de cei răi, periculoși trebuie să ne ocupăm”. Și cum s-a văzut ciupit … Așa e și cu mai-marii UE: slugă ești, nebăgat în seamă, disprețuit ești! Ca om, ca Țară!!
Avem ceva în sânge. Ceva care ne stimulează quasiperpetuum asumarea slugărniciei. Ne simțim bine cu căciula în mână, rupți din șale, aplecați și smeriți în fața marilor zilei, a stăpânilor. Cerșim îngăduință și protecție. Așa a procedat premierul Adrian Năstase atunci când nu a negociat la sânge, precum omologii polonezi, bunăoară, criteriile economice, dar și cele generale de aderare la UE. Voind neapărat să ne arătăm „slugi cuminți”, am acceptat aproape orice ni s-a cerut. Polonezii, nu! S-au luptat ca leii pentru interesul lor, ciuntind serios din interesele marilor puteri. Și mai slugarnic s-a arătat Traian Băsescu, doar pentru a intra și, mai apoi, pentru a rămâne în grațiilor stăpânilor Nici Klaus Werner Iohannis nu are o altă atitudine, e tot o slugă umilă, tot un „yes men”, plecat în fața mai-marilor.
Ce nu înțeleg cei care reprezintă România? Faptul că nu prin asumarea atitudinii de slugă la stăpân ne câștigăm respectul. Nu așa ne putem promova interesele. Trebuie să avem demnitate, ca să reprezentăm și să apărăm interesele naționale. Slugii i se dă puțină atenție, puține drepturi și nu are loc la masa stăpânilor. Respectul e diminuat. Stăpânul mai curând acordă atenție celor care nu se supun, pentru că, în sinea lui, zice cam așa: „ăștia, românii, stau cu botul pe labe, dă-i naibii; cu ăștialalți, cu îndărătnicii, trebuie să fim atenți, să ne purtăm cu grijă”.
O să exemplific vulgar, dar semnificativ, cu un episod pe care l-am povestit și în cartea mea, Adevărul, gol-goluț. Scriam și despre agricultură, înainte de 1989, în presa centrală, mai exact în „Scânteia”. De obicei, scriam de bine, pentru că în ciuda vicisitudinilor, Aradul avea specialiști de primă mână. Firește, scriam de bine și despre legumicultorii lui Ioan Țîrlea, directorul general al Trustului Horticulturii din județul nostru. Ceea ce m-a făcut să îndrăznesc să apelez la bunăvoința sa. I-am cerut să mă ajute să cumpăr, era toamnă, niște castraveți cornișon, că nu se găseau pe piață. Nu a zis nu, dar nici nu m-a ajutat. Am uitat de întâmplare. Toamna următoare, nu știu cum se face că, la cererea celor din redacția de la București, public două materiale, cam dure, unul despre roșii, altul despre cartofi. În Scânteia. La două-trei zile după asta, vin acasă, unde mă așteptau doi saci cu castraveți!! Înțelegeți? Omul nu uitase, dar i s-a rupt de mine, a zis „ăsta-i de-al nostru, cuminte, de cei răi, periculoși trebuie să ne ocupăm”. Și cum s-a văzut ciupit … Așa e și cu mai-marii UE: slugă ești, nebăgat în seamă, disprețuit ești! Ca om, ca Țară!!
Tristan MIHUȚA
Meszar a găsit ce îi lipsește pentru a promova cu UTA. Tichia de mărgăritar?
După lupte seculare care durează de vreo patru ani, Șoani Meszar (pata neagră de obrazul fin al UTA-ei, Campioana Provinciei) a ajuns la concluzia că pentru a promova e musai nevoie de încă un ungur. Nu Adi Ungur, ci Laszlo Balint, trecut și el pe la UTA ca jucător și cu oarece performanțe neînsemnate în antrenorat, modice în comparație cu visele de preamărire ale Aradului fotbalistic și a inimoșilor suporteri utiști. A uimit, vorba vine, în tur cu performanțele echipei din Snagov, pe care a lăsat-o din iarnă, din cauza problemelor financiare! Deci, despre ce specie de antrenor vorbim aici? Și am putea continua cu fapte și puțin mai bune ale lui Loați.
O fi bine, o fi rău că vine (dacă vine la UTA), vom vedea din vară încolo, amu îi bine că Meszar și cu Balint vor vorbi aceeași limbă (pe lângă cea a banului furnizat de Falcă din impozitele și taxele plătite de către arădeni). Sperăm să priceapă și jucătorii, și să nu ne mai enervăm că acei aduși cu surle și trâmbițe de la echipe scăpătate devin elefanți de care nu mai știm cum să ne scăpăm (doar pe bani grei, că intenționat așa au fost încheiate contractele). Adică știm, le dăm bani mulți pentru că așa suntem noi arădenii, fraieri și indolenți cu banii de la bugetul local, adică din taxele plătite de noi toți.
Loați Balint, cică, va veni rapid, imediat după ultima etapă și are gânduri mari cu UTA, la cei doar 40 de ani ai săi. Despre actualii antrenori, ce să mai zicem, sănătate lui „Mister” alias Ionuț Popa, și drum bun la Cristinel ˝Guardiola˝Păcurar. Amu să nu și-o ia în chelie misterașul secund, asemănarea cu Pepe de la City este doar la lipsa podoabei capilare.
Ce să mai zicem, așteptăm să facă treabă noul pariu al lui Șoani Meszar.
Nagy siker, Laszlo Balint!
Chibițul
Adevărata inaungurare a stadionului Neuman (UTA)
No, am ajuns să o trăim și pe asta. Așa cum promitea anul trecut, Ghiță Falcă, acest Celentano de Arad, s-a ținut de cuvânt și ˝inaungurează˝ stadionul Francisc Neuman în plină campanie electorală la Europarlamentare și la Referendumul pentru justiție.
Astăzi (marți, 21 mai 2019), în jurul amiezii, sute de utiști au ajuns deja la porțile stadionului alături de mii de arădeni, simpatizanți ai primarului Falcă și ai marelui partid de opoziție condus (cam deodată) de Ludovic „Ludi” Orban. La tăierea de panglică mai participă și candidații la Alegerile Parlamentare de pe lista PNL, în frunte cu Rareș Bogdan.
Comuniștii noștri care muncesc cinstit pe aeroportul Otopeni ne-au informat că până și Președintele României, KWI, are pregătit elicopterul prezidențial și va ajunge șl el la Arad să sărbătorească. Poate că vă veți întreba, și pe bună dreptate, șă sărbătorească CE? Minciunile sfruntate ale „viniturii” de Falcă, oltean sadea…
Dragi prieteni care poate mai sunteți pe la servici la ora asta, lăsați tot și fugiți la stadionul Neuman ca să fiți părtași la un eveniment istoric alături de mai marii orașului și ai țării.
Chibițu
(p)
BRĂȚARA PIERDUTĂ
Aveam, prin clasa a III-a, o lecție: Brățara de aur. Lecție în care era proslăvită meseria, luată ca valoare supremă. Numai că meseria și valoarea meseriașului nu prea găseau teren fertil, înainte de 1989. Meseriașul se pierdea în masa muncitorimii anonime, abstracte, meseria era tinichea. Abia după 1989, meseria a devenit aur.
Mă uit la prietenii mei. La Curtici, Dimitrie Muscă a făcut dintr-un ceape una dintre cele mai mari, mai rentabile afaceri din agricultura românească. Mircea Oală, fost inginer și, o vreme, director de IAS, are și el o afacere strașnică în agricultura arădeană. Petre Burcă, lucrând în alimentația publică înainte de 1989, a avut mintea și știința să dezvolte propria lui afacere în acest domeniu. Virgil Pop, prietenul meu din Africa de Sud, maistru de primă mână, MESERIAȘ, adică, i-a încântat din prima clipă pe patronii cu care a lucrat acolo și a ieșit la pensie ca manager. Și ca om realizat, fără grija zilei de mâine.
Eu? HM! Meseriaș m-a găsit revoluția și pe mine. Aveam minte, aveam har. Am știut să fac un ziar de succes. Am făcut o tipografie modernă pe mai nimic. L-am privatizat. Am făcut din el un ceape de presă. Am băgat în SRL pe toți angajații – de la ziariști, de la cei din contabilitate, difuzare, publicitate, secretariat, la curieră și șofer. Vreo 47 eram! Duceau ai mei, de trei-patru ori pe an, banii din dividende cu cutia de pantofi.
Generos, prost dar generos!, nu mi-am dat salariu mare – voiam să investesc întâi, să fac o societate trăsnet, puternică, de neclintit pe piață. Și am făcut – ziarul s-a vândut cu peste 6 milioane de euro, iar șoferul ajunsese să aibă mai multe părți sociale decât mine, în vremea în care plecasem la Observator. Firește, eu, cu trei virgulă procente din părțile sociale, am luat la vânzare mai puțin ca șoferul și decât alți câțiva.
În afaceri, nu e loc de generozitate, omenie, bun-simț – și, de aceea, brățara mea de aur n-a fost de mare folos. În afaceri trebuie să te gândești la tine întâi, la folosul tău. Am învățat lecția târziu, când nu-mi mai era de folos. Fugit irreparabile tempus!
Tristan MIHUȚA
Sărbătoarea Europei la românii din Ungaria
În contextul deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, Consulatul General al României la Gyula a organizat, cu ocazia Zilei Europei, o serie de manifestări. În ziua de 17 mai 2019, la Casa de Cultură din Chitighaz (Kétegyháza), Ungaria, sub patronajul consulului general român de la Gyula, Florin Trandafir Vasiloni, a avut loc manifestarea intitulată „Ziua Europei, la Chitighaz”, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, al Primăriei, Autoguvernării Românești, a Școlii Generale și Grădiniței din această localitate cu veche tradiție românească.
Manifestarea a subliniat valenţele europene ale României, a promovat ca destininaţie turistică ţara noastră, în general și județul Timiș în particular, îndeosebi în perspectiva deținerii de către Timișoara a titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
În cuvântul de bun venit, consulul general Florin Trandafir Vasiloni a subliniat importanţa deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, a amintit pe scurt ideile care stau la baza proiectului european, necesitatea consolidării acestuia, precum și rolul asumat de România în actualul context european. Cuvinte de mulțumire au fost adresate participanților de către reprezentantul CJ Timiș, de primarul Maria Kalcso și ceilalți parteneri locali ai manifestării.
Prima parte a programului cultural a cuprins un program oferit de preșcolari și elevi din Chitighaz, care au prezentat valorile culturale ale românilor din această localitate (cântece, poezii ale autoarei locale Lucia Borza; dansuri populare și poveșți preluate de la renumitul povestitor local Teodor Șimonca); cântece populare interpretate de Gheorghe Gros, din Chitighaz, conducătorul Ansamblului Folcloric „Doina Bihorului” ; dansuri tradiționale ale formației locale „Kalaris” și cântece oferite de Fanfara Baptistă din Chitighaz.
Ansamblul Profesionist „Banatul”, din Timișoara, sub bagheta maestrului Luca Mădălin, a susținut un program folcloric, care a subliniat multiculturalitatea Banatului, prin perechile de dansatori îmbrăcați în costume populare bănățene româneșți, sârbești, nemțești, bulgare și maghiare. Soliștii vocali Ciprian Pop și Roberta Salagea au cules ropote de aplauze.
Evenimentul la care au au luat parte circa 400 de participanți, a fost onorat de prezența multor oficialități, între Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU), însoțit de alți clerici; Sava Diamandi, reprezentant al Ambasadei României la Budapesta, Adrian Tudor, reprezentant al Consulatului General al României la Szeged; Tolnai Peter, vicepreședintele Consiliului Județean Bekes; Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al minorității româneșți în Parlamentul de la Budapesta; Alexandru Fina, președintele interimar al Autoguvernării Românești pe Țară din Ungaria (AȚRU) și președinte al Autoguvernării Românești Locale Chitighaz; Maria Kalcso, primarul comunei Chitigha; Rakoczine Tripon Emese, viceprimarul Chitighazului; Pluhar Laszlo, primarul orașului Elek (Aletea); Bela Nagy, primarul orașului Medgyesegyháza; Kolisa Zoltan, comandantul Poliției Gyula; Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU; pr. Florin Olteanu, parohul Chitighazului, protopop de Gyula, și director adjunct al Centrului de documentare și Informare al ATRU, pr. Aurel Becan, protopop de Szeged și membru al Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU); Anamaria Brad, reprezentant guvernamental ungar pt. Învățământ; Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Erika Borbely, directorul Școlii Generale din Chitighaz; Petru Sălăjan, directorul Școlii Generale din Aletea; prof. habil Florin Ciobanu, de la Universitatea ELTE din Budapesta, reprezentanți ai autoguvernărilor românești din mai multe localități ungare ș.a.
Din România au participat Andrei Călin Lucaci, administratorul public al Consiliului Județean Timiș; Alina Pădureanu, decan în cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad; Delia Barbu, directorul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș; Livia Banu şi Monica Terean (director și reprezentant al BRECO – Biroul Central pentru Cooperare Transfrontalieră RO-HU Oradea); Codruța Bogdan, inspector general adjunct la Inspectoratul Județean Școlar Bihor; Eugen Gagea, prodecan în cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad; Claudia Toma, președintele Asociației „Iris Research” din Arad, s.a.
La final, valoarea simbolică a acestui eveniment, care a scos în evidență tradițiile românilor din Banat, dar și ale celor care trăiesc în Ungaria, rolul unității și al afirmării identității naționale și a unității românești, în context european, au fost subliniate de către PS Părinte Episcop Siluan, care i-a felicitat pe organizatori. Consulul General Florin Trandafir Vasiloni a invitat pe participanți la o recepție, care a cuprins în special produse tradiționale din Banat. Recepția a continuat ideea multiculturalității județului Timiș, prin prezentarea vinurilor din podgoriile locale si a deliciilor culinare specifice românilor, sârbilor, bulgarilor și germanilor care trăiesc în armonie în acest ținut.
Componentă științifică a manifestărilor dedicate de către Consulatul General al României la Gyula „Zilei Europei” a cuprins Conferința Internațională „Europa: tradiție, cultură, administrație”, proiect derulat în parteneriat cu Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (UAV), în data de 16 mai 2019.
La această conferință au participat cca. 60 de universitari și oameni de cultură din România și Ungaria. Au adresat cuvinte de salut Ramona LILE, rectorul UAV; consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni și Alina Pădurean, decanul Facultății de Științe Umaniste și Sociale din cadrul universității arădene. La conferință au participat și reprezentanți ai comunității românești din Ungaria, printre care Gheorghe Petrusan, președintele Autoguvernării Românești din jud. Csongrad și Szeged; Mihaela Bucin, șeful Catedrei de Limba și Literatura Română de la Universitatea din Szeged, s.a.
