Mafia politică, pentru că a pierdut accesul la banii Primăriei Timișoara, vrea „capul lui Fritz”, cu orice preț!

0
Și, culmea cinismului, provocând o catastrofă umanitară?
Apropo! Și cine o să-l înlocuiască pe Fritz? Robu, cu mafia lui clientelară, care a jefuit bugetul public și a provocat criza „Colterm”, ori mafia pesedistă, care a demonstrat că lăcomia n-are limite? Nu sunt fan Fritz, că am văzut ce (nu) poate. E o marionetă pusă, de decor, de cei de la „Continental” și alte corporații, care nu-l mai suportau pe Robu și clientela sa, abonată la contractele Primăriei și care-i amenința cu aplicarea legislației antipoluare. OK! Fritz e un „papă-lapte” iresponsabil. Dar funcționarii din Primăria Timișoara, adică specialiștii pe domenii, aduși de PNL și PSD și „înrădăcinați”, în primărie, unde sunt? Ei ce-au făcut? Pentru ce și-au luat salariile? Administrația „Colterm”, care a generat datoriile uriașe și a căpușat până la paralizie societatea, unde e în această ecuație? E ușor să arătăm cu degetul și să-l înjurăm pe Fritz, dar nu e asta soluția. Demisia lui Fritz? Ce-ar rezolva? Un primar PNL sau PSD care va rezolva problema, cu sprijinul Guvernului și care ar reintroduce paradigma politică a clientelismului politic? Asta e soluția? Asta vrem? Păi, înseamnă că soluția există, dar nu este aplicabilă pentru că primarul este USR? Aici am ajuns? Ne jucăm, până și cu viețile oamenilor, pentru a obține beneficii și profit, imoral, cu sprijin politic? Cât cinism! De ce suntem ipocriți?
E evident că datoriile „Colterm” nu le-a făcut Fritz și că nu există altă soluție decât rostogolire lor sau reeșalonarea, cu acordul „EOn” sau „Delgaz”. Și tot la fel de evident e că nu datoriile „Colterm” sunt adevărata problemă, ci accesul clientelei la banii publici. Nu vi se pare o stranie coincidență faptul că, brusc, de când e Fritz primar, „EOn” și „Delgaz” nu mai sunt de acord cu rostogolire datoriei și cu plata eșalonata, deși o tranșă a fost deja achitată? Oare de ce nu acceptă aceste companii plata eșalonată, exclusiv, în cazul Timișoarei? Nu e dubios? De asemenea, nu vi se pare suspectă surditatea și lipsa de reacție a Guvernului României, la marea problemă a Timișoarei? Și că totul se rezumă la critici și acuzații? Oare dacă n-ar fi Fritz și USR la conducerea Primăriei Timișoara, „EOn” și „Delgaz” tot așa ar fi procedat? Mă îndoiesc!
Spre deosebire de administrația Robu, actuala administrație a plătit o parte din datorie, ceea ce dovedește buna credință. Or, când între a-ți recupera banii și a realiza profit și riscul de a nu-i mai recupera – generat de posibilul faliment al „Colterm” -, adică de a înregistra pierdere, alegi a doua variantă, adică pierderea profitului, nu se vede că e ceva putred și că-i mânărie politicianistă? Când soluția e simplă, la îndemâna oricărui factor politic, nu e evident că există o înțelegere murdară între Guvernul Cîțu și cele două corporații monopoliste, care țin populația României captivă, cu sprijinul guvernelor? Cum adică, renunți la eșalonare, respectiv la profit, când acesta ți-e scopul existenței? N-are nici o logică, decât dacă ți se impune, dintr-o zonă de care depinzi. Nu e o teorie a conspirației, ci un adevăr incontestabil, explicat prin colaborarea, de tip mafiot, imorală, dintre factorul politic și corporațiile monopoliste din România. Unde este economia de piață în acest caz? Dacă economia de piață funcționează și poți selecta furnizorii, de ce n-a putut Primăria Timișoara să schimbe furnizorul de gaze, dacă „EOn” si „Delgaz” au sistat furnizarea? „EOn” și”Delgaz”, dacă Primăria Timișoara schimba furnizorul, aveau varianta legală (pe care o au și în continuare) să-și recupereze datoria punând sechestru pe activele Primăriei Timișoara până la soldarea debitului. Primăria Timișoara, deși a încercat, n-a putut, pentru că există o înțelegere, de tip trust (cartel), pe piața românească, controlată de câțiva distribuitori de gaz și energie electrică. Și cine întreține aceste trusturi pe piață? Cine altcineva decât guvernele României? Deci, soluția aleasă, adică să blochezi furnizarea de gaz, cu riscul de a genera o catastrofă umanitară, nu e una întâmplătoare, ci, clar, una politică, de tip mafiot, pentru că e determinată de faptul că puterea politică nu suportă un primar „userist” într-o metropolă precum Timișoara, încercând să-l determine, astfel, să demisioneze. În aceste circumstanțe, e clar că procedura utilizată e una profund nedemocratică și de tip mafiot. Pentru că, sunt convins, imediat ce Fritz ar demisiona și în locul său ar veni un primar liberal sau „pesedist”, „EOn” și „Delgaz”, la comanda guvernului, ar furniza imediat gaze, fără alte condiții, acceptând exact ceea ce-a solicitat Fritz: plata eșalonată.
O altă variantă, în aceleași condiții, ar fi subvenționarea datoriei de către guvern, însă e greu de crezut că Timișoara poate beneficia de tratamentul Bucureștiului! În concluzie, când soluții există, dar nu sunt aplicabile din cauza apartenenței politice, unde e democrația și statul de drept (egalitate de tratament) în acest caz?
Rău, prost, incompetent, timișorenii l-au ales pe Fritz. În acest caz, e corect amestecul puterii politice de la București în administrația publică locală, prin șantaj, de tip mafiot, impunând unor corporații să ia măsuri radicale, pentru a determina demisia unui primar? Nu așa proceda și Dragnea? Oricum, pentru mine, ceea ce se petrece cu Timișoara e o dovada evidentă că între corporațiile monopoliste – gen cele care distribuie gazul și energia electrică în România și puterea politică, există o legătură ombilicala, de tip mafiot și că populația României a devenit captivă acestor corporații, cu complicitatea puterii politice. De asemenea, în ce privește gazul și energia electrică, cazul Timișoara m-a convins, încă odată, că populația României este spoliată, de corporațiile monopoliste, cu complicitatea puterii politice, iar reacția politicului la creșterea prețurilor e una formală, ipocrită și perversă, pentru că nu servește interesele populației, ci a corporațiilor. Unde e economia de piață și concurența, în domeniul gazului și energiei electrice, în România, dacă nu-ți poți schimba furnizorul și ești captiv unor trusturi monopoliste? Despre ce concurență vorbim dacă exista monopol pe rețelele de distribuție a gazului și energiei și toți depind de cei ce dețin rețelele de distribuție? Dacă Guvernul României voia, în câteva minute, șefii „EOn” și „Delgaz” erau atenționați că, dacă nu rezolvă problema (acceptând eșalonarea datoriei) „Transgaz” va sista furnizarea de gaz către aceste companii, pe aceleași criterii și principii aplicate Timișoarei: plata, pe loc a datoriilor și, mai ales, îndeplinirea clauzelor din contractele de privatizare în ceea ce privește investițiile. Aceasta era soluția corectă pe care Guvernul României o avea, dar pe care, premeditat n-a aplicat-o, din motive politicianiste. De fapt, prin sistarea furnizării gazului, populația Timișoarei fost pedepsită pentru că a ales USR și nu PSD sau PNL și că nu-l alungă pe Fritz, reînscăunând mafia clientelară, politică, la jefuit fondurile Primăriei Timișoara.
Apropo! Dacă aș fi organ de cercetare penală sau avocat al poporului m-aș autosesiza din oficiu și aș verifica câte orașe sunt în situația Timișoarei, cu datorii la „EOn” sau „Delgaz”, cărora nu le-a fost sistată furnizarea de gaze? Ex: în București, unde Guvernul României subvenționează, cu sume colosale, an de an, agentul termic și unde societățile de furnizare a agentului termic și a apei calde sunt în faliment, de ce nu s-a sistat furnizarea de gaz? Nu e discriminare? A! Bucureștiul nu e Timișoara „rebelă” și acolo e legală subvenționarea, nu? Acolo furnizorii de gaz nu-și permit să ia măsuri radicale, pentru că, monopolul lor pe piață, depinde de guverne, nu? Până aici a ajuns, se pare, cinismul politic: nu votezi cu mine, am instrumente, de tip mafiot, cu care să te pedepsesc. Acestea sunt cartelurile monopoliste. Și ce dacă asta presupune o catastrofă umanitară? Cât timp populația poate fi manipulată prin mass-media coruptă, ținută în ignoranță și nu reacționează, totul e posibil. Dovada? Pentru miile de morți de COVID 19, din cauza unor decizii iresponsabile a Guvernului Cîțu și a președintelui României, nu răspunde nimeni. Au scăpat, toți, nesancționați de către mass-media și societatea civilă, deși meritau alungați de la putere, cercetați penal și „călcați în picioare”. Efectul? În loc să-i sperie, genocidul, comis prin prostie, incompetență sau interese politicianiste, i-a încurajat să continue „marșul pe cadavre”. Și dacă, în cazul COVID-19, dau vina pe populație, pentru nerespectarea regulilor, în cazul eventualei catastrofe umanitare din Timișoara, pe cine vor da vina? Pe naivul Fritz, transformat în țap ispășitor? Dar ce trebuia să facă Fritz și n-a făcut și de ce soluțiile aplicabile unui primar PSD sau PNL, nu sunt viabile și în cazul lui Fritz? Pentru că, e evident că ceea ce face Guvernul Cîțu cu Timișoara e ceva premeditat, de un cinism înfiorător. Adică este pedepsită populația și unul din cei mai mari contribuabili la bugetul public, care asigură stabilitatea economică a României, pentru că a ales USR? Prin sistarea furnizării gazului, în pragul iernii, cu riscul de a genera o catastrofă umanitară, nefurnizând gaz, populației – care, conform Constituției și legilor, este proprietarul de drept al resurselor energetice -, ce face Guvernul României, de fapt? Nu îngrădește accesul la resurse al cetățenilor și încalcă, astfel, Constituția?
Pavel ROMAN

STÂRNIT DE NOSTALGII

0
Mai acum vreo două luni, m-a căutat Cornel Drăucean, o veche cunoștință din copilărie. Micălăcean de-al meu, plecat din țară în 1980, cu familia și stabilit la Chicago, cu o casă și prin Florida, dacă am înțeles bine. Să-mi dăruiască ceva! Ei bine, „darul” s- a dovedit a fi unul neprețuit o cărticică: „Cuvinte, expresii micălăcene și regionalisme vorbite în Arad-Micălaca”, de pe vremea prunciei noastre, unele folosite și astăzi, altele pe cale să se piardă din memoria colectivă, mereu într-o altă devenire.
În truda sa nostalgică după vremurile copilăriei și tinereții, cu siguranță au fost zile și nopți de amintiri, de retrăiri care l-au stârnit la un asemenea demers lăudabil. Cornel Drăucean vorbește în lucrarea sa și despre istoricul Micălăcii care în 1930 a devenit cartier al Aradului, despre micălăceni și obiceiurile lor, despre toponimia zonelor cartierului, a zonelor agricole folosită odinioară în graiul micălăcean, despre poreclele (ciufalele) micălăcenilor, încheind cu un dicționar de cuvinte și expresii vorbite în Micălaca noastră acum 70-80 de ani și mai bine. Acest dicționar mi-a trezit memoria și totodată nostalgia după acele vremuri de demult. Am regăsit cuvinte pe care le știam și pe care ni le reaminteam cu regretatul meu prieten, Virgil Pop, în întâlnirile noastre, la Arad sau la Johannesburg. Șerămpău, viziclu, finje, haizlă, astupuș, alitău, pălăscași, zvonoț, istina …
Meritorii această cercetare, această nobilă trudă ale lui Cornel Drăucean, un „american” cu rădăcinile adânc înfipte în pământul și memoria colectivă a Micălăcii. Chapeau bas, Cornele, micălăcenii îți mulțumesc!
Tristan MIHUȚA

Suporter de rezultat versus suporter de jocul prestat de echipa îndrăgită

0
Greu de dat un scor în disputa aceasta dintre ” suporteri” la meciul UTA- Academica Clinceni. Dar limpede este că suporterul de rezultat a avut , câștig de cauză. Un rezultat la trei goluri diferență obținut de UTA încă din prima repriză îl ” ucide ” la puncte pe suporterul de joc prestat. Acesta din urmă trăiește și se consolează, oarecum, cu iubirea lui necondiționată pentru UTA oricum ar evolua ea.
Meciul de luni a avut și n-a avut istorie. Adversara Bătrânei Doamne este o ” plutitoare” în mlaștina ultimului loc, cu un picior în nămol , iar cu celălalt în groapă. Mai mult, la cârma acestei echipe a fost instalat un ” antrenor” cu chip de extraterestru și cu gândire, tot la fel. Deci , rezultatul îl putem , oarecum, considera normal. Nu se știe însă sigur dacă, fără gafele portarului Dobre, s-ar fi ajuns la acest rezultat. De reținut trei mari ratări ale celor de la Clinceni, în minutele 17 și 18, dar și bara din din cornerul gazdelor din minutul 25.
UTA nu a avut un meci ușor sau, mai bine zis, nu avea, dacă sibiano-timișoreanul Ștefan Dobre, portar împrumutat de Ripensia Timișoara la Clinceni, nu ar fi greșit flagrant la două din cele trei goluri și…mai puțin flagrant la primul.
A fost o victorie de echipă, iar Hora și Miculescu au fost acolo unde trebuie și unde le stă bine atacanților, adică în zona de unde trebuie să marcheze.
Au fost trei puncte câștigate într-un meci în care nu avea loc și voie alte variante decât victoria roș-albilor.
Ce e trist, e faptul că luni, UTA va primi vizita Chindiei Tîrgoviște pe un stadion gol și știm cu toții ce rol important îl au spectatorii arădeni în meciurile disputate pe teren propriu de elevii lui Gyuszi Balint.
Ioan HAMZA

ovidiubalint.ro: SARS-COV-2 îmbolnăveşte şi relaţiile dintre medici

0
Mai mulţi medici de familie pun degetul pe rana sitemului medical, iar sistemul medical solicită voluntari Ca orice criză şi aceasta sanitară, provocată de îmbolnăvirile cu SARS-COV-2, crează şi conflicte chiar în rândul medicilor care luptă pentru atenuarea efectelor valului 4 al pandemiei de COVID-19. Bunăoară, directorul DSP Arad făcea zilele trecute un apel către medicii de familie pentru a se oferi voluntari pentru acoperirea deficitului de personal medical care să facă evaluările infectaţilor, iar pe de altă parte mai mulţi medici de familie s-au arătat revoltaţi pentru apelul la voluntariat. „Având în vedere că pentru deschiderea unei linii de gardă, care să asigure suplimentarea de personal la Urgenţe, este suficientă înaintarea unei cereri de aprobare către Ministreul Sănătăţii, pentru primirea de fonduri în regim de urgenţă, apelul pentru voluntariat este o ruşine a sitemului de sănătate publică”, ne declarau medici de familie. Directorul DSP Arad, Horea Timiş, ne-a declarat că „nu există cadrul legal pentru o astfel de cerere, iar, pe de altă parte, să facem hârtii acuma e o piredere de timp”. Medicii de familie care ne-au contactat ne-au mai declarat că cei care au fost „voluntari” în valul al doilea şi au fost coordonatori erau de fapt medici „activi politic”, fiind plătiţi cu echivalentul a minim 1.000 de euro pe lună. Deşi, atât medicii de familie, cât şi directorul DSP sunt de acord în privinţa situaţiei grave în care se află sistemul medical în aceste zile, precum şi lipsa de personal medical calificat, fiecare parte găseşte cauzele în altă parte. Medicii de familie acuză greşala enormă pentru închiderea Centrului de evaluare de la EXPO, pentru care s-au şi cheltuit 3 milioane de euro. Medicii de familie susţin că tocmai datorită existenţei acelui centru de evaluare la valul al doilea al pandemiei nu au fost atâtea cazuri internate la ATI. Lipsa acestui centru de evaluare a provocat sufocarea secţiei de Urgenţe unde se fac evaluările, precum şi secţia de ATI. Ce-i drept, abia acum s-a amenajat un centru de evaluare ambulatoriu, în secţia de hematologie şi s-a început amenajarea unui alt centru ambulatoriu de evaluare la secţia de Pediatrie, în subsol, cu câteva zeci de paturi, faţă de sute de paturi câte erau în centrul de la EXPO. Alte cheltuieli, acuză medicii de familie! „Nu au crescut atât de mult cazurile de internare la ATI, faţă de valul al doilea al pandemieim faţă de cum a crescut incompetenţa! Anul trecut nu stăteau ambulanţele la coadă, la intrarea în Spital”, au mai subliniat medicii de familie. Directorul DSP Arad, Horea Timiş, afirmă, în schimb, că la centrul de evaluare de la EXPO, din valul al doilea, erau duşi pentru izolare cei care erau pozitivi. Or, valul 4 al pandemiei nu mai este de aceeaşi natură. „Acum este foarte grav! Se pune accentul pe staţii de oxigen! Să pui bolnavii într-o hală înseamnă să-i omori! Este adevărat că acuma amenajăm două centre de evaluare, dar din cauza lipsei de oxigen nu putem deschide nici spitalul de la Dezna! Doar medicii de familie care nu cunosc medicina pun astfel problema! Avem deja voluntari! Cine vrea, vine, cine nu vrea, nu vine! Presiunea pe sistem va mai dura încă două săptămâni! Sistemul e în cap!”, ne-a mai declarat directorul DSP Arad. -Şi, totuşi, de ce s-a închis centrul de evaluare de la EXPO?, am plusat cu întrebarea. -Investiţia de la EXPO nu ţine de noi şi nici decizia închiderii. Să răspundă Spitalul judeţean şi Consiliul judeţean Arad!, a încheiat Horea Timiş Valul al patrulea al pandemiei a mai creat o confuzie. Există cetăţeni români, cu domiciliul stabil în Ungaria, care sunt infectaţi cu virusul COVID-19 şi care nu ştiu cui să se adreseze. Nici pentru o eventuală carantinare şi nici pentru eventuale tratamente. Directorul DSP Arad ne spunea că aceştia ar trebui să se adreseze medicului de familie din România, pentru a fi introduşi în sistem. În Ungaria nu au primit nici un răspuns, fiindcă nu există nici un fel de înţelegere între cele două state pentru astfel de situaţii. Cert este că în ambele state amenzile pentru nedeclararea situaţiei de pozitivare sunt destul de mari. Există doar varianta apelului la serviciul de ambulanţă. Ovidiu BALINT

NewsAr.ro: Un preot arădean a pierdut lupta cu COVID-19 la numai 43 de ani. Mesajul Episcopiei

0
Preotul Ciprian-Cornel Ilica, de la Parohia Sintea Mică, a murit luni seara, într-o secție Covid-19 a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.
Ciprian-Cornel Ilica s-a luptat mai bine de două săptămâni cu nemilosul virus care l-a și răpus în cele din urmă.
Episcopia Aradului a transmis următorul mesaj la aflarea tristei vești:
Cu profundă durere am aflat că în această seară, 25 octombrie 2021, tânărul părinte Ciprian-Cornel Ilica, preot în Parohia Sintea Mică, Protopopiatul Arad, a trecut la viața cea veșnică, la vârsta de 43 de ani.În aceste momente grele și dureroase, ierarhii arădeni, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Timotei împreună cu Preasfinţitul Părinte Episcop vicar Emilian Crişanul, alături de preoții și credincioșii din Arhiepiscopia Aradului se roagă Bunului Dumnezeu să-i așeze sufletul împreună cu drepții și să dăruiască mângâiere sufletească și întărire membrilor familiei îndoliate și fiilor duhovnicești. Date biografice: Preacucernicul Părinte Ciprian-Cornel Ilica, s-a născut la data de 11 martie 1978, în localitatea Ineu, Jud. Arad. După absolvirea Liceului Forestier Arad a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad și ale Masteratului în cadrul aceleiași instituții.
A fost hirotonit preot de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, la 4 iunie 2004, pe seama Parohiei Sintea Mică, Protopopiatul Arad, unde slujește până la încetarea din viață. La 5 august 2007 primește distincția de iconom. Părintele Ciprian-Cornel Ilica a încetat din viaţă la vârsta de 43 de ani, în urma unor probleme de sănătate. Trupul neînsuflețit al părintelui Ciprian-Cornel Ilica va fi depus în Biserica cu hramul ,,Cuvioasa Parascheva” din Sintea Mică, Protopopiatul Arad. Bunul Dumnezeu să îl ierte şi să îl odihnească în Împărăţia Sa cea cerească împreună cu aleşii Săi! Veşnica lui pomenire din neam în neam!

Tot mai mulți studenți de la UAV Arad optează pentru cursuri de limba chineză

0
Peste 100 de studenți ai Universității „Aurel Vlaicu” din Arad au optat anul acesta universitar pentru cursurile gratuite de limbă și  cultură  chineză. Numărul acestora  s-a dublat  față de anul  anul trecut și  ar mai putea crește pentru că studenții mai au câteva zile în care se mai pot înscrie la acest curs opțional de limba chineză. „Institutul Confucius este unul dintre cei mai implicați parteneri ai universității arădene de stat. Am avut de-a lungul anilor o colaborare foarte bună care a determinat, așa cum vedem, o creștere semnificativă a interesului studenților noștri pentru civilizația chineză” a punctat rectorul UAV, Ramona Lile. Cursurile se vor derula  deocamdată în sistem online, dar în momentul în care situația epidemiologică va permite, acestea vor fi organizate fizic, la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Prorectorul pentru relații internaționale, Teodor Cilan a explicat avantajele cunoașterii acestei limbi: „Este o mare oportunitate pentru studenți și mă bucur că au înțeles acest lucru. Mediul economic privat este în căutare de vorbitori de limbă chineză, se încheie tot mai multe afaceri cu parteneri din China, iar cunoașterea  limbii și culturii asiatice nu doar că aduce un plus de cunoaștere, ci oferă un mare atu pe piața muncii. Mulțumim partenerilor noștri din Cluj, Institutul Confucius, pentru profesionalismul și seriozitatea cu care se implică an de an în susținerea acestor clase de limbă și cultură chineză”.

CORUL ”PRO MUSICA” DIN GYULA, A ANIVERSAT 30 DE ANI 

0
În data de de 23 noiembrie, Fundaţia „Pentru Musica” din Gyula a organizat o manifestare amplă, care a cuprins o expoziţie şi un concert aniversar, cu ocazia aniversării  a 30 de ani de la înfiinţarea corului „Pro Musica” din Gyula (Jula).  Programul festivităţii, a început cu o expoziție de fotografii care reliefează activitatea corului „Pro Musica”,  la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, (UCRU), din Gyula, vernisată de către mentorul corului, Ştefan Oroian, artist plastic renumit, mebru al Prezidiului UCRU. Pe platoul din fața Catedralei Ortodoxe Române „Sfântul Nicolae”, a avut loc o slujbă de pomenire în memoria componenților corului care au decedat în decursul timpului. Slujba a fost oficiată de către un sobor de preoți ai EORU. Un istoric al corului a fost prezentat de către preotul Florin Olteanu din Chitighaz, protopop de Gyula, membru al corului. Pr. Olteanu a spus printre altele că, „Pro Musica” este un cor românesc cu un repertoriu variat, care a încercat de-a lungul timpului să aducă o notă de unicitate în peisajul muzicii corale româneşti, fiind considerat şi „ambasadorul cultural al românilor din Ungaria”, pentru prezenţa sa de fiecare dată la cele mai importante evenimente culturale româneşti din această ţară. Dirijorul arădean, Gheorghe Flueraş a înfiinţat Corul „Pro Musica”, punând bazele unui grup solid în urmă cu un sfert de secol. Din cor fac parte fost etnici români din Ungaria, intelectuali, profesori, preoţi ortodocşi dar şi oameni de rând, iubitori de muzică corală românească şi internaţională. Timp de aproape 20 de ani, dirijorul corului a fost Gheorghe Flueraş, director al Filarmonicii de Stat din Arad. În prezent, dirijorul corului este tot arădean, în persoana prof. Adrian Bughi., un discipol al fostului dirijor. Corul a participat la însemnate concerte în ţară şi peste hotare, la diferite festivaluri (Grecia, România, Serbia). Au avut concerte la Pécs (1994), Lipova (1994), Argos Orestico, Grecia (1995), Curtea de Argeş (1997), Hódmezővásárhely (1998), Arad şi Şiria (1998), Piteşti (2000), Oradea (2001), Lugoj (2001, 2008, 2014, 2016), Csongrád (2003), Budapesta (2004), Orăştie (2004), Vârfurile (2005), Baia Mare (2005), Covăsânţ (2007, 2008), Seghedin (2013, 2014, 2015), Szentendre (2015), Vârşeţ, Serbia (2016). În oraşul Gyula, corul a organizat mai mulţi ani consecutiv festivaluri de muzică sacră, festivaluri de muzică laică și concerte de colinzi. În cadrul concertului jubiliar, desfășurat în curtea Liceului ”Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB), corul „Pro Musica” a prezentat cântece religioase și o selecţie din muzică românească şi universală. La manifestare au participat zeci de persoane, diplomați, foşti corişti, preoţi ortodocşi,  români din Gyula şi alte localităţi, etc. La manifestări au participat printre alții Florin Vasiloni, consul general al României la Gyula; Mircea Leucea, reprezentant al Ambasadei României la Budapesta; Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU); Maria Gurzău Csegledi, directorul Liceului ”Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB); Alina Pădurean, decan al FSUS din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad;  membri ai Prezidiului UCRU, ș.a.

GIN PRUNȘIA ME, ȘEI DRAGĂ. BAGATU’ CURECIULUI LA ACRIT ÎN ȘIUBĂR, PÂNTRU IARNĂ

0
Cam în tăt anu’ pa vremea asta , când iera Sfântu’ Dumitrie , a mnei gi la Coșioba puneu cureciu’ la acrit pântru iarna care bace la ușă .
Să fașe în felu’ urmatori :
Șiubăru în care să pune cureciu’ la acrit iera facut gin doaje gin lemn gi goron cu doauă doaje față în față mai nalce șî cu ureci , agică cu doauă hudre în care să pune șaitău’ pântru strâns șî presat cureciu . Șiubăru’ ave cam o sută șinzăși gi litre .
Să taieu capațânile gi cureci gin taleci șî să curațau gi șeorfari șî gi frunzâle verdzî , rămânând pa iele numa frunzâle șelea mai gischisă la coloare șî batușice . Să spalau bine capațânile , să fașe o scobitură în cotor șî să puneu pa o masă în coptorișce , pa o masariță . Unile capățâni să taieu pân jilău , facându-să cureci mânânțăl care să pune înt-o coșară gi pleavă , pasta care să așcernusă o masariță .
Să treșe la punerea cureciului în șiubăr . Să pune pa fundu’ șiubărului on strat gi cureci taiet mânânțăl în jilău . Dupa șeia să puneu pasta iel nișce crenguță gi morari , ciuperi boabe , foi gi bumbir , câce o ciuparcă usturoaie șî nișce boabe gi cucuruz să deie o coloare mai galbănă la capațânile gi cureci , să fie mai mândre șî mai gustoasă . Dupa șeia să pune în șiubăr capațânile gi cureci una lânga alta . Șî în scobiturile capațânilor să pune sare , ciperi boabe , câce o foaie gi bumbir șî doauă , tri boabe gi cucuruz .
La noi la Coșioba în șelegi , iera obișeiu ca dupa primu’ rând gi căpățâni pusă în șiubăr , șineva , gi obișei noi prunșii , să ne giscalțăm , să ne taiem bine unziile gi la pișioare , să ne spalăm bine – bine pa pișioare șî să jiucăm cureciu pântru a așaza cât mai bine capațânile , să între cât gi mulce . Să fașe tăt la fel până să ajiunje la gura șiubărului . Atunși să pune pasta ultimu’ rând gi cureci taiet mânânțăl în jilău , on fund gi lemn pa care să strânje bine șaitău’ .
Să fașe dupa șeia cam optzăși șî șeva gi litre gi moare , gin apă calduță șî o lingură cu vârv gi sare la litra gi apă . Să țâpa moarea în șiubăr pasta cureci șî să cupere șiubăru pasta șaitău cu o masariță . Să strânje șaitău’ gin când în când .
Dupa cam doauă , tri saptamâni să lua șiubăru’ gi doi barbațî vigani , care îl scoborău în podrum pântru timpu’ iernii să nu îngeță în timpu’ jerului iernii . Dacă moarea să împroste să șcimba cu alta curată . Iera tare bună moarea șî sânatoasă să o bei , iară dupa o bețâie mai ca lumea ce întrama , a doaua zî gimneața , a bună sama .
Iarna să fașe gin capațânile gin șiubăr șî gin cureciu mânânțăl : tocană gi cureci cu carne (când să taieu porșii gi regulă) , cureci umplut , agica umplaturi (mai ales gi Crașiun , Anu Nou , Bobocează șî Pașci , da șî-n alce sarbatori , o duminiși) . Țâne cureciu’ acru în șiubăr la noi până la Sâmpătru la 29 iunie , gi Sâmcilie la 20 iulie., deja fașeu muierile umplaturi cu cureci dulșe gi vară .
Să mai fașeu pa timp gi iarnă la noi în șelegi : întorsuri cu cureci , taițăi storșî cu cureci , cureci sfârait , cureci ca la Cluj , zamă gi cureci cu afumaturi șî alce mâncări bune .
Vocabular explicativ :
cureci = varză .
șiubăr = vas din doage de lemn .
doaje = șipci din din care se fac vasele de lemn .
hudre = găuri .
jilău gi cureci = tăietoare de varză .
șaitău = dispozitiv din lemn cu șurub , pentru presare prin înșurubare .
foi gi bumbir = frunze de dafin .
ciuperi = piperi .
morari = mărar .
ciuparcă usturoaie = ardei iute .
cucuruz = porumb .
masariță = față de masă .
coșară gi pleavă = coș de nuiele cu doauă mânere .
taleci = grădină .
șeorfari = frunze uscate de varză .
batușice = îndesate .
coptorișce = bucătărie de vară .
podrum = pivniță .
vigani = voinici .
moare = saramură , zeamă de varză .
cureci umplut , umplaturi. = sarmale .
cureci ca la Cluj = varză a la Cluj .
cureci sfârait = varză calită .
mânânțăl = mărunt .
șelegi = familie .
zamă gi cureci = ciorbă de varză .
întorsuri cu cureci = plăcintă întinsă cu varză .
împrostit = stricat , alterat .
Marius BRASAI

Iohannis „linge unde a scuipat”!?

0
Asta-i cea mai cretină logică pe care am auzit-o din gura lui Iohannis! Cum adică să schimbi legile justiției, cu PSD, adică cu mafia care le-a modificat ca să-și salveze infractorii? Suntem în paranormal? Readucem gașca lui Dragnea, revopsită, la putere, pe post de salvatori? Sau, în altă ordine de idei, nu cumva, Iohannis ne arată adevărata lui părere despre noi? Că suntem o turmă de vite proaste, ușor de manipulat, cronic „ghinionistă”? Nu cumva ne crede atât de proști încât ne vede capabili să înghițim, fără să gândim, orice inepție, spusă de el, chiar dacă frizează ridicolul și absurdul? Asta, în termeni științifici, nu se numește manipulare prin exploatarea ignoranței? O fi morală și democratică, o astfel de prosteală? Sau, fiind la ultimul mandat, Iohannis gândește precum orice politician român, oportunist: ce mai contează că se compromite, dacă-și atinge scopul și-și face „mendrele”? Se pare că și-a văzut „sacii în căruță” și nu-i mai pasă acum că se deconspiră că a fost un ipocrit, care ne-a exploatat naivitatea. Oricum nu-l mai putem sancționa și ne râde, cinic, în nas.
Ce mizerie morală poate degaja! După ce l-am votat, cu ambele mâini, ca pe un trimis providențial al cerului, și a ajuns la Cotroceni, tocmai pentru că ne-a convins că este antipesedist și nu suportă minciuna și demagogia pesedistă, hoția fără limite din bani publici și clientelismul politic, acum vine și ne spune că PSD-ul lui Dragnea, care a făcut praf justiția, devine frecventabil și e o variantă viabilă pentru guvernarea țării? Păi, nu suntem în paranormal? Răul a devenit bine? Diavolul a devenit Isus? Cum adică PSD e mai frecventabil decât USR? În ce logică normală poate fi explicată această absurditate emanată de Iohannis? Chiar ne-am pierdut mințile și memoria? Cine ne-a adus în ipostaza de a fi săracii Europei? Cine ne-a lăsat fără toate resursele naturale, date la corporații străine, pe șpăgi, încât am ajuns să plătim, la cel mai mare preț din UE, corporațiilor străine, carburanții, gazul și energia electrică, care ne aparțin de drept? Cine a modificat legile justiției ca să-și salveze hoții, ce-au prăduit bugetul public? Cine-a creat „baronii locali” și mafia clientelară, care a jefuit România timp de treizeci de ani, alături de corporațiile străine, de am ajuns la mila UE? Cine-a distrus autoritatea publică politizând și nepotizând toata administrația publică, până la portar? Cine-a inventat sinecurile pentru clientela de partid, beizadele, amante sau rude? Cine-a înființat poliția politică, numită SIJ, cu care pune pumnul în gură magistraților ce aplică legea, în cazul politicienilor corupți și hoți? Cine-a inventat interimatele politice în toate instituțiile, cu care controlează administrația, prin intermediul celor obedienți și fără scrupule? Cine-a pus la dispoziția crimei organizate întreaga economie, prin privatizare de tip „Cammora”? Cine s-a „incuscrit” cu lumea interlopă? PSD sau USR? Apropo! Să fim corecți și cinstiți: au furat, cei din USR, măcar 1% din cât au furat cei din PSD? Și-au bătut joc de țară și popor cei din USR cum a făcut-o PSD timp de treizeci de ani, asmuțind minerii si jandarmii împotriva intelectualilor, care contestau distrugerea justiției și a statului de drept?
Comparați câți miniștri PSD și PNL/PDL au fost condamnați, pentru corupție și hoție și câți din USR. Or, când justiția a dovedit, cu ani grei de pușcărie, că PSD este cel mai corupt și demagog partid, care a speriat până și UE sau SUA cu modificările la legile justiției, făcute în favoarea crimei organizate sau ca să-și salveze corupții din partid, vii tu, președintele României, declarat antipesedist, democrat și pro-UE, adică împotriva celor de-au distrus justiția, statul de drept și au sărăcit România, administrând țara în favoarea crimei organizate și ne spui că, așa, peste noapte, acest partid a devenit frecventabil și-l preferi USR, care, chipurile, a trădat? Pe cine și ce a trădat? Apucăturile pesediste ale lui Câțu? Adică, ne spui, cu un tupeu mai ceva ca a lui Ponta sau Dragnea, că infamul PSD, care colcăie de imoralitate, va schimba, alături de PNL, legile justiției și va epura administrația de virusul politic sau clientelar, așa cum vrea poporul, cum solicita UE, ori cum vrea Iohannis și camarila sa? Să fim serioși!
Oricât am fi de proști, e mai mult decât se poate suporta! E ca și cum am crede că Dracu s-a botezat și a devenit creștin! Dincolo de dilema PSD-USR, prezentată cinic și stupid, mă întreb, sincer: ce s-a întâmplat, oare, cu moralul Iohannis? A devenit prizonierul crimei organizate, care-i dictează? Și dacă-i așa, sunt curios, cu ce-l au „la mâna” cei care l-au determinat să se metamorfozeze astfel? Ce „schelete în dulap” mai ascunde D-l președinte, cu care este șantajabil, de a a ajuns ca între USR (un partid format, în mare majoritate, din intelectualii României, care și-au obținut diplomele la școală, pe merit, nu pe bani sau trafic de influență și care au întrat în arena politică, după ce s-au remarcat în privat, pentru a schimba paradigma impusă de PSD/PNL/PDL) și PSD (partidul care a dus România pe ultimul loc din UE, la nivelul de trai și a implementat corupția instituționalizată)? Ce să cred acum? Că Iohannis, în pofida proiectului „România Educată”, în fapt, precum cei din PSD, nu suporta intelectualii morali, justiția curată și, mai ales, adevărul despre cum este condusă România, din umbră, de crima organizată, mafie și lumea interlopă? Pentru că, din ceea ce se știe, public, ceea ce l-a deranjat pe D-l președinte, la USR, a fost insistența acestora de a implementa principii democratice în administrarea țării și adevărul spus despre administrarea țării, de către liberali, în stil mafioto-pesedist. Adică despre paradigma devenită mai ceva ca o lege: administrația publică și banii publici, împărțite pe criterii clientelare, între PNL, UDMR și PSD.
Acesta este marele adevăr: dacă la vârful puterii, partidele practică principiul rotației, la nivel local, de treizeci de ani, funcțiile publice sunt împărțite între aceleași găști, aparținând PSD, PNL/PDL si UDMR. Nu cumva acesta este motivul pentru care s-au unit toți împotriva USR? Nu cumva își vedeau amenințate mecanismele prin care își împărțeau funcțiile la nivel local, unde au transformat instituțiile în SRL sau asociații familiale si unde au creat adevărate dinastii? Acum, având în vedere circumstanțele, ce să înțelegem? Că tot ce-a spus până acum, Iohannis, despre cine este dușmanul statului de drept, al democrației, părintele corupției, a fost doar teatru și manipulare electorală, că n-a crezut în ce-a spus și nu e decât un mizerabil politician, român, fără caracter, fără demnitate, fără onoare și fără dram de conștiință, bolnav doar de putere, care ne-a prostit precum Dragnea, Băsescu, Tăriceanu, Ponta, Oprea? La cum se manifestă în prezent, afișând o ură, viscerală, nejustificată, împotriva celor din USR, se pare că da! Iohannis, în ce privește USR, se comportă ca un individ ce-a pierdut simțul realității, frustrat că i s-a luat jucăria (Câțu) și că nu i se respectă dorințele, chiar dacă acestea sunt mofturi imorale. Nu cumva a devenit mult prea bolnav de putere, narcisist, iar adevărul și binele public nu mai contează, ci doar voința sa? O asemenea manifestare, nu pute, cumva, a autocrație? Sau, pentru că suntem genetic, setați, să ne metamorfozăm în opusul a ceea ce spunem până ajungem la putere, o fi acesta blestemul nostru? Să murim cu neomarxiștii și neocomuniștii, reprezentați de PSD, veșnic la putere, chiar dacă ne spoliază pe față, protejând crima organizată și ne țin în ignoranță, distrugând educația și substituind valoarea cu pseudo-valoarea, de peste treizeci de ani, ascunzându-ne, astfel, adevărul? Și câtă speranță ne-am pus în Iohannis, că ne va scăpa de PSD! Ce decepție și ce final de joc, mizerabil, nu? S-a ajuns unde a dorit clasa politică românească: să-ți fie lehamite să mai mergi la vot pentru că oricum nu contează! Iar Iohannis a demonstrat ce era deja demonstrat: că politica e o uriașă și veșnică minciună și că suntem, mereu, urmăriți de „ghinion” când alegem!
Pavel ROMAN
Foto: capital.ro

NewsAr.ro: Senatorul Ioan Cristina: „Unele restricții sunt de neînțeles”

0
Senatorul liberal Ioan Cristina își exprimă nemulțumirea în legătură cu una dintre măsurile restrictive care intră în vigoare începând de luni.
Parlamentarul arădean invocă lipsa logicii, dar și faptul că autoritățile au reacționat târziu.
„Dincolo de faptul că măsurile au fost luate târziu, unele restricții sunt de neînțeles. De exemplu, interzicerea accesului pe stadioane chiar și pentru persoanele vaccinate. Sunt persoane care s-au vaccinat cu scopul de a putea merge la stadion iar acum li se spune să stea acasă. Acei oameni au fost pur și simplu păcăliți. Adică s-au vaccinat ca să poată sta în sufragerie în fața televizorului? Ce încredere să mai aibă în autorități?”, spune senatorul Ioan Cristina.
„Dincolo de faptul că unele măsuri sunt aberante, au fost luate și târziu, când deja sistemul medical nu mai face față. Dacă autoritățile reacționau mai devreme nu se ajungea aici”, a completat Ioan Cristina.
Orlando TOADER

România „Marelui Mut” către cimitir, pas cu pas

0

Majordomul” sau mai nou „Marele Mut” de la Cotroceni, considerat prima hologramă românescă pură, a reușit împreună cu binomul Arafat – Cîțu să aducă România la nivelul unui stat eșuat. Discursurile ”Marelui Mut” către națiune nu mai reprezintă absolut nimic, mai ales că împreună cu geniile elucubrante ale lui Arafat, Cîțu și Gheorghiță încă nu a reușit să stabilească niște măsuri pentru a scoate țara din impas.

Nu întâmplător a ajuns România la dezastrul actual dacă ne gândim că sistemul de sănatate a fost jefuit de așa-ziși ”oameni deștepți” din sănatate care împreună cu firmele serviciilor de informații a lăsat România descoperită în faţa tăvălugului pandemiei.

A venit momentul să nu mai căutăm răspunsurile în altă parte, deoarece cauza este aici, la noi, în spatele acestei clase perfide de politicieni români. Niciodată în istorie clasa politică românească nu a fost atât de incultă și lipsită de patriotism. Strategia acestor alogeni de interesele naționale este să deturneze atenţia de la problemele esenţiale, prin crearea confuziei livrând informaţii minore, alcătuite cu meticulozitate.

Trinomul Iohannis-Arafat-Cîțu a reușit să distragă în permanenţă atenţia românilor de la adevăratele probleme sociale, prin metoda circului politic, ieftin.

Când au văzut că România se scufundă, “graţie” politicii PAS cu PAS au vrut să iasă de la guvernare simţind că au pierdut capitalul politic.

Marele Mut” face ceea ce ştie cel mai bine, tace, dar tăcerea lui nu este „de aur”, ci reprezintă adâncirea necazurilor acestui popor care a ajuns să se confrunte cu o situație fără precedent. Problema fiind de imensă importanţă pentru securitatea naţională a statului român şi a românilor, este clar că îl depăşeşte pe şeful statului. Chiar merită poporul nostru conducătorii pe care-i are? Ar trebui să ne dea de gândit şi să ne trezească la realitate afirmaţia lui George Orwell: „Un popor care votează corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, este complice!”.

Dacă tot am fost conduşi ca o turmă spre prăpastie, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, ar trebui să luăm atitudine față de acești alogeni. Semnalul de alarmă privind acest val patru care ne-a adus în pragul disperării a fost dat cu mult timp în urmă în timp ce Iohannis făcea oficiile demne de un majordom la dezvelirea statuii unui alogen torţionar, la Sibiu.

Din păcate, România pare deja căzută sub robia imcompetenței și a abuzurilor. Domnia ”Marelui Mut” este una dintre marile poveri de care România a avut parte după 1989, iar această „domnie” poate anula eforturile de sute de ani ale acestei naţiuni de a ocupa un loc onorabil în Europa şi în Lume.

Ciprian DEMETER

Ziua Armatei Române celebrată la Debrecen şi Hajduboszormeny, în Ungaria

0
Consulatul General al României la Gyula a marcat cu anticipaţie, în Ungaria, Ziua Armatei Române, sărbătorită în fiecare an la data de 25 octombrie. La data de 21 octombrie 2021, Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, a participat în trei locaţii din judeţul Hajdu-Bihar, în oraşele Debrecen şi Hajdúböszörmeny, la ceremonii de cinstire a memoriei eroilor români. Manifestările au inclus slujbe religioase și depuneri de coroane de flori. Asistenţa religioasă a fost asigurată de către PS Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de către pr. Cosmin Pop, protopop de Debrecen şi alţi clerici din cadrul eparhiei. La manifestări a participat şi o delegaţie a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), condusă de preşedintele Gheorghe Cozma şi vicepreşedintele Bertold Netea. De asemenea, a fost prezentă Delia Covaci, directorul publicaţiei de expreseie românească “Cronica”.  Un grup de elevi de la Şcoala din Săcal (Koroszakal), coordonaţi de către pr. Ionuț Negrău, au prezentat un program de poezii patriotice româneşti. În municipiul Debrecen, reședința județului Hajdu-Bihar şi al doilea cel mai mare oraş al Ungariei,  au fost depuse coroane la monumentul ostașului român, denumit în limbaj popular “Fecioara albă”, monument aflat în Piața Bocskai, din centrul municipiului. La ceremonie au participat în calitate de reprezentanţi ai Primăriei Debrecen, domnii dr. Fauszt Zoltan, secretar adjunct al primăriei locale şi Omeisz Istvan, şeful Serviciului Protocol al Primăriei Debrecen,  în numele căreia au depus o coroană comemorativă. În continuare s-a făcut deplasarea la Cimitirul Municipal din Debrecen, unde la „Monumentul ostașului român căzut la datorie”, situat în “Sectorul românesc” al cimitirului, a avut loc o slujbă religioasă, au fost depuse coroane și de asemenea ținut un moment de     reculegere. În aceeaşi zi, delegaţia Consulatului General al României la Gyula s-a deplasat în oraşul Hajdúböszörmeny, unde au fost primiţi către viceprimarul Sores Istvan. La ceremonia desfăşurată în “Cimitirul soldatului român” au participat reprezentanţii primăriei locale, reprezentanţi ai poliţiei locale şi media locală. Au fost depuse coroane la ambele monumente aflate în aceeaşi incintă. Cu această ocazie, viceprimarul Sores Istvan a subliniat bunele relaţii ale administraţiei locale cu Consulatul General al României la Gyula şi entităţi publice din judeţul  Bihor, cu care lucrează la identificarea implementării unor proiecte pe axa RO/HU. https://youtu.be/XWbuTJ4uLxw

Cu educație proletcultistă, e o iluzie integrarea, în fapt, în UE!

0
Declarația unui medic (universitate pe care n-o pot absolvi politicienii semianalfabeți): „Tiriști și tractoriști de pretutindeni, postaci troli și oameni care greu au terminat o școală ne iau pe noi de rever”!
Aici ne-a adus imbecilismul proletcultist al clasei politice, importat din Rusia! Pentru a poza în intelectuali, politicienii și mulți dintre membri guvernelor, au permis înființarea și funcționarea unor așa zise instituții de învățământ superior, care promovează un nivel de educație suburban, sub nivelul unei școli profesionale de pe timpul comuniștilor (suntem în situația absurdă de a avea mai multe locuri în învățământul superior decât absolvenți de liceu). Asta pentru că, pentru a prosti populația că sunt intelectuali, politicienii aveau și au nevoie de diplome. Și cu cartoane tipărite, reprezentând diplome universitare, chiar dacă sunt „tabula rasa” în orice domeniu, analfabeții politici s-au prezentat ca „specialiști” în domenii juridice, economice, sanitare, dând legi și luând decizii hilare și stupide, în domenii în care nu știau nimic. Pe modelul proletcultist comunist. Pe de altă parte, din pozițiile deținute, utilizându-și influența, pentru a asigura și „viitorul” progeniturilor, adică al odraslelor care le-au călcat pe urme în ce privește educația, s-au străduit să elimine și să distrugă orice test și evaluare de competență la angajare, în administrația publică, astfel că, azi, în România, singura și exclusiva condiție pentru accesul în corpul funcționarilor publici sau în agenții guvernamentale, ori regii cu capital public, este deținerea unei diplome (indiferent cum a fost obținută) și „pila” politică. Asta înseamnă valoare în România (!?). Adică, au manelizat educația pe modelul proletcultist comunist, pentru ca, oricine, susținut politic, să aibă acces oriunde, fără restricții, metamorfozand prostia în competență. Iar ca mecanismul să funcționeze fără sincope, directorii și șefii de instituții – majoritatea interimari, numiți exclusiv politic, pentru a se asigura că sunt obedienti total -, sunt cei care facilitează acest gen de angajări politice sau clientelare de imbecili pe post de specialiști. Efectul? Poți absolvi „Harvard”, „Cambridge”, „Sorbona”, „Hale”, „Oxford” sau orice altă universitate de prestigiu mondial, n-ai nici o șansă în fața unei beizadele sau a unui protejat politic, care a obținut o diplomă la „Goldis” – Arad, „Dragan” – Lugoj, „Tibiscus” – Timișoara, „Dimitrie Cantemir” – București, „Academia de Informații” a lui Oprea, ori alte asemenea caricaturi educaționale, numite aiurea universități, școli unde diplomele se obțin doar pe bani sau trafic de influență și unde n-ai nici o șansă fără bani și „relații”. Iar când prostul decide, catastrofa e certă! În concluzie (și în fapt, din păcate), universitățile de nișă din România, create și menținute doar pentru profit și asigurarea diplomelor pentru oportuniști, cu profesori majoritatea analfabeți funcționali, care produc mii de absolvenți (de asemenea, analfabeți funcționali), sunt mai tari decât cele mai celebre instituții de învățământ din lume, iar absolvenții, ne sunt impuși ca valori. Iar ca mizeria morală, în educație, să fie completă, aceste fabrici de pseudo-educați și pseudo-specialiști, au produs cele mai multe doctorate din lume, încât, România, raportat la populație, are cei mai mulți doctori în științe, semianalfabeți, de pe mapamond. Trist record, nu?
Or, când genul acesta de „doctori”, transformați de „duhul din lampa lui Aladin”, din „tractoriști, căruțași, troli, interlopi”, în specialiști, emit, cu tupeu, păreri „docte” în orice domeniu, cine mai asculta de adevărații specialiști, competenți? Apropo! Oare cu cine ne putem compara, din punct de vedere al educației și al efectelor educației proletcultiste? Cumva, cu occidentul, unde școlile sunt școli, educația, educație, știința, știință, competenta, competență, valoarea, valoare, concurența, concurență? Să fim serioși! Pentru clasa politică românească, credincioasă modelului proletcultist de educație, performanța obținută prin valoare și muncă nu e o soluție, ci ceva imposibil de realizat. Și, atunci, cu cine ne asemănăm din punct de vedere al educației și performanței educației? Cu cine altcineva decât cu vecinul de la răsărit, Rusia, care ne-a fost, mai mereu în ultimii cinzeci de ani, model pe care l-am copiat? Faceți o vizită la vecinul nostru „drag” și vă veți simți ca acasă. Același model de educație, mai corect spus de pseudo-educație. Aceeași mafie interlopă, needucată, dar garnisită cu diplome universitare, care conduce societatea. Același mecanism de coordonare politică a economiei și administrației, prin numiri, în funcții publice, politice sau clientelare, de pseudo-educați. Același stil de promovare clientelara în administrația publică, exclusiv pe bază de trafic de influență. Același model de politizare a administrației, de la șef la portar. Același model de justiție, politică sau de tip mafiot, neaplicabil politicienilor și, mai ales, același gen de manipulare proletcultistă, prin care adevărata educație este considerată nocivă pentru societate. Efectul? Se vede, prin comparație cu țările unde educația, competența și valoarea contează: subdezvoltare cronică, sărăcie lucie a majorității populației, în contrast cu opulența deșănțată afișată de politicieni, odraslele lor și interlopii protejați de politicieni. Ca să nu mai vorbim de manipularea prin demagogie, speculându-se lipsa educației reale, ce generează lipsă de civilizație, garnisite cu corupție endemică, hoție și minciună generalizată, efect al substituirii educației cu pseudo-educația. Un tablou sumbru, incontestabil, al unei realități ce se potrivește, la indigo, cu cea ce se întâmplă în „maica” comunismului stupid, Rusia, unde corupția și lumea interlopă, care speculează ignoranța generată de pseudo-educație, a guvernat și guvernează. Și, deși, în acest sens, suntem un paradox din punct de vedere al organizării administrative, economice și sociale, în comparație cu UE, de drept facem parte din UE, adică din grupul țărilor unde primează educația reală, competența, concurența valorii, justiția. Cum e posibil o astfel de anomalie? Cum e posibil să ne mulțumim doar cu statutul de membru UE, dar să ne comportăm cu mentalitatea și stilul de viață tipic rusesc? Explicația stă în manelizarea educației și promovarea stupidă a proletcultismului de către clasa politică, pentru a justifica prezenta prostiei și pseudo-educației în fruntea societății. Ca și în cazul probabilității ca fiecare raniță de soldat să conțină „bastonul de mareșal”, distrugând educația și fetișizând-o – dând astfel prostiei, oficial, șansa să substituie inteligența și vicleniei să substituie valoarea -, clasa politică românească, ca și în cazul rușilor, a creat mecanismul perfect prin care needucatului și șmecherului i s-a inoculat convingerea că poate, oricând, să substituie pe cel educat și, mai ales, că e capabil să realizeze ceea ce realizează cel educat.
Am ajuns astfel o țară de diletanți, pseudo-educați, aroganți, ce au monopolizat puterea administrativă, convinși fiind că pot substitui pe oricine și, mai ales, că pot realiza și obține orice, prin metode imorale, pe care le consideră firești și normale. Ce mai poți schimba într-o astfel de societate, în care autosuficiența, bazată pe „descurcarcareală” imorală, adică pe mită, trafic de influență, minciună, înșelăciune, lipsă de scrupule, cinism absolut, sunt considerate instrumente indispensabile, ce asigură diferența față de „naivii” ce se încăpățânează să rămână într-o lume morală, normală? Dacă ai principii morale, într-o societate în care oportunismul este „cheia succesului”, ești considerat prost și neorientat. Dar, apropo, ce fac eu? Vorbesc de morală într-o lume care a eliminat, până și din vocabular, aceasta noțiune? Adică vorbesc de funie în casa spânzuratului, nu? Pentru că, dacă e vorba de alții, suntem campioni la a sancționa imoralitatea. Când e vorba de noi și odraslele noastre, morala nu se aplică și totul e permis. Asta nu e mentalitate occidentală ci rusofila, indiferent dacă ne convine sau nu! Iar procentul de nevaccinați anticovid, convinși de pseudo-educați că vaccinarea e o eroare, confirma că prostia e majoritară și la vârful societății.
Cum ar putea fi altfel când „tractoriștii, căruțașii, trolii și interlopii”, ce dețin puterea în România și care contestă necesitatea vaccinării, sunt posesori de diplome și doctorate, obținute imoral, în stil proletcultist, dar care le asigură statutul de „specialiști”? Turma urmează „păstorul”, nu?
Pavel ROMAN

MAI ZĂBOVEȘTE!

0
De parcă timpul nu ar trece destul de repede, îl mai gonim și noi. De când știm cine suntem, adicătelea de când dobândim conștiința de sine, am da zile de la noi, ca să parafrazeze un cântec. Copilul abia așteaptă să vină prietenii, să primească o tabletă, să vină ziua lui, să fie odată vacanță; apoi, crescând, ar vrea ca mâine să termine cu școala, să devină major, fetele – domnișoare curtate, abia așteaptă o seară de discotecă, prima întâlnire cu fiorul succesiunilor sale, numără zilele care parcă au încremenit și nu țin cont de dorință, de nerăbdarea omului; apoi, abia aștepți să te vezi la casa ta, cu nevastă și copii, abia aștepți primul loc de muncă, după care numeri zilele dintre până la următorul salariu, până la următorul meci, eveniment; arzi de nerăbdare să vezi copiii la casa lor, să vină odată nepoții, să ieși la pensie; nici acum nu lași timpul în pace, lună de lună numeri zilele rămase până când vei încasa pensia, până când … Dar vine o zi când ai vrea ca timpul să încremenească sau măcar să se dilate. Ai mai cere timp, răgaz pe acest pământ, dar timpul s-a nărăvit, l-ai învățat tu să gonească și nu-l mai poate îmblânzi nimeni – e o fiară înfometată, o sălbăticiune care înghite pe nemestecate tot ce-i iese în cale și nu-ți face cadou nicio clipă de la sine. De aceea zic, carpe diem, trăiește intens clipa, fiecare clipă, nu o risipi și pune-te bine cu timpul, nu-l goni nesăbuit! O zi faină tuturor!
Tristan MIHUȚA

Pentru a preveni și limita cazurile de îmbolnăvire cu coronavirus DGASPC Arad suspendă preluarea la ghișeu a dosarelor de încadrare în grad de handicap

0
Beneficiarii sunt informați că la nivelul DGASPC Arad s-a luat decizia ca pentru evitarea deplasării acestora la sediul din municipiul Arad, situat pe strada Iustin Marșieu, nr. 22, preluarea dosarelor de încadrare în grad de handicap pentru adulți și copii se va face prin serviciile locale de asistență socială din localitățile de domiciliu, adică la primăriile din fiecare comună sau oraș. Dosarele astfel preluate vor fi aduse la DGASPC Arad de asistentul social în baza unei programări prealabile pentru ca acesta să fie direcționat spre serviciile de specialitate. Dosarele cu documentele, în original,  pot fi transmise și direct de beneficiari, prin Poșta Română, cu confirmare de primire. Informații suplimentare despre depunerea documentelor se pot obține și la adresele de e-mail dedicate: sau la telefoanele: 0257- 280757 – Serviciul Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap 0257- 252275 – Serviciul Evaluare Complexă a Copilului           De asemenea, în această perioadă toate certificatele de încadrare în grad de handicap emise se vor transmite de către DGASPC Arad prin poștă, cu confirmare de primire din partea beneficiarului. Facem precizarea că în conformitate cu prevederile art.4, alin.5 din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 valabilitatea documentelor eliberate de institiuțiile și autoritățile publice, în acest caz certificatele de încadrare în grad de handicap, se menține pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări. Director general                                                Responsabil relații mass-media Erika STARK                                                                Diana VOGEL

Infringement pentru că nu aplicăm legislația UE?

0
De ce ne mirăm? Politicienii români supraviețuiesc exploatând ignoranța și neștiința cetățenilor despre drepturile europene pe care le au! Asta presupune, în primul rând, încălcarea regulilor principale ale democrației, respectiv a egalității în fața legii, adică justiție pentru toți și stat de drept. Or, aplicând principiul dreptate pentru toți, politicienii devin „muritori de rând”, supuși rigorilor legii, ca oricare alt cetățean, ceea ce nu convine unor parveniți prin metode de tip proletcultist.
Cum să se întâmple asta în România? De treizeci și unu de ani, politicienii români, organizați pe principiile ‘Ndragheta (mafia calabreză), s-au zbătut tocmai pentru a anula orice prevedere legislativă care nu-i situa dincolo de „brațul” legii și să distrugă autoritatea publică ce funcționa pe principii europene. Au făcut tot ce le-a stat în putință să reinstaureze statul totalitar, controlat, exclusiv politic și să subordoneze politic economia și tot ce înseamnă administrație publică. Și când n-au reușit în Parlament ori Guvern, au reușit prin cel mai nociv și mafiot organism posibil, Curtea Constituțională, să creeze un mecanism prin care mafia politică să se situeze deasupra legii, fie ea și europeană. Ce altceva putea emana o fosila comunistă, precum fostul procuror comunist, revanșard, Dorneanu, scăpat de judecata istoriei? Ce altceva puteau emana restul fosilelor comuniste, ce-l înconjoară pe Dorneanu, la Curtea Constituțională, gen Enache, pe care istoria i-a iertat? După cum se comporta, aceste fosile comuniste, frustrate că România a aderat la UE și la NATO, profitând de toleranța și ignoranța anticomuniștilor, ai impresia că sunt setați pe răzbunare pentru înlăturarea comunismului. Pentru că tot ce emit se rezumă la mijloace de reinstaurare a statului totalitar, ce se vrea administrat politic și la reintroducerea stilului dictatorial de administrare a țării. Și ce dacă România a semnat un protocol cu UE și s-a angajat – modificând chiar și Constituția în acest sens – să respecte principiul întâietății aplicării legislației UE, în raport cu cea națională? Păi, când ai creat un organism, stat în stat, cu prerogative dincolo de limitele constituționale, păpușat de corporațiile monopoliste ce controlează România, ce poate oricând declara, orice lege, ca fiind neconstituțională, fără a justifica acest lucru, condus de un fost comunist, cu pedigree, care urăște capitalismul, cum să accepți faptul că primează legislația europeană în fața celei naționale? E împotriva intereselor comune (monopoluri-politică), nu? Legile europene sunt valabile doar dacă servesc interesele politicianiste, nu? Pentru ce s-au luptat politicienii români treizeci și unu de ani? Nu pentru a hotărî ce e în interesul lor și a grupărilor monopoliste pe care le-au protejat și ce nu? Cum să-și piardă ei privilegiile, „sponsorii” și, mai ales, statutul de intangibilitate juridică, acceptând primordialitatea legislației UE în raport cu cea internă? Infringement? Și ce dacă? Ei plătesc, sau populația, amenzile pentru infringement? Păi, ne spune cineva, în prezent, câte acțiuni de infringement sunt pe rol, împotriva României, care ne vor aduce sancțiuni drastice, până la blocarea totală a atragerii de fonduri? Numai anul trecut s-au înregistrat vreo patruzeci. Îi pasă cuiva? Plătește, cineva, personal pentru asta? Nu se vede că Parlamentul, Guvernul și mass-media (mituită de Guvern), tac și nu popularizează acțiunile de infringement împotriva României, de parcă n-ar exista și n-ar avea nici un efect asupra economiei ori statului de drept? Oare de ce atâta liniște pe o temă atât de gravă, din punct de vedere democratic? Răspunsul e simplu! Pentru că, acțiunile de infringement privesc domenii controlate de mafia politică și crima organizată, pe care politicienii nu vor să le facă publice. Sunt domenii în care, prin modificări legislative operate de Parlament sau Guvern, ori de Curtea Constituțională, ori prin refuzul de a adapta legislația internă la cea a UE, România a creat monopoluri în piața internă și încalcă, frecvent, legislația europeană, creând discriminare în piață, tratament inegal în fața legii, ori oferă protecție politică celor ce încalcă legile economice.
Deci, când dăm cu „tifla” UE și ne opunem aplicării legislației UE, pe teritoriul României, în nici un caz n-o facem pentru a proteja interesele cetățenilor – cum se susține, demagogic -, ci pentru a proteja interese de tip mafiot, în care sunt implicate clasa politică și crima organizată, care operează prin intermediul trusturilor monopoliste. Analizați fiecare acțiune de infringement deschisă, ce vizează România, priviți dincolo de demagogie și o să vedeți că în spatele acestei opoziții la aplicarea legii europene se află crima organizată ce operează în România și interese de tip mafiot ale celor ce-au creat monopoluri prin care jefuiesc populația captivă. Cum se va sfârși asta? Dacă nu eliminăm trusturile monopoliste, din piață (și nu cred că vom avea, vreodată, vreun Guvern capabil de așa ceva), cu siguranță, vom ajunge la excluderea din UE, fapt dorit, în primul rând, de politicieni și crima organizată protejată de politicieni. Pentru că între a menține monopolurile din piață și a rămâne în UE, clasa politică românească, cu siguranță, prefera în afara UE. De ce? UE înseamnă drepturi, precum salarii decente, acces egal la resurse și justiție, eliminarea monopolurilor și a trusturilor în economie și a economiei centralizate, controlată politic. Or, într-o țară în care consumatorul a devenit captiv monopolurilor energetice, carburanților, utilităților, ce s-au dezvoltat și au acaparat întreaga populație, cu sprijinul guvernelor și a clasei politice, a aplica legislația europeană (în primul rând antitrust și antimonopol), înseamnă a lovi în interesele de tip mafiot, ale marilor corporații monopoliste ce controlează întreaga clasă politică românească și nimeni nu vrea asta. De asta avem și o asemenea criză guvernamentală! Cine își dorește un Guvern care să blocheze politica de monopol creată în zeci de ani? Când ai doar câțiva „jucători” în piață, ce controlează tot (unul în domeniul carburanților, unul în domeniul exploatării și prelucrării lemnului, doi în domeniul gazelor și patru în domeniul energiei electrice, restul fiind doar ca număr, așa, să pară că există concurență), despre ce liberalizare a pieței energiei sau în alte domenii, vorbim? Cum să renunțe, mafia, la un asemenea „pot”? Toate guvernele din țările dezvoltate ale lumii au că principală preocupare blocarea politicii antitrust și de monopol, pentru a facilita populației accesul egal la resurse. Pentru că, analizat în structură, monopolul este specific marxismului și comunismului, având ca efect eliminarea concurenței și îngrădirea accesului la resurse a populației. În România, pentru că avem o clasă politică needucata, analfabetă funcțional, diletantă profesional, hoață și coruptă, ne-am întors de unde am plecat în 1989: la recrearea monopolului pe piața energiei, a carburanților, a lemnului și altor utilități de strictă necesitate, adică a tot ce asigură subzistența populației.
De aceasta dată, însă, numitorul comun nu-l mai reprezintă accesul egal la resurse, ci profitul uriaș realizat prin spolierea populației. Cum s-a ajuns aici, când statul (poporul) este, încă, proprietarul, de fapt și de drept, al rezervelor de gaz, de țiței, al hidrocentralelor, centralei atomice, pădurilor, rețelelor de apa sau distribuție, existând rezerve pentru a asigura cel puțin 70% din necesar? Simplu! Statul, corupt, nu și-a făcut datoria și nu a blocat formarea trusturilor și a monopolurilor în România, permițând câtorva corporații să controleze distribuția în România a carburanților, gazelor, energiei electrice, lemnului, apei curente, alimentelor. Or, în aceste condiții, când întreaga populație a României a devenit captiva unor monopoluri, create prin prostia și corupția ce caracterizează clasa politică și guvernanții, liberalizarea prețului și reglementarea acestuia pe bursă nu e decât o mare cacealma, pentru că a însemnat, de fapt, asigurarea controlului pieței de către corporații monopoliste și mecanismul prin care acestea pot spolia, fără limită, populația României, practicând orice tarife vor, pentru că nu au nici o concurență reală și nici o lege care să blocheze activitatea de trust și monopol în piață. Sub masca liberalizării prețurilor și vânzarea pe bursă, s-a creat doar iluzia că poți alege, atât timp cât există un producător și câteva corporații ce dețin monopol pe distribuție, ce stabilesc prețul pieței. E jaf monopolist! În aceste condiții, cu un guvern păpușat de corporațiile monopoliste, evident că nu se dorește aplicarea legislației UE, pentru că UE are o politică clară împotriva a tot ce înseamnă trust și monopol în piață. Efectul? În curând, „out” din UE, pentru că politicienii români nu sunt capabili să blocheze politica corporatistă de monopol în România! De ce? Pentru că sunt infantili, diletanți și coruptibili! Exact pe gustul corporațiilor monopoliste, al căror cinism nu are limite!
Pavel ROMAN

Festival-concurs ”Vocea de Aur” la Bătania (Battonya)

0
La Școala Generală „Lucian Magdu”, din Bătania (Battonya), s-a desfășurat cea de-a VI-a ediție a Concursului național de interpretare vocală intitulat „Vocea de aur”, la care au luat parte zeci de elevi de la 9 școli unde învață copii ai românilor din Ungaria (Jula/Gyula, Micherechi/Mehkerek, Bătania/Battonya, Chitighaz/Ketegyhaza, Bedeu/Bedo; Pocei/Pocsaj, Leucușhaz/Lokishaza, Săcal/Koroszsakal și Aletea/Elek). La evenimentul ce a avut loc luni, 18 octombrie 2021, au participat printre alţii Florin Vasiloni, consul general al României la Gyula; Mircea Leucea,  reprezentant al Ambasadei României la Budapesta;  Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria  (AȚRU); Alina Pădurean, decan la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad;  Atilla Rakoczi, directorul Oficiului Guvernamental (Prefectura) Bekes; Rakoczine Tripon Emese, primarul localității Chitighaz  ş.a. Iniţiatorul concursului este profesorul de muzică al Şcolii din Bătania, Andreea Szenes, originară din Arad. Juriul concursului a fost condus de către Veronica Demenescu, președintele Asociației „Societatea Internaţională de Studii Muzicale” şi a fost format de format din muzicieni şi profesori consacraţi de la Arad  și Timişoara. Elevii concurenți au fost împărțiți pe 5 categorii de vârstă și au prezentat în fața juriului și a publicului câte un cântec, în limba română. În pauza generată de deliberarea juriului, cei prezenţi au asistat la un program muzical, susținut de grupul “Cousins” şi alţi elevi de la „Incubatorul de Artă” Timișoara. Prezența acestora, foarte apreciată, s-a făcut prin intermediul proiectului RoAct, proiect finanţat de către Secretariatul General al Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Juriul a acordat premii și mențiuni pentru fiecare elev participant, premii asigurate de şcoala organizatoare şi de Fundaţia “Lucian Magdu” din Bătania. Premii speciale au fost oferite de către AŢRU, de către Eva Bocsor-Karancsi, preşedintele Autoguvernării Româneşti din jud. Bekes şi Iulia Pantea, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Szentendre. Tot la Bătania, începând din anul 1993, are loc, odată la 2 ani, un concurs de poezie intitulat „Lucian Magdu” după numele celui pe care îl poartă și Școala din Bătania și la care participă, de asemenea, copii de la alte școli unde învață copiii românilor din Ungaria.

GIN PRUNȘIA ME , ȘEI DRAGĂ !

0
ȘIUPILITU’ GÂȘCILOR !
Gi când prunc mic ma șciu , p-aclo pa la noi pa la Coșioba , una gin hoarăle gi la noi gin ocol iera gâsca . În tătă primavara mami șî baba puneu pa oauă primavara câce tri gâșce care scoceu câce trizăși gi lilicani . Tătă vara iera plină Ulișioara gi gâșce , care gi mulce uări merjeu până la belțâle gi pa Izglaz , o la Criș .
Cam pa vremea asta mami șî baba să puneu șî șiupeleu gâșcile , gin pufu’ șî penile lor facând plapume , dune șî perne calduroasă pântru acuperit în pat în timpu’ iernii .
Dupa șeia să puneu șî taieu gâșcile , frigându-le șî punându-le în plevuri în oloi , pântru a ave anu viitori gi mâncare la sapă , coasă , strâns fânu’ . Ramâneu câce tri gâșce gi prasâlă șî on gânsac . Gânsacu’ să taie primavara dupa șe gâșcile înșepeu să cloșească șî să scoată lilicanii.
În tăt anu’ puneu la îngesat câce tri gâșce . Le închigeu înt-on coceț mic șî în tătă sara le îngesau pa grumaz cu boabe gi cucuruz șî apă calduță , îngrașându-le forțat . Duminica taieu câce o gâscă gi șeia grasă șî o fașeu umplută cu rișcaș șî maruntaile iei , bine congiimentată , coaptă pa tapsâie în ler la șpor .
Sâmbata sara fașeu friptură gin o parce gin maiu’ , rânza șî jumările gin gâsca grasă .
Doamne , bune mai ierau !
Marius BRASAI

Greoi…

0
UTA – U Craiova 1948 1-0
Cum să nu fie greoi atunci când joci cu doi oameni în minus? Ați auzit în meciul de astăzi de Miculescu și Hora?
Le-am auzit numele doar când au anunțat , ăștia de la Digisport , componența echipei. Mi-e drag David Miculescu și știu că e nevoie de el în echipă nu doar datorită vârstei, dar duminică a avut o evoluție inexplicabil de ștearsă. Nici nu știu ,la înălțimea lui , cum s-a putut ascunde pe teren. Cu Hora ne-am obișnuit … acum nici măcar un gol înscris de el nu l-a putut apăra de critici. Drept vorbind , pe Dangubic doar alergările lui buiace cu care i-a aiurit pe cei din apărarea craioveană, l-au mai salvat.
Noroc cu Roger, brazilian obișnuit să joace și pe nisip ( că tot s-a pomenit scuza că pe teren s-a împrăștiat cu nisip , urmând ca ulterior să se presare și semințe de iarbă). Roger cu alergarea lui atipică pentru un fotbalist a reușit să devină cel mai bun jucător într-un meci disputat între 22 de boșorogi ca mine.
Un Alba(u) -Neagra(u) jucată ca în stațiile autocarelor de pe autostrăzile Europei, dispută ghicită și câștigată de UTA ( de Roger) în cele din urmă. Chiar și după eliminarea lui Albu, încrâncenarea din teren a rămas la fel de greoaie.
Ce ne-am face fără spectacolul oferit de fanii și ceilalți spectatori din tribune? Au fost singurii care nu s-au mișcat greoi. Au fost singurii care au atras, duminică, atenția nepoților lui Francisc Neuman, Charles de Vegvar și sora sa, Jacqueline.
Din păcate!
Ioan HAMZA

De la Jeni (Genin) citire: Azi despre oameni normali și oameni fițoși

0
Mi-am adus aminte de-un lucru care m-a frapat profund în Spania. În timp ce luam micul dejun la o terasă cu niște prieteni (ei îi zic ,,amorsa”, iar daca sunt români la origine, spun între ei, drăguț, că ,,amorsează”) un comesean s-a oprit din mâncat fiindcă avea ceva de vorbit cu un amic, care s-a oprit lângă el și l-a întrebat ceva. Amicul respectiv era înțolit într-o pereche de bermude și un tricou banal și coborâse dintr-un Golf mai vechi decât al lui socru-meu, fie iertat! Nu mică mi-a fost mirarea să aflu, ulterior, că e unul dintre cei mai bogați valencieni, posesorul unei fabrici cu sute de angajați, ce mai, milionar în euro. Mută de admirație. Așa am rămas. Omul s-a așezat în apropiere, cu niște cunoscuți de-ai lui, drept care m-am tot uitat să-i ginesc Rolexul, brățările de haur, lanțurile groase sau măcar etichetele de branduri celebre de pe haine. Vax. Nimic nu-i trăda avuția. Ce uom! Ce uom, măi! Să nu-și etaleze el biștarii! Să nu se vadă cât e de bogat! Aiurea, măi, complet aiurea! Cunosc cel puțin patru cazuri de români fericiți care trăiesc la două camere, cel mult, dar au mașini de peste 100.000 de euro bucata.
Cumva, suntem printre puținii care preferăm să conducem mașini scumpe, dar să trăim prost. Iar asta spune multe despre câtă minte-avem. Voi știți pe cineva de la ,,garsonieră”, dar care conduce bolid de fițe? Ă?
Eugenia CRAINIC (fb)