În prima fază, era vorba de tuns din foarfecă. A început Geta. Nu, că vreau mai scurt. Mi-am potrivit mașina de tuns la nr. 8, după instrucțiuni și am intrat în păr de la frunte spre spate. Țipete: „Ce faci? E dezastru!”. Dau cu mâna peste porțiunea respectivă. Chiar că e dezastru. Mă uit, mașina trecuse pe poziția nr. 1. Oi fi atins-o cumva, din greșeală. No, apucă-te și drege; când cu foarfeca, când cu mașina. Într-un final, iese tot dezastru: „emisfera” estică păr mai mare, ca să acopere pustietatea din „emisfera” vestică (ceva în stilul lui Băsescu, pe când își ascundea chelia). Îmi pun o șapcă pentru a masca eșecul.
N-am dormit ca lumea. Așa că azi, imediat după micul dejun, am reluat opera. I-am dat Getei mână liberă să uniformizeze, fără rețineri și fără milă. Într-un final a ieșit ce vedeți. O sănătoasă freză de pandemie. O freză nedorită, nu cum am vrut, ci cum a ieșit. Dar o port fără complexe – e a mea!
Tristan MIHUŢA FREZĂ de PANDEMIE
După două zile de lucru – vă imaginați ce „lână” aveam, netuns de trei luni! -, așa arată freza mea, la care am lucrat doi artiști, eu și Geta.
În prima fază, era vorba de tuns din foarfecă. A început Geta. Nu, că vreau mai scurt. Mi-am potrivit mașina de tuns la nr. 8, după instrucțiuni și am intrat în păr de la frunte spre spate. Țipete: „Ce faci? E dezastru!”. Dau cu mâna peste porțiunea respectivă. Chiar că e dezastru. Mă uit, mașina trecuse pe poziția nr. 1. Oi fi atins-o cumva, din greșeală. No, apucă-te și drege; când cu foarfeca, când cu mașina. Într-un final, iese tot dezastru: „emisfera” estică păr mai mare, ca să acopere pustietatea din „emisfera” vestică (ceva în stilul lui Băsescu, pe când își ascundea chelia). Îmi pun o șapcă pentru a masca eșecul.
N-am dormit ca lumea. Așa că azi, imediat după micul dejun, am reluat opera. I-am dat Getei mână liberă să uniformizeze, fără rețineri și fără milă. Într-un final a ieșit ce vedeți. O sănătoasă freză de pandemie. O freză nedorită, nu cum am vrut, ci cum a ieșit. Dar o port fără complexe – e a mea!
Tristan MIHUŢA
În prima fază, era vorba de tuns din foarfecă. A început Geta. Nu, că vreau mai scurt. Mi-am potrivit mașina de tuns la nr. 8, după instrucțiuni și am intrat în păr de la frunte spre spate. Țipete: „Ce faci? E dezastru!”. Dau cu mâna peste porțiunea respectivă. Chiar că e dezastru. Mă uit, mașina trecuse pe poziția nr. 1. Oi fi atins-o cumva, din greșeală. No, apucă-te și drege; când cu foarfeca, când cu mașina. Într-un final, iese tot dezastru: „emisfera” estică păr mai mare, ca să acopere pustietatea din „emisfera” vestică (ceva în stilul lui Băsescu, pe când își ascundea chelia). Îmi pun o șapcă pentru a masca eșecul.
N-am dormit ca lumea. Așa că azi, imediat după micul dejun, am reluat opera. I-am dat Getei mână liberă să uniformizeze, fără rețineri și fără milă. Într-un final a ieșit ce vedeți. O sănătoasă freză de pandemie. O freză nedorită, nu cum am vrut, ci cum a ieșit. Dar o port fără complexe – e a mea!
Tristan MIHUŢA Precizări comuniste: Flacăra roșie e a noastră, dar nu răspundem de chibrituri și scântei! Valer Marian a confundat oul cu găina !
Flăcăruia noastră comunistă nu mai este ca pe vremea lui Ceaușescu, cenzurată de către Comitetul Central, ci promovează libertatea de expresie. Așa că noi preluăm orice opinie, dar facem precizări atunci când nu ni le asumăm. Iacă așa a fost cu și cu opinia d-lui senator Valer Marian, care a scris un articol super despre supremația caracatiței portocalii la Arad. Pe fond, ca să vorbim în termeni juridici – are perfectă dreptate, dar trebuie să spunem că, luat de val, prea i-a atribuit lui Celentano niște puteri supranaturale, zicând, printre altele, că el, adică Falconeti, a fost faraon încă de mic. Zice Valer Marian că Falcă l-a promovat pe Secsulici ca președinte al Consiliului Județean, că i-a făcut pe Igaș și pe Cionca parlamentari, că l-a făcut pe Coldea șef la SRI. Noi, comuniștii pe rit nou, știm cum e să ridici în slăvi pe cineva, dar chiar așa, să-l faci pe Falconeti Dumnezeul PD-ului, e cam mult.
Ca să lămurim: pe vremea aia, Gheorghe Secsulici a ajuns președinte al Consiliului Județean pentru că el l-a înființat, știind mai mult și mai multe decât alții care nu știau nimic. El, ca președinte al PD Arad, l-a promovat pe imberbul Falcă, posesor al unei plase de un leu, în politică, fără a visa măcar că acesta îi va fi ginere. Jițză, precum Cătălin, băiat din flori și din pripas, dar îndrăzneț cu ochii, încerca să o pipăie la chiloței pe Anca Boagiu, care la vremea aceea era președinte al tineretului PD pe țară, iar Secsulici o rugase să-l facă președinte al organizației de tineret PD Arad. Ceea ce juna a și făcut. Tot Secsulici i-a inventat și pe Igaș, Ioțcu și Cionca parlamentari, și tot el l-a făcut pe Blejnar șef la ANAF, iar pe Coldea barosan la SRI. Abia după aceea, debarcându-l pe Secsulici, a ajuns Falcă Faraon.
Am făcut doar precizările cuvenite, conform eticii și echității comuniste, dar asta nu înseamnă că nu așteptăm în continuare opiniile domnului senator Valer Marian!
Foto: Opinia Timișoarei
NewsAr.ro: Probleme la Stadionul „Francisc Neumann”. Acestea au fost descoperite la recepționarea gazonului
Recepționarea gazonului de la Stadionul „Francisc Neuman” a fost amânată după ce reprezentanții Primăriei Municipiului Arad au sesizat mai multe probleme. Astfel, s-a constatat că există porțiuni cu iarba ofilită și năpădită de buruieni, dar și faptul că o linie de fund nu a fost trasată corespunzător, poarta nefiind aliniată cu steagul de la colțul terenului (corner).
În aceste condiții, după mai multe reproșuri – absolut justificate – între reprezentanții Municipalității și Ovidiu Petrache, reprezentantul SC Rulouri de Gazon SRL, cele două părți au convenit amânarea recepției până după remedierea tuturor problemelor semnalate.
Iată ce se afirmă într-un comunicat de presă al Primăriei Municipiului Arad:
Marți, 28 aprilie 2020, ora 10:00 a început recepția la terminarea lucrărilor pentru obiectivul „Amenajare gazon, instalație de încălzire și instalație de irigare la Stadionul Municipal UTA – Frații Neumann“. La stadionul municipal au fost prezenți în acest scop membrii comisiei de recepție, reprezentanți ai constructorului RULOURI DE GAZON SRL și ai proiectantului KRONSTADT LANDSCAPE ARCHITECTS SRL.
Cu această ocazie s-a stabilit de comun acord că se impune remedierea unor deficiențe constatate la suprafața de joc și nu numai, respectiv prezența costreiului pe jumătate din suprafața gazonului, înlocuirea gazonului în zonele cu probleme a fost realizată în mod eronat cu bucăți mici, nu prin înlocuirea fâșiilor întregi de gazon, iar amplasarea porților necesită o reverificare întrucât traseul liniei porții nu corespunde cu punctele de colț ale terenului.
Având în vedere faptul că, ulterior datei finalizării recepției, întreținerea suprafeței de joc va cădea în sarcina beneficiarului, respectiv Municipiul Arad, a fost solicitată metodologia de întreținere, amănunțită, cu modul și condițiile de tundere, modul de administrare a îngrășământului, frecvența de irigare și tot ceea ce implică o îngrijire corespunzătoare a suprafeței de joc (gazon).
Recepția obiectivului de investiție „Amenajare gazon, instalație de încălzire și instalație de irigare la Stadionul Municipal UTA – Frații Neumann” se va încheia numai după remedierea tuturor deficiențelor constatate.
Foto: Viorel Muscă
cotidianul.ro: Impostura și corupția care ucid la Arad
Județele Suceava și Arad se mențin în continuare în fruntea topului județelor infestate cu noul coronavirus, depășind jumatate din numarul persoanelor decedate la nivel national si cumuland aproape o treime din numarul persoanelor infestate din tara noastra. Ambele judete au administrații galben-portocalii, atât prețedinții de Consilii Județene cât și primarii municipiilor de reședință aparținând actualului partid de guvernământ, noul și marele PNL. Așa cum am arătat într-un alt articol, la Suceava, principalii vinovași sunt președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, care este și liderul județean al PNL, și fostul manager al Spitalului Județean de Urgență, Vasile Râmbu, omul de casă și de învârteli al bastanului Flutur, care l-a protapit in aceasta functie cu 11 ani in urma. La Arad, principalii vinovati sunt liderul judetean al PNL, Gheorghe Falca, care a detinut functia de primar al municipiului resedinta de judet pana in vara anului 2019, cand a devenit europarlamentar, si presedintele Consiliului Judetean, Iustin Arghir Cionca.
Marionetele lui Falcă, la conducerea Consiliului Județean de 16 ani
In calitate de lider absolutist la Arad, bastanul Gheorghe Falca, care pozeaza de o vreme, cu o morga lincolniana, in ideologul neoconservator al PNL, a impus in ultimii 16 ani in functia de presedinte al Consiliului Judetean, in subordinea caruia se afla Spitalul Judetean de Urgenta, persoane foarte apropiate, pe criterii clientelare sau chiar de rudenie, dar lipsite de competenta si de experienta administrativa. Astfel, in 2004 l-a impus in aceasta functie pe socrul sau Gheorghe Seculici, de profesie arhitect, care a devenit in perioada 2005-2007 vicepremier si ministru al Economiei in guvernul PNL-PDL condus de Calin Popescu Tariceanu. In 2008 si in 2012 l-a impus presedinte al Consiliului Judetean Arad pe amicul sau Nicolae Iotcu, fost fochist la o centrala termica, care a obtinut ulterior o licenta de economist la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir. Iotcu a fost senator in legislatura 2004-2008 si a ocupat functia de lider al grupului senatorilor PDL. In 2015, Iotcu a fost arestat pentru trafic de influenta, in urma atribuirii preferentiale a unui contract pentru dotarea Spitalului Judetean de Urgenta Arad, iar ulterior a fost condamnat definitiv pentru aceasta fapta la o pedeapsa de patru ani inchisoare cu executare.
In fine, in 2016 l-a uns in fruntea Consiliului Judetean Arad pe amicul sau Iustin Arghir Cionca, care a detinut anterior doua mandate de primar al fostei comune devenita oras Pecica si un mandat de deputat. Inainte de Revolutie, Cionca a fost vanzator la cooperativa de consum Pecica, iar dupa a fost chelner si a facut bisnita in fosta Iugoslavie, indeosebi cu oale, ulcele si tacamuri metalice. In 2002, la varsta de 35 de ani, in timp ce era primar de Pecica, a obtinut o licenta dubioasa in drept la universitatea particulara Vasile Goldis din Arad, in baza careia s-a autodeclarat jurist, desi nu a exercitat niciodata vreo profesie juridica. Cionca a absolvit aceasta universitate impreuna cu amicul si consateanul sau Traian Igas, tamplar de meserie, fost deputat si senator PDL, lider al grupului senatorilor democrat-liberali si ministru de interne in guvernul Boc, care a fost elogiat de fostul presedinte Traian Basescu, cu ocazia investirii sale ministeriale, drept „ un jurist tanar si pregatit ”, desi a absolvit facultatea de drept din Arad la o varsta mai inaintata ( 35 ani) si cu o medie generala foarte slaba (6,25). In campania prezidentiala din toamna trecuta, sfertodoctul Cionca a fost proslavit de nimeni altul decat starul liberal Rares Bogdan, un promotor oral al meritocratiei, care l-a prezentat drept un presedinte model de consiliu judetean, inclusiv sub aspectul dotarii si functionarii Spitalului Judetean de Urgenta, care are circa 2.000 de angajati.
Sefii și majoritatea medicilor, licențiati ai unei fabrici locale de diplome
Totul s-a dovedit o poleiala a incompetentei si imposturii, care a iesit la iveala de vreo luna incoace, cand spitalul din Arad a devenit un adevarat lagar al mortii, judetul condus de tandemul Falca-Cionca situandu-se in mod constant pe locul doi pe tara la numarul de morti si de persoane infestate cu noul coronavirus. Localitatea de bastina si de domiciliu a presedintelui Consiliului Judetean Arad, Pecica, a devenit zilele trecute oraselul cu cel mai mare numar de persoane infestate din Romania, in urma imbolnavirii in masa a varstnicilor de la caminul-azil din localitate. Incompetenta si impostura promovate de bastanii liberali de la Arad, in asociere cu coruptia si abuzul, au virusat aproape total sistemul sanitar din acest judet. Conform unor surse locale, de circa un deceniu o mare parte din posturile de medici si functiile de conducere din Spitalul Judetean Arad au fost ocupate pe criterii politice portocalii de absolventi ai Facultatii de Medicina a Universitatii Vasile Goldis, care a fost infiintata cu circa doua decenii in urma si a devenit cunoscuta drept o fabrica de diplome. Aceasta universitate particulara a fost infiintata de un profesor mediocru de botanica si biologie de la un liceu din Arad, iar ulterior si-a deschis filiale la Oradea, Satu Mare, Baia Mare si Zalau. Stiu din Satu Mare ca unele examene se tineau prin restaurante, intre o ciorba de burta si un gratar, dupa care nota se dadea la sprit.
Asa-zisa facultate de medicina a acestei universitati este printre ultimele infiintate, fiind lipsita de traditie, de un corp profesoral calificat si de dotari corespunzatoare pentru activitatea practica. Inclusiv directorul medical al Spitalului Judetean Arad, Mircea Alexandru Onel, care si-a demonstrat pe viu habarnismul intr-o emisiune recenta de la Antena 3, este absolvent al acestei facultati dubioase de medicina. Si managerul Spitalului Judetean Arad, Alina Carmen Lucuta, de profesie economist, si-a luat licenta in stiinte economice la Universitatea Vasile Goldis. Recapituland, principalii responsabili pentru sanatatea aradenilor, respectiv managerul si directorul medical al Spitalului Judetean si presedintele Spitalului Judetean, forul tutelar si finantator, sunt absolventi ai controversatei universitati aradene. Managerul Lucuta si directorul medical Onel au fost numiti in functii pe criterii politice clientelare de catre presedintele Consiliului Judetean, Iustin Arghir Cionca, omul de paie al bastanului Falca, in urma unor concursuri formale organizate in 2017. Impostura si incompetenta promovate ani buni de Falca si acolitii sai au dus la imbolnavirea si moartea multor aradeni, periclitand grav sanatatea si viata locuitorilor judetului Arad.
Finul lui Băsescu, ideologul PNL și reformatorul lui Iohannis
Nu trebuie sa uitam rolul nefast al bastanului Gheorghe Falca din perioada in care PDL s-a aflat la guvernare, iar nasul sau Traian Basescu a fost presedintele Romaniei, cand a fost promovat la Bucuresti un grup foarte nociv de la Arad. Falca a avut un cuvant greu in promovarea in functia de sef operativ al SRI a locotenent colonelului, ulterior general, Florian Coldea, originar din localitatea aradeana Tarnova, care a afectat grav functionarea si imaginea principalului serviciu de informatii din Romania, indeosebi prin ingerintele abuzive in treburile justitiei si in viata intima a cetatenilor. Falca a avut un cuvant greu in promovarea amicilor Sorin Blejnar si Codrut Marta, originari din localitatea aradeana Savarsin, in fruntea Fiscului (ANAF), institutie pe care acestia au compromis-o grav prin afacerile mafiote pe care le-au dirijat sau girat, afaceri pentru care primul a ajuns in puscarie, iar al doilea a platit se pare cu viata. Falca a avut un cuvant greu in promovarea amicilor Traian Igas si Ioan Dascalu, originari din localitatea aradeana Pecica, in functiile de ministru al Afacerilor Interne, respectiv de prim-adjunct al acestuia, minister a carui functionare a fost serios zdruncinata prin reducerile de personal sau prin promovarile clientelare efectuate, indeosebi in politia nationala, in politia de frontiera si in serviciul secret al ministerului, precum si prin alte masuri prejudiciabile pe termen lung, ca desfiintarea posturilor comunale si sectoristilor urbani de politie sau a serviciilor de cercetari penale.
Omul care i-a numit in functii si s-a folosit din plin de acesti mardeiasi si ageamii provinciali, plini de tupeu si de fonfleu, nimeni altul decat fostul presedinte Traian Basescu, isi permite insa sa dea lectii in continuare. Si mai grav este ca un individ compromis si insalubru ca Gheorghe Falca a devenit un ideolog fanion al noului PNL si un apropiat al actualului presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis. Cu un astfel de individ vrea sa reseteze si sa modernizeze statul tot mai autistul si zanaticul nostru presedinte. Un inginer esuat de drumuri si poduri proiecteaza astazi noua cale a PNL si a statului roman. Vae victis! Sau, mai pe romaneste, vai si amar.
Valer MARIANPonta, disperat că va rămâne pe dinafară, promite „pielea ursului din padure”?
Ăștia, gen Ponta, asta fac ca să rămână în politică. De treizeci de ani, tot împart, ce nu există în realitate! Adica ce nu se produce și nu se colectează! Flecari, fără profesie reală (ce-a confirmat, Ponta, ca procuror? Știți vreun caz răsunător rezolvat de Ponta?), mincinoși și diletanți, cei gen Ponta se mențin la putere mituind ignoranții și naivii cu tot felul de pomeni, care mai de care mai stupide și fără sursă bugetară. Deși știu foarte bine că economia nu poate susține astfel de pomeni (nu se colectează din taxe și impozite nici cât să se acopere cheltuielile curente), politicienii ascund faptul că pomenile se dau tot din banii naivilor. Pentru că, după ce-au vândut tot ce era a celor mituiți și înșelați și și-au tras partea lor, fără să fie trași la răspundere, politicienii au trecut la o nouă stratagemă: la împrumuturi, făcute în numele naivior, pentru a-i mitui. Împrumuturi pe care tot cei mituiți le vor rambursa. Numai că, doar o parte din împrumuturile făcute, vor ajunge la cei mituiți. Grosul va rămâne la dispoziția politicienilor, asigurându-le pensii speciale, salarii mai mari ca în Germania și SUA și comisioane uriașe returnate de firmele clientelare politic, cărora li se atribuie lucrările făcute cu bani împrumutați. Se ghidează după principiul: după noi, potopul! N-au limite și nu le pasă de viitor!
Asta este rețeta PSD (și nu numai), cu care sunt prostiți românii, de treizeci de ani. Vând ce este al românilor și împrumută în numele românilor, fără să se gândească vreo clipă că ceea ce fac este iresponsabil și înseamnă amanetarea viitorului a câtorva generații. Și mai spunem că nu suntem proști și nu „ne furăm singuri căciula”! Din cauza lacomiei și iresponsabilității politicianiste și a incompetenței manageriale, nu mai avem aproape nimic. România mai există doar scriptic, pentru că, în realitate, aproape nimic nu ne mai aparține. Nu mai avem păduri, nu mai avem petrol, nu mai avem gaze, nu mai avem energie electrică, nu mai avem terenuri agricole, adică murim de foame și de frig și, în curând, ne vom pierde casele și curțile pentru că va trebui să achităm impozite majorate, pentru a plăti datoriile acumulate de guvernanți. Și, totuși, conștienți că ne-au vandut și amanetat, continuăm să ne uităm în gură unui flecar, precum Ponta, care continuă să ne promită mită din bani împrumutați în numele nostru, pe care noi va trebui să-i restituim. Chiar nu înțelegem ce se întâmplă? Chiar acceptăm această cacealma politicianistă, în schimbul unui salar sau a unei pensii asigurată din bani împrumutați, pe considerentul fatalist că altă variantă nu avem?
Cât de naivi putem fi, să lăsăm pe cei de la guvernare să ia bani din bănci, în numele nostru, ca să ne mituie cu ei, bani pe care noi tebuie să-i restituim? Și nu să restituim cât am primit, plus dobanda. Ci și cât au furat ei s-au și-au atribuit prin salarii uriașe, pensii și stipendii nesimțite (diurne, cheltuieli de deplasare, indemnizații consilii de administrație, etc.), cheltuieli cu nepotismul și clientela politică! Acesta se numește management performant? Asta înseamnă guvernare eficientă? Să împrumuți miliarde de euro, pentru a asigura salarii, pensii, pensii speciale și para-ndaratul din comisionarea lucrărilor publice, fără a avea asigurate resursele bugetare pentru a restitui împrumuturile? Asta fac guvernanții de treizeci de ani. Rostogolesc datoria publică, adăugând noi împrumuturi, pentru a le plăti pe cele scadente și pentru a asigura plata salariilor și pensiilor, fără să le pese că astfel înrobesc populația pentru zeci sau sute de ani. Bolnav de putere și disperat că nu va mai fi în viitorul Parlament, asta ne promite și Ponta și Ciolacu, pentru a-și face imagine: pomeni din bani împrumutați, pe care nu ei, ci noi va trebui să-i restituim. E corect? E moral? Nu e, cumva, ca și cum ți-ai gira vecinul sa ia un credit, din care primești o mică parte, cu condiția ca tu să-l restitui?
Cam așa fac Ponta, Ciolacu și restul politicienilor, cu noi. Iau credite, girând cu averea publică (a tuturor), împart banii după bunul plac, iar când vine scadența, noi restituim creditul! Și ce dacă ei dispar din politică, precum Năstase, Dan Ioan Popescu și alții de teapa lor? După ce-au vândut resursele naturale ale României și au împrumutat miliarde de euro, au avut grijă să-și asigure comisionul. Și trăiesc liniștiți, consumând milioanele de euro încasate din vânzarea averii publice sau comisioanele din împrumuturi, in timp ce noi aplaudăm, că proștii, pe unul că Ponta, ce ne promite mită din bani împrumutați în numele nostru. Unde ești Caragiale? Că, pe timpul tău, politicienii erau pionieri la prosteală!
Pavel ROMAN
Efectul Pygmalion în vremea pandemiei
Din antichitate ne-a fost transmis mitul creatorului îndrăgostit de creaţia sa, mit care a fost o fost sursă de inspiraţie pentru mulţi artişti de-a lungul timpului: Goethe (Pygmalion, eine Romanze), George Bernard Shaw într-o piesă de teatru, Gaetano Donizetti în opera Il Pygmalione. Nichita Stănescu în poezia de dragoste „Către Galateea”.
Pygmalion era un sculptor talentat din Cipru care se bucura de faima şi bunăstarea pe care celebritatea i le asigurau, însă îi era cu neputinţă să întâlnească idealul feminin pe care şi-l creionase. Pasiunea sa pentru o statuie merge până într-acolo încât o îmbracă în veşmite scumpe, îi oferă cadouri şi flori. Văzând dragostea nebună a tânărului, Afroditei, zeiţa iubirii, i se face milă de el şi îi însufleţeşte statuia.
Acest mit şi-a găsit aplicabilitatea în psihologie, iar primul cercetător care a pus în lumină acest mit a fost psihologul american Robert Rosenthal. El a încercat să demonstreze că realitatea unei persoane poate fi influenţată de modul în care așteptările celorlalţi se raportează la ea.
Rosenthal a efectuat o serie de cercetări de laborator pe cobai. El a cerut unui grup de studenți să efectueze experimente pe cobai care au fost special crescuți și hrăniți pentru a fi mai pricepuți sau mai puțin pricepuți la a alerga într-un labirint. De fapt, nu exista nicio diferență între cobai, niciunul dintre aceştia nu avea experiența în a alerga în labirint. Când cercetătorii cu efectuat teste pe acei cobai, au existat diferențe semnificative în ceea ce privește performanțele dintre cele două grupuri, între cei considerați „pricepuți” și ceilalți. Experimentul a ridicat multe semne de întrebare, cum ar fi modul în care așteptările unui medic ar putea afecta rezultatele unui pacient în cadrul unui studiu clinic.
Sintetizând, Rosenthal a evidenţiat modul în care credinţele noastre privind unele persoane ne influențează acțiunile ce le vizează pe altele, având impact asupra părerii celor din jur despre ei înșiși, le influențează acțiunile îndreptate spre noi.
Experienţele la care suntem supuşi în contextul pandemiei de coronavirus generează tocmai un efect Pygmalion asupra populaţiei. Mesajul subliminal care ni se transmite în permanenţă privind pericolul ce ne aşteaptă peste tot, sistemul de sănătate care nu mai face faţă acestor provocări, stare de incertitudine care planează asupra noastră în condiţiile în care autorităţile transmit semnale şi mesaje contradictorii şi fără un fundament real, toate aceste lucruri sunt de natură a crea o stare de neputinţă bolnăvicioasă care apasă asupra noastră.
Dacă ar fi să facem un mic experiment chiar în acest moment, un experiment cu totul spontan şi să fiţi nevoiţi să răspundeţi la întreabarea : „Ce vă doriţi cel mai mult în acest moment?”, cu siguranţă vor fi foarte mulţi care vor răspunde „Să fiu sănătos” sau vor avea nevoie de puțin timp pentru a formula răspunsul. Toate acestea se întâmplă pentru că toate dorinţele ne-au fost anihilate, anchilozate şi suprimate. Nu deplâng consumerismul dorinţelor noastre de dinainte de pandemie, dar cu toate păcatele noastre din trecut, cel puţin aveam nişte apucături de fiinţe umane. Acum am ajuns să fim doar nişte fiinţe speriate care se roagă să mai rămână în viaţă.
Experimentul Rosenthal în vremurile noaste mai scoate la lumină un alt efect îngrijorător, şi anume, că am ajuns să considerăm forţa coercitivă mult mai de preț decât forţa legii şi a justiţiei.
În această perioadă justiţia a fost pusă pe tuşă, cetăţeanul nu mai poate merge în faţa unui magistrat pentru a-şi rezolva o problemă, căci se presupune că în aceste vremuri, nu poate exista vreo problemă mai stringentă decât aceea că trebuie să rămânem sănătoşi sau în viaţă. Importanţa hotărârilor pronunţate de instanţă este aproape inexistentă. Efectul Pygmalion poate genera aşteptări mari de la poliţie, armată, servicii secrete şi sistemul de sănătate.
„Justiţia militară este pentru justiţie ce este muzica militară pentru muzică”, spunea George Clemenceau, şi nu pot să nu remarc că acest precedent a fost creat cu rolul de a reduce importanţa magistraţilor, al avocaţilor şi al aplicării legilor, în societate, profitând de o stare de necesitate. Numai că, pentru mulţi dintre noi acest precedent poate fi o piatră de încercare pentru revenirea la „muzica adevărată”.
Dacă justiţia era, până acum, dorinţa constantă şi perpetuă de a da fiecăruia ce i se cuvine, în situaţia în care vom face playlist-ul cu muzică militară, justiţia va fi doar dorinţa constantă şi perpetuă de a da ficăruia ce trebuie şi nicidecum ce i se cuvine.
Ciprian DEMETER
NewsAr.ro: PNL se REORIENTEAZĂ, după ce Ando i-a bătut la NOTORIETATE pe Bîlcea şi Cionca, şi e bară la bară cu Falcă şi Rareş Bogdan
Auzim că PNL Arad se reorientează în ceea ce priveşte stabilirea candidaţilor la preşedinţia Consiliului Judeţean Arad şi Primăria Municipiului Arad, după ce Andrei Ando i-a bătut la capitolul notorietate pe Sergiu Bîlcea şi Iustin Cionca, şi e bară la bară cu Gheorghe Falcă şi Rareş Bogdan.
Asta după explozia mediatică de zilele trecute, care l-a avut în centru pe Andrei Ando, directorul Direcţiei de Strategii şi Comunicare a Consiliului Judeţean Arad (cel care a avut ghinionul să se îmbolnăvească şi să treacă, chipurile, prin suferinţa cauzată de noul coronavirus). Dar, vorba românului, cum în tot răul e şi un bine, Andrei Ando a reuşit un booooooooooooom mediatic,care îi face invidioşi pe Cionca, Bîlcea & co. Glumim noi, glumim, facem haz de necaz, dar (aproape) în orice glumă e şi oleacă de adevăr…
Şi am auzit că nu se simt prea bine nici unii pretendenţi la fotoliile de parlamentar, tot din cauza notorietăţii câştigate de (H)Ando.
ovidiubalint.ro: Cu ploaia la braţ, prin pădurile din zona Beliu
Sunt ca o ţaţă nevorbită de o lună de zile. Atât de multe am să vă spun încât şi mâinile mi se bâlbâie în încercarea de a vă povesti prin gesturi toate cele vrute.
Chiar cu câteva zile înainte de a fi declarată starea de urgenţă în România, am fost prin pădurile din zona Ocolului Silvic Beliu. Habar n-am avut de ele. Mi-am găsit să le bat cu piciorul în plină înghesuială de ştiri şi investigaţii referitoare la tăierile abusive şi exploatările ilegale de prin pădurile României. Cică pădurarii Ocolului Beliu se apucaseră de plantat arbori.
N-am plecat cu mâna goală prin păduri. L-am luat şi pe Mircea Pascariu cu mine. Nu strică o pereche de ochi în plus şi un obiectiv fotografic adevărat.
Crezusem că pădurile sunt prin apropierea comunei, dar am mers o jumătate de oră bună, până la liziera uneia dintre ele. Mai că ne convinsese o ploaie măruntă să ne întoarcă din drum, fiindcă cărările musteau de apă şi de noroi. Însă, vreo doi kilometri maşina de teren a dansat de plăcere peste urmele lăsate de alte roţi.
“Camionete întregi de gunoaie strângem în fiecare an din zona asta, la intrarea în pădure”, începe şeful Ocolului, Ionel Ţolea, un dialog printre mişcările încete de volan. “Ar fi trebuit să venim cu elevii şcolilor din zonă la plantatul arborilor, dar s-a întrerupt şcoala, din cauza crizei ăsteia de sănătate”, a continuat Ionel Ţolea.
Talpa groasă a pantofilor mei mă ferea de umezeală, dar îmi venea să cer nişte cuie pe care să mi le înfig în ea ca să pot rămâne în picioare. În câteva minute după ce am coborât din maşină, noroiul se îndrăgostise de blugii mei, îmbrăţişându-i până la genunchi. Cum să zic să ne întoarcem? Eu am cerut să mergem în pădure să vedem plantările!
Copacii care se înălţau în faţa noastră fuseseră plantaţi acum 20 de ani, prin anul 2000, când terenurile degradate au fost preluate de la Administraţia Domeniilor Statului. Nu erau pe-acolo nici păşuni, nici terenuri agricole. Pe cele circa 280 de hectare, din Lunca Teuzului, s-au început împăduririle. Lucrările au durat 10 ani, pentru că s-a creat un ecosistem. Adică s-au plantat şi arbuşti, cum ar fi măceşi, meri şi peri pădureţi… Apoi stejarii, gorunii…Iar în intervalul ăsta de timp au fost şi calamităţi. Inundaţii, incendii…
Intrăm într-o pădure care a trecut de suta de ani. Toată a fost plantată . Aflăm de la Ionel Ţolea că o pădure nu se naşte cu forcepsul. Încercând să ocolească referiri directe la campaniile electorale sau televizate de împăduriri, îmi spune oarecum jenat: “Pentru înfiinţarea unei păduri se începe cu identificarea suprafeţelor, apoi cu un studiu al solului, pentru a se vedea consistenţa şi componenţa lui. Unde se pretează stejar, unde brad şi aşa mai departe. Toate astea dau o structură de specii care va alcătui viitorul ecosistem”.
Distanţa dintre noi se mărea încet şi sigur. Pantofii mei, pe care îi credeam de teren, îmi testau la fiecare pas abilitatea mea de a-mi păstra echilibrul printre ogaşele din noroi. Priveam cu ciudă cizmele de pădurar ale şefului de Ocol. De parcă ele erau de vină pentru refuzul meu de a încălţa altele ca ele ce mi-au fost oferite.
O cioată imensă îmi atrage atenţia. Ghicindu-mi gândul, parcă, Ionel Ţolea îmi zice, arătându-mi cu mâna o zonă plină de cioate şi de nişte mlădiţe pe care nici nu le observasem: “Asta e o zonă de regenerare naturală. Adică, aici nu am fost nevoiţi să facem plantări, pentru că a apărut arboretele în mod natural. Cel de lângă cioată este un stejar de doi ani. Cioata este de la un stejar de circa 100 de ani, care a fost valorificat”.
În primăvara acestui an se plantează circa 2 hectare de pădure, iar alte 10 hectare sunt regenerări naturale. Pentru exploatare, în ultima perioadă s-au tăiat 25 de hectare de pădure şi întreaga suprafaţă s-a regenerat natural, acum fiind în creştere alţi arbor I ce tind spre vârste seculare.
Dar, chiar aşa, care sunt vârstele pădurii? Parafrazându-l pe Tudor Muşatescu, o fi având şi pădurea vârste ale dragostei? Păi, o viaţă de om sănătos i-ar ajunge unei păduri doar să se maturizeze. Până la vârsta de 60 de ani doar se dirijează arboretele tânăr. E învăţat să crească, altfel spus. Între 60 şi 90 de ani se fac tăierile de igienizare ale arborilor. Sunt învăţaţi să intre în lume, mai pe limba noastră. Şi abia după 90 de ani o pădure este matură.
În ploaia deasă şi măruntă, ce începea să semene cu o ceaţă, am întâlnit vreo 15 oameni care plantau arboret într-un luminiş al pădurii. Ba, inclusiv într-un fost drumeag de căruţe.
-Plantaţi şi în drum?
-Nu mai avem pentru ce să intrăm în următorii zeci de ani pe aici. Arborii trebuie lăsaţi să crească în voie. Nu este nici fond de vânătoare, ca să-l administrăm.
7.800 de hectare de pădure sunt ale Ocolului Silvic Beliu, iar alte 7.500 de hectare au fost preluate în pază în zona Nadăş. Suprafaţa de la Nadăş a fost predată Ocolului Beliu de către Garda Forestieră, fiindcă a retras atestatul presupusului proprietar, adică Ocolului Privat Nadăş. Da, este vorba chiar despre celebrul caz al familiei Colţeu, cea care a revendicat şi a şi câştigat, la un moment dat, proprietatea asupra satului Nadăş şi a pădurii adiacente. Cine plăteşte pentru paza pădurilor din zona Nadăş? Pe hârtie, angajatorul, statul, cum ar veni. De fapt, salariile sunt plătite de către Ocolul Sivic Beliu. S-a propus ca plata unor cheltuieli să fie făcută prin compensarea unor contribuţii la bugetul statului, cum ar fi impozitele. Dar nu s-a aprobat. Deci, statul ia banii dintr-un buzunar şi îi mută în alt buzunar. Măcar nu se pierde pădurea, fiindcă fără pază era prădată deja.
-Apropos, cum staţi cu tăierile ilegale? Totul pare frumos la prima vedere. V-aţi confruntat cu acest fenomen? În ce zone?
-Nu pot spune că nu există tăieri ilegale, îmi răspunde Ionel Ţolea. Chiar zilele trecute am identificat trei cioate de arbori. Pădurarul a fost pus să plătească peste 1.000 de lei.
-Cum, pădurarul plăteşte?
-Păi, cine să plătească? El trebuie să păzească!
Aflu, astfel, că fenomenul tăierilor ilegale este mai amplu în zonele în care nu există pază asigurată. În special în zonele în care s-au făcut retrocedări masive, iar suprafeţele de pădure nu acoperă cheltuielile de pază. Şi atunci rămân nepăzite.
Cât are în pază un pădurar? Depinde de relief. La câmpie, un pădurar are în pază circa 300 de hectare de pădure. Dar, la munte, datorită avantajului reliefului, care îngreunează accesul în păduri, un pădurar are în pază circa 1.200 de hectare. Media ar fi de 600 de hectare de păzit pentru fiecare pădurar.
Mi-a ieşit un stânga-mprejur de excepţie, cu ajutorul noroiului de sub tălpi. Ca pe vremuri, în soldăţie, la Regimentul de Gardă. Reuşita mi-a fost motivată de ploaia de deasupra, de zâmbetele muncitorilor care plantau arborii şi care se uitau înţelegători la pantofii mei înfrăţiţi cu noroiul, dar şi de chemarea telepatică a maşinii de teren pentru întoarcerea la bază.
În timpul ăsta, de când am fost să văd pădurea născândă şi până am publicat trările mele de prin ea, şi de când stau pe-acasă sprijinit în speranţa că vom scăpa de coronavirusul ăsta, am văzut zeci de filmări ad-hoc, reportaje profesioniste televizate, am citit alte zeci de articole sau de postări pe internet despre mafia lemnului şi despre jaful din pădurile României. Nici o vorbă, nici o imagine despre vreun posibil responsabil. Deşi, cică, s-ar fi găsit şi făptaşii, precum şi membri mafiei lemnului, sumele de bani vehiculate, dar mai ales cauzele care duc la aceste hoţii prin păduri şi la distrugerea mediului înconjurător. Aşa că, mă gândesc la pădurarul din Beliu amendat cu 1.000 de lei fiindcă i-au dispărut trei arbori din pădure. Nu ştiu dacă a avut vreo vină, dar el a avut responsabilitatea de a păzi pădurea. Ca el or fi mulţi alţii, sunt sigur. Şi atunci, mă-ntreb: de ce nu răspunde nimeni pentru jafurile demonstrate din alte păduri? Ori fiindcă nimeni nu caută vreun responsabil de frica responsabilului, ori fiindcă responsabilul răspunde de paza pădurilor respective. Mai pe româneşte, cum naiba să urle lupul la el însuşi, dacă e pus de pază la stână?
Ovidiu BALINT
Crezusem că pădurile sunt prin apropierea comunei, dar am mers o jumătate de oră bună, până la liziera uneia dintre ele. Mai că ne convinsese o ploaie măruntă să ne întoarcă din drum, fiindcă cărările musteau de apă şi de noroi. Însă, vreo doi kilometri maşina de teren a dansat de plăcere peste urmele lăsate de alte roţi.
“Camionete întregi de gunoaie strângem în fiecare an din zona asta, la intrarea în pădure”, începe şeful Ocolului, Ionel Ţolea, un dialog printre mişcările încete de volan. “Ar fi trebuit să venim cu elevii şcolilor din zonă la plantatul arborilor, dar s-a întrerupt şcoala, din cauza crizei ăsteia de sănătate”, a continuat Ionel Ţolea.
Talpa groasă a pantofilor mei mă ferea de umezeală, dar îmi venea să cer nişte cuie pe care să mi le înfig în ea ca să pot rămâne în picioare. În câteva minute după ce am coborât din maşină, noroiul se îndrăgostise de blugii mei, îmbrăţişându-i până la genunchi. Cum să zic să ne întoarcem? Eu am cerut să mergem în pădure să vedem plantările!
Copacii care se înălţau în faţa noastră fuseseră plantaţi acum 20 de ani, prin anul 2000, când terenurile degradate au fost preluate de la Administraţia Domeniilor Statului. Nu erau pe-acolo nici păşuni, nici terenuri agricole. Pe cele circa 280 de hectare, din Lunca Teuzului, s-au început împăduririle. Lucrările au durat 10 ani, pentru că s-a creat un ecosistem. Adică s-au plantat şi arbuşti, cum ar fi măceşi, meri şi peri pădureţi… Apoi stejarii, gorunii…Iar în intervalul ăsta de timp au fost şi calamităţi. Inundaţii, incendii…
Intrăm într-o pădure care a trecut de suta de ani. Toată a fost plantată . Aflăm de la Ionel Ţolea că o pădure nu se naşte cu forcepsul. Încercând să ocolească referiri directe la campaniile electorale sau televizate de împăduriri, îmi spune oarecum jenat: “Pentru înfiinţarea unei păduri se începe cu identificarea suprafeţelor, apoi cu un studiu al solului, pentru a se vedea consistenţa şi componenţa lui. Unde se pretează stejar, unde brad şi aşa mai departe. Toate astea dau o structură de specii care va alcătui viitorul ecosistem”.
Distanţa dintre noi se mărea încet şi sigur. Pantofii mei, pe care îi credeam de teren, îmi testau la fiecare pas abilitatea mea de a-mi păstra echilibrul printre ogaşele din noroi. Priveam cu ciudă cizmele de pădurar ale şefului de Ocol. De parcă ele erau de vină pentru refuzul meu de a încălţa altele ca ele ce mi-au fost oferite.
O cioată imensă îmi atrage atenţia. Ghicindu-mi gândul, parcă, Ionel Ţolea îmi zice, arătându-mi cu mâna o zonă plină de cioate şi de nişte mlădiţe pe care nici nu le observasem: “Asta e o zonă de regenerare naturală. Adică, aici nu am fost nevoiţi să facem plantări, pentru că a apărut arboretele în mod natural. Cel de lângă cioată este un stejar de doi ani. Cioata este de la un stejar de circa 100 de ani, care a fost valorificat”.
În primăvara acestui an se plantează circa 2 hectare de pădure, iar alte 10 hectare sunt regenerări naturale. Pentru exploatare, în ultima perioadă s-au tăiat 25 de hectare de pădure şi întreaga suprafaţă s-a regenerat natural, acum fiind în creştere alţi arbor I ce tind spre vârste seculare.
Dar, chiar aşa, care sunt vârstele pădurii? Parafrazându-l pe Tudor Muşatescu, o fi având şi pădurea vârste ale dragostei? Păi, o viaţă de om sănătos i-ar ajunge unei păduri doar să se maturizeze. Până la vârsta de 60 de ani doar se dirijează arboretele tânăr. E învăţat să crească, altfel spus. Între 60 şi 90 de ani se fac tăierile de igienizare ale arborilor. Sunt învăţaţi să intre în lume, mai pe limba noastră. Şi abia după 90 de ani o pădure este matură.
În ploaia deasă şi măruntă, ce începea să semene cu o ceaţă, am întâlnit vreo 15 oameni care plantau arboret într-un luminiş al pădurii. Ba, inclusiv într-un fost drumeag de căruţe.
-Plantaţi şi în drum?
-Nu mai avem pentru ce să intrăm în următorii zeci de ani pe aici. Arborii trebuie lăsaţi să crească în voie. Nu este nici fond de vânătoare, ca să-l administrăm.
7.800 de hectare de pădure sunt ale Ocolului Silvic Beliu, iar alte 7.500 de hectare au fost preluate în pază în zona Nadăş. Suprafaţa de la Nadăş a fost predată Ocolului Beliu de către Garda Forestieră, fiindcă a retras atestatul presupusului proprietar, adică Ocolului Privat Nadăş. Da, este vorba chiar despre celebrul caz al familiei Colţeu, cea care a revendicat şi a şi câştigat, la un moment dat, proprietatea asupra satului Nadăş şi a pădurii adiacente. Cine plăteşte pentru paza pădurilor din zona Nadăş? Pe hârtie, angajatorul, statul, cum ar veni. De fapt, salariile sunt plătite de către Ocolul Sivic Beliu. S-a propus ca plata unor cheltuieli să fie făcută prin compensarea unor contribuţii la bugetul statului, cum ar fi impozitele. Dar nu s-a aprobat. Deci, statul ia banii dintr-un buzunar şi îi mută în alt buzunar. Măcar nu se pierde pădurea, fiindcă fără pază era prădată deja.
-Apropos, cum staţi cu tăierile ilegale? Totul pare frumos la prima vedere. V-aţi confruntat cu acest fenomen? În ce zone?
-Nu pot spune că nu există tăieri ilegale, îmi răspunde Ionel Ţolea. Chiar zilele trecute am identificat trei cioate de arbori. Pădurarul a fost pus să plătească peste 1.000 de lei.
-Cum, pădurarul plăteşte?
-Păi, cine să plătească? El trebuie să păzească!
Aflu, astfel, că fenomenul tăierilor ilegale este mai amplu în zonele în care nu există pază asigurată. În special în zonele în care s-au făcut retrocedări masive, iar suprafeţele de pădure nu acoperă cheltuielile de pază. Şi atunci rămân nepăzite.
Cât are în pază un pădurar? Depinde de relief. La câmpie, un pădurar are în pază circa 300 de hectare de pădure. Dar, la munte, datorită avantajului reliefului, care îngreunează accesul în păduri, un pădurar are în pază circa 1.200 de hectare. Media ar fi de 600 de hectare de păzit pentru fiecare pădurar.
Mi-a ieşit un stânga-mprejur de excepţie, cu ajutorul noroiului de sub tălpi. Ca pe vremuri, în soldăţie, la Regimentul de Gardă. Reuşita mi-a fost motivată de ploaia de deasupra, de zâmbetele muncitorilor care plantau arborii şi care se uitau înţelegători la pantofii mei înfrăţiţi cu noroiul, dar şi de chemarea telepatică a maşinii de teren pentru întoarcerea la bază.
În timpul ăsta, de când am fost să văd pădurea născândă şi până am publicat trările mele de prin ea, şi de când stau pe-acasă sprijinit în speranţa că vom scăpa de coronavirusul ăsta, am văzut zeci de filmări ad-hoc, reportaje profesioniste televizate, am citit alte zeci de articole sau de postări pe internet despre mafia lemnului şi despre jaful din pădurile României. Nici o vorbă, nici o imagine despre vreun posibil responsabil. Deşi, cică, s-ar fi găsit şi făptaşii, precum şi membri mafiei lemnului, sumele de bani vehiculate, dar mai ales cauzele care duc la aceste hoţii prin păduri şi la distrugerea mediului înconjurător. Aşa că, mă gândesc la pădurarul din Beliu amendat cu 1.000 de lei fiindcă i-au dispărut trei arbori din pădure. Nu ştiu dacă a avut vreo vină, dar el a avut responsabilitatea de a păzi pădurea. Ca el or fi mulţi alţii, sunt sigur. Şi atunci, mă-ntreb: de ce nu răspunde nimeni pentru jafurile demonstrate din alte păduri? Ori fiindcă nimeni nu caută vreun responsabil de frica responsabilului, ori fiindcă responsabilul răspunde de paza pădurilor respective. Mai pe româneşte, cum naiba să urle lupul la el însuşi, dacă e pus de pază la stână?
Ovidiu BALINT CE BINE CĂ N-AM MURIT
Da, Marin Preda avea mare dreptate. Viața ne e dată, dar vorba românului, „Dumnezeu îți dă, însă nu-ți bagă în traistă”. Trebuie să iei de la viață, să smulgi, să răpești. Nu în sensul banditesc de azi, ci luptând, muncind pe brânci.„Furându-i”! – în sensul cel mai nobil, cel mai onorabil. Îmi amintesc de o zi. Eram la fazaneria de la Adea. Pe atunci, mai aveam și fazanerie. Ha, multe am avut! Beam un șpriț – întotdeauna o treime vin, două treimi apă – și-i mărturiseam cuiva: dacă mâine voi muri, nu-mi pare rău. Ce prost am fost! Aveam doar 45 de ani. Da, trăisem multe bucurii, profesionale, dar și sufletești. Am muncit și am avut mulțumiri; am și iubit și am simțit că am cel mai temeinic argument metafizic pentru a spune, da, munca și iubirea sunt esența. Ele dau sens condiției umane.
Așa erau și redacțiile unde am fost „șef”, după chipul și asemănarea mea. Lucram în draci, dar nu uitam de noi. Mai trăgeam câte un chef – vezi că și la americani, la occidentali se mai fac, de Crăciun, de … -, iar acolo, la o distracție, simțeam că suntem o echipă. Nu poți face echipă, doar cu încrâncenare, cu uzură nervoasă. Mulți nu înțeleg asta, iar colectivele sunt, mai nou, o grupare de nemulțumiți, de plictisiți, de oameni care ar vrea și care caută altceva. Ceva mai bun, mai omenesc.
Așadar, credeam, la 45 de ani, că am trăit tot ce se putea trăi. Nimic mai naiv! De aceea ziceam „Ce prost am fost”! Viața e frumoasă, dacă știi să o „desenezi”, dacă muncești și iubești, dacă nu devii legumă, fie ea și una meditativă, dacă îți iei prada. Dacă o smulgi, că nu ți se va da, nu va veni nimeni să-ți zică „Ia, că ești simpatic”! Viața, bucuriile, fericirea, acest sentiment atât de greu, dacă nu imposibil, de definit, se cuceresc. De aceea mi-am adus aminte de Marin Preda și de sintagma „Viața, ca o pradă”. Nu e cel mai bun roman al său, dar titlul face cât un roman bun. Este un motto pentru viața fiecăruia dintre oamenii cu puțină, cât de puțină minte. Și Iisus proclama IUBIREA, ca sens unic al vieții, nu? Și atunci, de ce să n-o căutăm, de ce să nu luptăm pentru iubire toată viața?
Tristan MIHUŢA
Eusebiu PISTRU: Parlamentul există și își face datoria în orice condiții!
„Dragi arădeni, ca deputat ales de către voi, mă simt obligat să ripostez la încercările de minimalizare a rolului Parlamentului României, singurul for legislativ al țării, mandatat de către cetățeni. Faptul că, din cauza crizei de coronavirus, suntem împiedicați să ne reunim în plen, sub cupola Parlamentului, nu înseamnă că Parlamentul nu mai există. Din fericire, tehnologia ne permite să ne facem datoria în continuare, fără să ne reunim fizic, să votăm legi vitale pentru țară, pentru români. Noi, parlamentarii României, ai voștri, am votat amânarea ratelor la bănci pentru firmele și cetățenii care, din cauza crizei, au ajuns în situația de a nu le putea achita, am votat salvarea locurilor de muncă prin suportarea șomajului tehnic de la buget. Nu este nicio diferență între votarea legilor în plen și votul electronic, important este că legile sunt votate. Sunt legi importante, care privesc relansarea economiei, dar și protecția socială a celor care se confruntă cu diminuarea veniturilor din cauza crizei. Mă bucur că premierul Ludovic Orban a revenit asupra nefericitei declarații că Parlamentul nu mai există, că nu merge la Parlament, pentru că „parlamentarii stau acasă și nasc tot felul de inițiative” și că atunci „Când se va relua activitatea parlamentară și printr-o procedură parlamentară sau constituțională voi fi invitat la Parlament, cu siguranță că voi fi prezent”. Activitatea parlamentară nu trebuie reluată, pentru că nu a fost întreruptă niciun moment, ci doar, conform ordonanțelor militare pe perioada stării de urgență, s-a desfășurat în alte condiții, dar perfect constituțional!
Ca un exemplu, dacă procedurile nu ar fi fost constituționale, proiectul meu și al colegilor mei, care prevede preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD de pe raza judeţelor Mureş, Arad, Hunedoara, Maramureş şi Sibiu de către Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă nu ar fi fost adoptat, iar serviciile SMURD de la Vinga și Nădlac nu ar mai fi avut nicio șansă de a evita desființarea. Nu mai reiau argumentele pe care le-am prezentat în cadrul negocierilor cu reprezentanții guvernului, cu secretarul de stat Raed Arafat şi cu toţi colegii mei parlamentari, pe care i-am convins să voteze proiectul. Important este că, pe cale parlamentară, am reușit. Dacă un parlamentar este într-adevăr alături de cei care l-au ales, poate să le apere inresele, indiferent în ce partid este! Vă asigur, dragi arădeni, că voi fi, ca întotdeauna, alături de voi” – a declarat Eusebiu PISTRU, deputat PMP Arad.
Testarea personalului din centrele DGASPC Arad s-a încheiat!
287 de teste au fost efectuate în aceste zile angajaților din toate centrele aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, la care se adaugă alte 44 de probe biologice prelevate de la beneficiarii din Centrul de Îngrijire și Asistență pentru persoane adulte cu dizabilități Pecica. În total, cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică Arad și a Consiliului Județean Arad au fost aplicate în centrele DGASPC Arad 331 de teste.
Astfel, au fost testați atât angajații din prima tură, aflați timp de 14 zile în centre alături de beneficiari, cât și personalul care a intrat de astăzi în schimbul doi, tot pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu prevederile ordonanțelor militare în vigoare.
În urma prezentării rezultatelor s-a stabilit că un număr de 10 beneficiari și 9 angajați (doi dintre aceștia provenind din tura a doua, care urma să intre în serviciu în centre) au fost confirmați pozitiv la infectarea cu virusul COVID-19, restul testelor având rezultate negative.
„DGASPC Arad mulțumește cadrelor medicale din instituție care s-au ocupat de prelevarea probelor biologice de la beneficiari și angajați în depline condiții de securitate, DSP Arad pentru aprobarea testării și Consililui Județean Arad pentru sprijinul acordat în această acțiune de o importanță deosebită”, precizează Erika Stark, directorul general al instituției.
DGASPC Arad face precizarea că în sudordinea instituției funcționează – pe componenta persoane adulte cu dizabilități – centre de îngrijire și asistență și centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru persoane cu dizabilități. Căminele pentru persoanele vârstnice din județul Arad în care au fost depistate cazuri pozitive de contaminare cu virusul COVID-19 sunt administrate de furnizori privați de servicii sociale din județul Arad.
Erika STARK, Director general
Diana VOGEL, Responsabil relații mass-media
Semne că Falcă pregătește o nouă lovitură!
Stimați tovarăși și pretini, Flăcăruia noastră a scris în urmă cu ceva timp că Falconeti botoxatul și-a găsit un nou pupil, pe nume Dorin Stanca, care are toate „calitățile” necesare pentru a fi desemnat succesorul la Primăria Aradului: are firmă, are bani, este „frate” și nici prost nu-i. Dimpotrivă.
Comuniștii noștri sub acoperire ne atrag atenția că în ultimul timp nu mai poți să deschizi nici o cutie de conservă, pentru că riști să dai și acolo peste Stanca. E prezent peste tot, se bagă în poză la hale de producție, dă sfaturi cum să repornim economia și multe altele. Deh, omul e în domeniu, știe și are tot dreptul. Fostul „flăcărist” Lajos Notaros o observat(or) și el că Stanca a invadat FB-ul, și l-a catalogat pe caesta ca fiind salvatore della patria.
Ei, acoperiții noștri ne-au spus că s-ar putea să avem o mare surpriză, să ne pomenim că Celentano ne anunță că candidatul (scuzați cacafonia) la Primăria Aradului nu va mai fi Bâlcea (foto), ci…Dorin Stanca! Însă, Bâlcea nu va rămâne pe dinafară, ci va fi pe loc eligibil, poate chiar cel ocupat momentan de Bibi Călin Bibarț, pentru Camera Deputaților! Credeți că degeaba i-a cerut Falconeti lui Ludy Orbănel să amâne alegerile locale până anul viitor?
Sursele noastre acoperite ne zic că acesta este doar o variantă, existând și posibilitatea ca Stanca să fie propulsat, în scurt timp, într-o funcție babană la nivel național.
De urmărit!
Ei, acoperiții noștri ne-au spus că s-ar putea să avem o mare surpriză, să ne pomenim că Celentano ne anunță că candidatul (scuzați cacafonia) la Primăria Aradului nu va mai fi Bâlcea (foto), ci…Dorin Stanca! Însă, Bâlcea nu va rămâne pe dinafară, ci va fi pe loc eligibil, poate chiar cel ocupat momentan de Bibi Călin Bibarț, pentru Camera Deputaților! Credeți că degeaba i-a cerut Falconeti lui Ludy Orbănel să amâne alegerile locale până anul viitor?
Sursele noastre acoperite ne zic că acesta este doar o variantă, existând și posibilitatea ca Stanca să fie propulsat, în scurt timp, într-o funcție babană la nivel național.
De urmărit!
Șpionul Roșu
NewsAr.ro: ZECI de MORȚI! Bilanțul NEGRU al COVID-19 în județul Arad
Alte două persoane infectate cu noul coronavirus au decedat la sfârșitul săptămânii trecute la Arad. Este vorba despre un bărbat de 73 de ani, care suferea de hipertensiune arterială în stadiul II, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală și hipertensiune pulmonară secundară și despre un bărbat de 83 de ani care suferea de hipertensiune arterială în stadiul II, insuficiență cardiacă, CIC, boală renală cronică în stadiul II și accident vascular cerebral ischemic.
Numărul celor decedați în județul nostru a ajuns la 52, potrivit unui bilanț oficial.
În altă ordine de idei, opt pacienți diagnosticați cu COVID-19 au fost externați vindecați, sâmbătă, după ce testele II și III au ieșit negative. Până astăzi, la Arad au fost externați 155 de pacienți vindecați de COVID-19.
Mihai Fifor: „Cionca aruncă răspunderea pe umerii medicilor de la Spitalul Județean, pentru cele 7 milioane de euro cheltuite“
Senatorul de Arad Mihai Fifor a solicitat public președintelui CJA, Iustin Cionca, să prezinte arădenilor pe ce s-au cheltuit aproximativ 7 milioane de euro, de la bugetul județului, de la începutul crizei coronavirus și până în prezent. În loc să dea explicații arădenilor, Cionca fuge de răspundere și pasează problema medicilor de la Spitalul Județean.
„În urmă cu câteva zile, într-o conferință de presă, Iustin Cionca anunța entuziasmat că CJA, de la declanșarea stării de urgență în România, a direcționat spre Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad fonduri în valoare de peste 34 de milioane de lei (aproximativ 7 milioane de euro). I-am solicitat domnului președinte CJA să iasă public și să prezinte, leu cu leu, ce s-a făcut cu acești bani, în condițiile în care medicii s-au plâns săptămâni întregi că nu au măști, mănuși, combinezoane, echipamente de protecție. Pe ce ați putut cheltui 7 milioane de euro, când noul spital al Lipovei, la cheie, costă aproximativ 5 milioane de euro, vă întreb din nou, domnule Cionca?
În loc să prezinte arădenilor, transparent, toate documentele referitoare la aceste cheltuieli, Cionca fuge de răspundere, ca de obicei, și pasează problema medicilor de la Spitalul Județean. Așa se face că duminică a apărut un comunicat al Spitalului Județean, din care aflăm câteva date generale referitoare la cheltuielile instituției, nicidecum o prezentare detaliată a sumelor cheltuite, mod de achiziție, cât a costat fiecare aparat în parte, care e prețul de achiziție pentru o mască, o pereche de mănuși și așa mai departe.
Dacă Cionca spune că de la începutul crizei s-au alocat 34 de milioane de lei către Spitalul Județean, din comunicatul celor de la Spitalul Județean aflăm că suma de fapt este pentru tot anul și nu are legătură decât în parte cu criza coronavirus. Din acești bani, a fost achiziționat și un computer tomograf, aparatură medicală pe diferite secții, iar 1,9 milioane de lei sunt de fapt din donațiile arădenilor, fie în bani, fie în bunuri.
Sunt din nou informații care se bat cap în cap, iar una dintre instituții, fie CJA, fie Spitalul Județean, transmite arădenilor date eronate despre valoarea sumelor și modul în care au fost cheltuiți banii publici. De aceea, îi solicit președintelui Cionca să nu mai arunce responsabilitate în spatele medicilor de la Spitalul Județean, care în acest moment au alte probleme, mult mai importante, în lupta cu coronavirusul, și să explice public câți bani a cheltuit de la începutul crizei și până în prezent din bugetul județului. Cât a costat spitalul de campanie de la Expo, detaliat, nu la modul general cum s-a prezentat până acum, ce sume s-au alocat pe echipamente de protecție, cât a fost prețul pe bucată, de la ce firmă s-a realizat achiziția, ce aparatură s-a cumpărat, de la ce firme, la ce prețuri, care a fost procedura de achiziție etc. Cred că un președinte de Consiliu Județean care nu are nimic de ascuns nu ar avea niciun motiv să nu facă publice toate aceste date, de aceea așteptăm cu nerăbdare ca și președintele Cionca să dea curs solicitărilor arădenilor pe acest subiect“, declară senatorul PSD Arad Mihai Fifor.
În loc să prezinte arădenilor, transparent, toate documentele referitoare la aceste cheltuieli, Cionca fuge de răspundere, ca de obicei, și pasează problema medicilor de la Spitalul Județean. Așa se face că duminică a apărut un comunicat al Spitalului Județean, din care aflăm câteva date generale referitoare la cheltuielile instituției, nicidecum o prezentare detaliată a sumelor cheltuite, mod de achiziție, cât a costat fiecare aparat în parte, care e prețul de achiziție pentru o mască, o pereche de mănuși și așa mai departe.
Dacă Cionca spune că de la începutul crizei s-au alocat 34 de milioane de lei către Spitalul Județean, din comunicatul celor de la Spitalul Județean aflăm că suma de fapt este pentru tot anul și nu are legătură decât în parte cu criza coronavirus. Din acești bani, a fost achiziționat și un computer tomograf, aparatură medicală pe diferite secții, iar 1,9 milioane de lei sunt de fapt din donațiile arădenilor, fie în bani, fie în bunuri.
Sunt din nou informații care se bat cap în cap, iar una dintre instituții, fie CJA, fie Spitalul Județean, transmite arădenilor date eronate despre valoarea sumelor și modul în care au fost cheltuiți banii publici. De aceea, îi solicit președintelui Cionca să nu mai arunce responsabilitate în spatele medicilor de la Spitalul Județean, care în acest moment au alte probleme, mult mai importante, în lupta cu coronavirusul, și să explice public câți bani a cheltuit de la începutul crizei și până în prezent din bugetul județului. Cât a costat spitalul de campanie de la Expo, detaliat, nu la modul general cum s-a prezentat până acum, ce sume s-au alocat pe echipamente de protecție, cât a fost prețul pe bucată, de la ce firmă s-a realizat achiziția, ce aparatură s-a cumpărat, de la ce firme, la ce prețuri, care a fost procedura de achiziție etc. Cred că un președinte de Consiliu Județean care nu are nimic de ascuns nu ar avea niciun motiv să nu facă publice toate aceste date, de aceea așteptăm cu nerăbdare ca și președintele Cionca să dea curs solicitărilor arădenilor pe acest subiect“, declară senatorul PSD Arad Mihai Fifor. Cionca – șapte (clase) milioane, se toarnă singur
Dragi tovarăși și pretini, citiți și vă minunați în ce hal poate minți aceste semidoct care conduce județul. Cu 7 (șapte) milioane de euro puteai construi un spital nou! Dar, la cât(ă) minte are… Nu îi este frică de Dumnezeu?
Comunicatul de presă, publicat mai jos, l-am primit de la SCJU Arad, și poate se vrea a fi un (pseudo) răspuns la interpelarea lui Fifor, senator și președinte PSD Arad.
„Doar anul acesta, Consiliul Județean Arad a alocat 34,5 milioane de lei (aprox. 7 milioane de euro) pentru achiziționarea de aparatură medicală, echipamente de protecție, reactivi și alte materiale sanitare necesare funcționării în condiții optime a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Această sumă include și fondurile alocate pentru achiziționarea de echipamente de protecție și materiale sanitare, necesare în perioada pandemiei COVID-19 precum și asigurarea cazării și hranei personalului medical.
Suma de 1,9 milioane lei – care se compune din bani, respectiv echivalentul în bani a unor echipamente de protecție, aparatură sau diferite materiale sanitare – a fost donată de către comunitatea locală, asociații și societăți comerciale direct către spital.
Din fondurile alocate de Consiliul Județean Arad, 5,8 milioane de lei au fost dirijate pentru un computer tomograf, aparatul de testare Covid 19, alte echipamente și aparatură, amenajarea spitalului de campanie; 3 milioane de lei pentru cheltuieli materiale; peste 9,3 milioane de lei s-au investit pentru asistență medicală, materiale sanitare și echipamente de protecție, dezinfecție, tratament pacienți, diagnostic și evaluare; 3 milioane de lei pentru cazarea și masa cadrelor medicale.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad are în curs de derulare proceduri pentru achiziția de echipamente de protecție în valoare de 3 milioane de lei. Pe lângă această sumă, tot din banii alocați de Consiliul Județean Arad, spitalul mai are un disponibil de 2,7 milioane de lei.
„Vom face demersuri ca o parte din banii alocați spitalului de Consiliul Județean Arad să îi recuperăm din fonduri europene nerambursabile, printr-un mecanism de sprijin creat la nivelul Uniunii Europene. Pentru asta, însă, a trebuit să respectăm toate procedurile de achiziție, să respectăm toate prevederile legale care îngreunează foarte mult achizițiile de orice fel. Vrem să recuperăm banii să îi putem folosi pentru noi investiții la spital și în alte obiective importante pentru județul Arad”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Toți banii alocați de Consiliul Județean Arad au fost cheltuiți cu mare chibzuință, la prețuri mult sub nivelul vehiculat pe piață și pe echipamente de ultimă generație. De exemplu, computerul tomograf vine în container cu toate autorizațiile necesare în termen de aproximativ 18 zile de la încheierea contractului, cu un termen de 5 ani garanție full casco.
Pentru alte investiții la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, care nu au legătură cu pandemia Covid-19 – aparatură medicală pentru diferite secții, Consiliul Județean Arad a alocat la începutul anului un buget de 7,4 milioane de lei.”
P.S. Elucubrații mai mari nici că se pot emite. Dar, la ce să te aștepți de la Cionca Iustinel Marinel. Eventual îl poate întreba justiția de unde a strâns atâta amar de avere. Că odată și odată adevărul tot va ieși la iveală!
https://flacara-rosie.ro/2020/03/21/cionca-un-semidoct-care-conduce-destinele-judetului/
Falcă s-a lăsat de băut
Stați așa, nu că Botoxatul ar fi băut vreodată, pentru că să bei temeinic mai întâi trebuie să poți duce. Că băutura nu-i făcută pentru toată sula ogrezii și, pe cale de consecință, trebuie respectată. Dar la „vinitura” de Falcă ce să-i ceri? Că, așa cum se aude, a trecut pe d-alea ce te face să visezi frumos. Aia este dovada slăbiciunii caracterului său.
Dar, de ce s-a lăsat de băut? Din cauza COVID 19. Nu că l-ar fi lovit, ci pentru simplul fapt că nu și-a putut ține ziua de nume. Și nu mai putut aduna „șpăgile” în etape orare. Să vă explicăm. Atât de ziua sa de naștere, cât și de Sf.Gheorghe, acest individ care a adus Aradul la stadiul de comună, făcea niște chefuri monstruoase. În sensul numărului mare de persoane chemate sau venite (că la ziua de prenume nu se invită) să-i aducă ploconul fariseului de Falcă. Cu pungi, cu pungulițe etc. soseau arădenii (în special membri de partid și lingăi) își făceau apariția, la President, de obicei, și după acea la Marem. Veneau în etape. La ora 16 venea pulimea, la 18 veneau angajații din subordine, iar la 20 erau convocați apropiații Botoxatului, privilegiații, adică. Toți, așa cum am mai zis, cu ploconul de rigoare. Erau vreo două, trei persoane desemnate să care cacadourile la portbagajul mașinii Primăriei, care făcea naveta. Băga la kilometri, de se întorcea ceasul peste cap.
Acum, de Sf.Gheorghe n-a fost să fie! Coronavirusul o să rămână visul urât al lui Jitză, cel care s-a autoizolat la o cabană de vânătoare (spun unii apropiați) sau la „căsuța” pe care o are la Chier, s-a ascuns ca „gutzi” în cucuruz. Nu a ieșit să-și încurajeze electoratul care l-a făcut domn, că om e lucru mare să fi! Le ce te poți aștepta la un individ cu asemenea caracter.
BEȘ BAR
P.S. Despre situația penibilă în care a fost pus la BPN (Biroul Permanent Național) al PNL, chiar de către conducerea, de oamenii cu adevărat grei ai partidului, data viitoare. Și mai avem o surpriză despre „familia” Falcă, dacă tot suntem (toți) nevoiți să stăm în casă, pe care o vom aduce, în curând, în atenția tovarășilor comuniști care ne citesc.
(P)
Patronatul Român Arad se împlică în găsirea soluţiilor pentru muncitorii din România şi Ungaria
Preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confederaţiei Patronatul Roman, domnul Ioan Marin Crişan a participat la un webinar organizat de Asociaţia Cercul de Afaceri Româno-Maghiar – RoCham, avându-i ca invitaţi pe Excelenţa Sa domnul Marius Lazurcă, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ungaria împreună cu domnul Gabriel Kohn, şeful adjunct al misiunii şi domnul Horia Mintaş, ataşat economic al Ambasadei României în Ungaia.
Discuţia s-a axat pe prezentarea viziunii asupra situaţiei actuale a Excelenţei Sale domnul Ambasaor Marius Lazurcă, dar şi paşii care vor trebui urmaţi în următoarea perioadă, pentru a putea salva economia, fără însă a pune în pericol cetăţenii.
Deoarece foarte mulţi români din zona de vest au case în Ungaria dar au locurile de muncă în România, ştiut fiind faptul că a fost închisă graniţa României cu Ungaria de la Turnu, şi zonele de mic trafic, una dintre problemele discutate a fost deschiderea graniţelor din acea zonă.
Se încearcă găsireau unor soluţii pentru a aduce totul spre normalitate şi găsirea de noi oportunităţi pentru rezolvarea rapidă a repornirii economiei.
Un mare câstig în toată această perioadă a fost digitalizarea urgentă a instituţiilor şi rezolvarea unor acte pentru care se aştepta foarte mult timp on-line.
Privind traficul prin vămile mici care în acest moment sunt închise, Excelenţa Sa domnul Marius Lazurcă a declarat că: „Au existat discuţii la nivelul Ministerului Afacerilor Externe din România şi Ungaria să fie permis traficul pe o distanţă de 30 de km în interiorul celor două ţări în baza unei adeverinţe care să ateste calitatea de angajat. Se caută în continuare cele mai bune soluţii de ambele părţi”.
„Consider că aceste întâlniri de lucru în mod on-line (webinar), este o realizare pragmatică, deoarece ne-a demonstrat că se poate comunica foarte bine la distanţă în timp util fără a mai fi nevoie de deplasări la Budapesta, sau în alte locaţii care necesită timp şi cheltuieli.
Dorinţa nostră este de a prioritiza relaţiile economice pe care le avem în foarte multe domenii cu partea maghiară şi de a ne sprijini reciproc în repornirea în primul rând a agriculturii şi apoi celelate ramuri vor intra în circuitul economic normal. De asemenea sperăm ca şi turismul să îşi poată recâştiga în cel mai scurt timp locul dorit de cei din domeniul HORECA. Este foarte importantă menţinerea digitalizării instituţiilor care s-a dovedit benefică şi funcţională în această perioadă, scutirea cetăţeanului şi a agenţilor economici de a se deplasa şi aştepta la cozi la diferite instituţii, şi răspunsul primit tot on-line în termene de 3 – 4 zile, ceea ce ar însemna câştigare de timp şi bani” a declarat Ioan Marin Crişan, preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confederaţiei Patronatul Român.
B.P.
NewsAr.ro: La „Matern” au născut șase arădence confirmate cu CORONAVIRUS
De la începutul epidemiei de SARS-COV-2 și până în prezent la maternitatea de stat din Arad au avut loc 241 de naşteri, dintre care 161 prin operaţie cezariană şi 80 pe cale naturală, informează Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad.
Șase mămici care au născut în această perioadă au fost confirmate cu noul coronavirus, dintre care patru au fost deja vindecate și externate. De menționat este faptul că nici unul dintre nou născuții care au venit pe lume la spital nu a fost pozitiv.
„S-au aplicat şi s-au luat măsurile de protecţie adecvate pentru toate aceste cazuri, stratificându-se gradul de risc şi folosindu-se echipamentul de protecţie corespunzător. Putem considera că toate aceste cazuri au fost suspecte până la momentul infirmării infecţiei cu COVID 19. Numărul de paciente COVID 19 pozitive care au născut în maternitatea arădeană a fost de 6 până în prezent. Toate aceste cazuri au fost asimptomatice sau cu simptomatologie minoră şi au primit tratamentul adecvat conform consulturilor interdisciplinare efectuate de colegii infecţionişti sau pneumologi, patru dintre ele fiind deja externate. De remarcat că nici unul dintre nou-născuţii care au venit pe lume în maternitatea noastră nu a fost pozitiv în toată această perioadă de timp”, a explicat dr. Cristian Furău, medic coordonator al Blocului Operator III.
Ţinând cont de situaţia epidemiologică, maternitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad a fost declarată maternitate care să preia cazurile cu infecţie COVID 19 în judeţul Arad, motiv pentru care s-au respectat dispoziţiile autorităţilor sanitare competente, limitându-se activitatea programată încă de la începutul situaţiei de criză, iar ulterior s-au dezvoltat protocoalele adecvate şi s-au amenajat circuite corespunzătoare.
S-a amenajat un punct de triaj epidemiologic la intrarea în unitatea spitalicească pentru identificarea cazurilor suspecte, conform definiţiilor de caz, şi de mai bine de două săptămâni s-au testat toate persoanele internate pe secţie, precum şi personalul medical ori de câte ori a fost nevoie.
„Împreună cu echipa medicală am luat măsuri suplimentare de reglementare a circuitelor medicale în contextul creşterii numărului de naşteri prin sistarea activităţii temporar sau definitiv ale celorlalte structuri spitaliceşti de stat sau private care asigurau actul naşterii în judeţul Arad. De asemenea s-au creat zone tampon pentru separarea cazurilor internate şi prevenirea transmiterii infecţiei, iar până la infirmarea infecţiei, s-au respectat indicaţiile epidemiologice şi în măsura posibilităţilor fiecare doamnă a stat singură în salon. Personalul medical a fost instruit şi antrenat în permanenţă, fiind echipat în mod corespunzător. Colegele noastre au contribuit şi la dezvoltarea de echipamente de protecţie suplimentare și pe această cale țin să îi mulțumesc asistentei Monica Cojocaru care a creat un model de combinezon de protecţie pentru personalul medical. Vreau să mulțumesc întregului personal medical pentru profesionalismul și dedicarea de care dă dovadă”, a declarat dr. Gheorghe Furău, medic șef al Secției Clinice Obstetrică Ginecologie.
De asemenea, s-au respectat și se respectă restricţiile de vizitare ale pacienţilor, precum şi externarea cât mai rapidă a cazurilor după rezolvarea problemelor medicale acute.
În prezent se află în curs de analiză şi îmbunătăţire comunicarea cu rudele pacientelor sau cu mămicile care au fost externate dar copiii au trebuit să mai rămână internaţi pentru tratament de specialitate (prematuri în special).
NewsAr.ro: Crește numărul îmbolnăvirilor în cadrul DGASPC! Alte 139 de teste făcute, astăzi, în întregul județ
