Ziua Mondială a Diabetului – 14 Noiembrie 2023

0
Ziua Mondială a Diabetului, marcată în fiecare an la data de 14 noiembrie, a fost lansată în anul 1991 de Federația Internațională de Diabet (IDF) cu scopul promovării importanței unei acțiuni coordonate și concentrate pentru abordarea diabetului ca problemă globală de sănătate. Diabetul zaharat este o afecțiune cronică ce apare atunci când pancreasul nu mai poate produce insulină sau organismul nu poate utiliza eficient insulina. Există 3 tipuri principale de diabet:
  • Tipul 1: Se poate dezvolta la orice vârstă și necesită tratament cu insulină pentru supraviețuire;
  • Tipul 2: Reprezintă aproximativ 90% din totalul cazurilor de diabet zaharat și este mai frecvent diagnosticat la adulți;
  • Gestațional: Apare cu glicemie crescută în timpul sarcinii și poate provoca complicații, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Diabetul de tip 2 este determinat de factori socio-economici, demografici, de mediu și genetici. Principalii factori care contribuie la creșterea prevalenței la nivel populațional a diabetului de tip 2 includ: scăderea nivelului de activitate fizică și creșterea prevalenței excesului de greutate și a obezității mai ales în contextul urbanizării și a îmbătrânirii populației. Cu toate acestea, este posibil să se reducă impactul diabetului prin luarea de măsuri preventive, diagnosticare precoce și îngrijire adecvată pentru toate tipurile de diabet. Aceste măsuri pot ajuta persoanele care trăiesc cu această afecțiune să evite sau să întârzie apariția complicațiilor. Tema Zilei Mondiale a Diabetului din acest an este „Accesul la îngrijirea diabetului zaharat” iar sub sloganul ‟Cunoașteți-vă riscurile, pentru a ști ce este de făcut!” este accentuată necesitatea accesului la programe educaționale pentru persoanele cu diabet și profesioniștii din domeniul sănătății. Pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, conștientizarea și accesul la informațiile corecte și la cele mai bune medicamente și instrumente disponibile sunt importante pentru a întârzia sau a preveni complicațiile. Peste 95% din timp, îngrijirea diabetului revine persoanei în cauză și familiei acesteia. De aceea este nevoie de acces la educație continuă pentru a-și înțelege starea și pentru a efectua autoîngrijirea zilnică esențială pentru a rămâne sănătoși și pentru a evita complicațiile. Pentru profesioniștii din domeniul sănătății, accesul la instruire și resurse suficiente este necesar pentru a identifica din timp complicațiile și pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă. Informații relevante referitoare la problematica diabetului zaharat la nivel:
  • Mondial:
  • 1 din 10 adulți din întreaga lume are diabet; peste 90% au diabet de tip 2; se estimează că aproape jumătate din cazuri nu sunt încă diagnosticate;
  • În anul 2021, aproximativ 537 de milioane de adulți (20-79 de ani) erau diagnosticați cu diabet; se estimează ca până în anul 2030 numărul persoanelor diagnosticate cu diabet să crescă până la 643 de milioane și până în anul 2045 la 783 milioane (1 din 8 adulți, reprezentând o creștere de 46%); 3 din 4 adulți cu diabet trăiesc în țări cu venituri mici și medii;
  • România:
  • În anul 2021s-au înregistrat peste 800 000 de cazuri de diabet.
  • Incidența cazurilor de diabet în anul 2021 a fost de 431,7 cazuri noi la 100000 locuitori, evoluția incidenței fiind constant crescătoare în ultimii 10 ani.
Țintele Organizației Mondiale a Sănătății privind acoperirea diabetului propuse pentru a fi atinse până în anul 2030:  Ținta 1:   80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate; Ținta 2:   80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei; Ținta 3: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale; Ținta 4:   60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine; Ținta 5:  100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei. Direcția de Sănătate Publică Arad în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială Arad a desfășurat în săptămâna 6-10 noiembrie 2023 actiuni de informare și testare a glicemiei în centrele de zi pentru persoane vârstnice. Pentru a marca Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului Zaharat, Direcția de Sănătate Publică Arad în parteneriat cu unitatea administrativ- teritorială Buteni, prin asistența medicală comunitară, organizează în data de 14 noiembrie 2023 o acțiune de promovare a unui stil de viață sănătos, aceasta desfășurându-se  în localitatea Buteni. Educația poate ajuta la stoparea creșterii prevalenței diabetului și la protejarea sănătății!   DIRECTOR EXECUTIV DSP Arad, dr. IRIMIE CECILIA GABRIELA

newsar.ro: Un parlamentar arădean se va face notar public

1
„Un parlamentar arădean se va face notar public”, zice gura lumii cea slobodă.
Nu de bunăvoie și nesilit de nimeni, ci amenințat de faptul că nu va mai prinde loc eligibil pe lista PNL Arad pentru alegerile parlamentare de anul viitor (lucru care se leagă cu ce afirmam aici!).
Ca să n-o mai lungim, aflați că este vorba despre deputatul Glad Varga, un apropiat al lui Gheorghe Falcă, în locul căruia își va găsi altcineva loc pe lista cu care liberalii arădeni vor candida la următoarele alegeri parlamentare…
De urmărit!

UAV partener al Conferinței “Siguranța publică și nevoia de capital social ridicat”

0
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a fost partener al conferinței cu participare internațională „Siguranţa publică și nevoia de capital social ridicat” (Public safety and the need for high social capital”), ediția a V-a, desfășurată în perioada 10-11 noiembrie 2023 la Arad. Deschiderea conferinței, organizată de  Centrul de Cercetare în Drept SARA și Centrul Cultural Județean Arad, a avut loc la Consiliul Județean Arad în prezența europarlamentarului Gheorghe Falcă, a președintelui Consiliului Județean Arad Iustin Cionca, a prorectorului  Universității „Aurel Vlaicu” din Arad prof.univ.dr. ing.ec. Alexandru Popa, a președintelui  Centrului de Cercetare în Drept SARA, general (r) ing.ec.dr. Nicolaie Iancu și a directorului de proiect prof.univ.dr.habil. Elena-Ana Iancu din Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Facultatea de Științe Umaniste și Sociale. Lucrările conferinței au continuat în data de 11 noiembrie la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. În cadrul evenimentului de deschidere Consiliul Județean Arad și Centrul de Cercetare în Drept SARA a conferit distincția “Investește în resursa umană“ domnului ing.ec.dr. Adrian VASCU, președinte de onoare al Uniunii Profesiilor liberale din România, cofondator și Senior partner Veridio. De asemenea, în semn de apreciere pentru implicarea și suportul oferit de către universitate în organizarea conferinței,  UAV  a primit „Diploma de onoare” din partea Centrului de Cercetare în Drept SARA. „A fost o onoare pentru universitatea noastră să fie partener al acestui eveniment care a coagulat experți, profesori universitari,cercetători și  specialiști în drept din țară și străinătate. Implicarea membrilor comunității academice, în special a doamnei prof. univ. dr. habil. Elena-Ana Iancu, precum și a celor care și-au adus aportul științific la lucrările conferinței, a contribuit la creșterea vizibilității  universității arădene de stat în plan national și internațional” a declarat prorectorul UAV, prof.univ.dr. Alexandru Popa. Programul conferinței a fost structurat în 20 paneluri care au reunit 138 de lucrări semnate de 171 de autori cu 73 afilieri din: România, Republica Moldova, Albania, Franța, India, Israel, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Ungaria. Studiile realizate prin acest proiect vor fi  publicate în  International Journal of Legal and Social Order https://ijlso.ccdsara.ro/ indexată în: HEIN ONLINE, ERIH PLUS, WorldCat, Central and Eastern European Online Library, KVK, ICI Journal Master List, Stanford Libraries sau în revistele partenerilor.

COLECTÎVIZAREA

0
AMINCIRI GIN PRUNȘIE – Scriere în graiu’ nost’ șel stramoșăsc .
Unu’ gin lucrurile care au amarît șî nacajît rău gi tăt țaranu’ romîn o fost colectîvizarea.
În sacile romîneșci mii gi țarani ierau sîlițî să intre în colectiv, practic ierau confiscace averile șî iosagu’ țaranului nost drag dupa modelu’ sovetic-bolșovic. În Romînia, pînt-o fraudă grosolană comunișcii viniră la pucere în anu’ 1945, iară guvernu’ Pătru Groza facu on fel gi reformă agricolă, împropritarind pa așei șe nu aveu pamînt, dînd impresîia că îi alăturea gi țaran șî îl ajiută. Niși voarbă, bolînzală, pacaleală.
Dupa șeia vini perioada cocelor, cînd să lua aproape tătă producțîia agricolă gi la bgetu’ țaran. Țaranii înstarițî tribeu să deie coce foarce mari, abge le mai ramîne șeva ca să poată trai cu șelegiu’ lor.
În anu’ 1949 înșepu în România colectîvizarea , cum zîc, dupa model rusăsc.
Să confiscau tăt șe aveu țaranii: pamînt, iosag, atelajă. Șei șe să împotriveu ierau batuțî șî cinzuițî gi securușci șî activișcii gi partid, ierau relocațî șî deportațî în Baragan.
Așă o fost șî pa la noi pa la Coșioba . Povestè moșu’ Bubi, cum ierau gi amarîțî țaranii noșci draji, mai ales șei înstarițî. Șei sarîntoși nu avèu niși o treabă ca să să nacajască, gin contră aveu să profice gi pa urma colectivului.
Oaminii gi pa la noi să nacajău tare, auzând că la Sântana, Goina facusă colectivu’ încă gin 1950 șî șcieu că o să să facă șî la noi, mai givreme, o mai tîrzîu .
Pîn anu’ 1953, odată cu moarcea lu’ Stalin să mai potoliră trebile oleacă, da’ înșepură gis nou în forță pîn anu’ 1960, iară în anu’ 1962 fu declarată gatarea colectivizării.
Să ‘nființară atunși colectivile, care să cemau GAC-uri [Gospodarie Agricolă Colectivă], mai tîrziu CAP-uri [Coperativă Agricolă gi Producțîie] șî gostaturile, care să cemau GAS-uri [Gospodarie Agricolă gi Stat], mai tîrzîu IAS-uri [Intreprindere Agricolă gi Stat].
La noi la Reveciș-Coșioba în anu’ 1960 s-o facut on fel gi tovarașîie, la care moșu’ Bubi fu preșadince on darab gi vreme, iară în anu 1962 să facu colectivu’ , ca pasta tăt în țară, forțat șî nu pîn înscriere gi bună voaie, așă cum tribè să fie.
Io ieram mic pa vremea șeia, numa gi șasă ani , da’ îmî aduc amince gi șele întîmplace.
Moșu’ Bubi șî cu tati, or bagat în colectiv moara gi pa Criș, trizăși gi lanțuri gi pamînt, o parece gi cai [iepe , Luiza șî Doina], tri vași cu lapce șî o jiunincă, zășe uăi, coșie, plug, grapă, samanatoare gi grău, samanatoare gi cucuruz, sapă gi pluguit.
Cu coșia șî iepile noașce, umbla Tolșiu gi la Roșîia care-l dușe pa preșadincile gi colectiv, a lu’ Coșeanu, tăt gi la Roșîia.
Funcțîi in colectiv or primit numa șei sarîntoși, care zîșeu activișcii gi partid șî șăfii gi la raionu’ Honț, pa cum Șpiacu șî Leordeanu gi exămplu, că iei au orijini soșiale sînatoasă. Așei înstarițî or fost marjinalizațî sî îngipartațî. Așă or pațît tatim, moșu Bubi șî mulțî alțî gi la noi gi la Reveciș-Coșioba.
Sarîntoșii, nu mai puceu gi bucurie șî înșepură să să îmbogațască, gi pa averea noastă, da’ nu trecu’ mult șî îi luă dracu’, aproape pa tățî cu averile lor cu tăt, facuce pa nedrept gin furatură gi la colectiv, care iera pa brînca lor.
Grele vremuri or fost atunși!
Niși amu nu pucem spune că țaranii romîni o duc așă cum ar tribi să o ducă. Or primit ‘napoi pamîntu’ pa care l-or avut în colectiv , da’ mulțî nu au cu șe să-l lucre șî îl vînd la on preț gi nimic. Așeia care-l lucră totușî n-au cui vinge roagile munșii lor, pîntru că șei gi la condușirea țării importă produsă agricole gin țări strine în loc să valorifișe munca țaranilor noșci. Îi o mare mafie în țara noastă, iară țaranu’ romîn îi afectat șel mai mult.
Vai gi noi!
Rău o fost, rău îi șî amu!
Oare cînd om scapa șî noi gi rău care ne bântuie tăt timpu’?
Șci șineva să spună, da’ să șî facă, pîntru că ar fi cazu’, am îndurat gistul !?!
Vocabular explicativ:
amarît = supărat .
coce = cote , dări în produse .
bolînzală = amăgire.
șelegi = familie.
lanț = unitate de masurare a suprafeței, echivalent cu iugărul, egal cu aprox. 0,5 ha.
uăi = oi .
sarîntoși = săraci, fără avere.
brîncă = mînă.
iosag = animale.
gistul = destul.
Pătru-Marius Brașai
pruncu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba

EMOȚII, LOCURI, OAMENI

0
Sunt întâmplări din viața mea care mi s-au fixat în minte pe coordonate riguros spațio-emoționale. Mai limpede, mi-a rămas întipărit în minte locul exact în care am trăit emoția.
Să tot fi avut vreo cinci ani. Eram cu mama pe lângă Burza, clădirile acelea vechi, cu un nivel, când am salutat un necunoscut cu „Săru-mâna!”, cum fusesem învățat de ai mei – la noi, în Micălaca, unde ne cunoșteam toți, ca într-un sat (mama și zicea uneori, „mă duc în sat”) salutul era obligatoriu. Atunci, mama a intervenit promt și m-a atenționat că în oraș nu trebuie să salut pe toată lumea, ci doar pe cei pe care îi cunosc. Brusc, parcă m-am simțit rușinat. „Lecția” mi-a rămas în minte fixată exact pe locul în care am primit-o.
Să fi avut vreo opt ani. Veneam din Micălaca și mergeam la magazinul Electrica, să-mi cumpăr o lanternă – cum se întâmpla adesea între noi, copiii, ajunsese la rând moda lanternelor. Eram prin dreptul clădirii în care, peste ani, avem să lucrez la „Flacăra roșie„ și mai apoi, la „Adevărul”. Aproape alergam, dacă nu cumva chiar alergam, grăbindu-mă să mai prind o lanternă Elba, de parcă lanternele acelea erau dorite de toți arădenii. O doream din tot sufletul și mă rugam lui Dumnezeu să o găsesc, să o cumpăr. Mi-am făcut semnul crucii, implorând divinitatea să mă ajute. Văzându-mă, un domn sau, mai degrabă și mai sigur, un tovarăș îmi zice: „Ce-ți faci cruce, mă?”. L-am ignorat, dar întâmplarea mi s-a întipărit împreună cu locul în care s-a produs. Emoția naște întotdeauna un adeziv misterios prin care se lipește, uneori pe vecie, de locuri și de oameni.
Tristan MIHUȚA

Dincolo de ipocrizia cu empatia, ce-a căutat D-l Ciolacu în Egipt?

0

Mă uit și eu pe lista de repatriați din Gaza și constat (în opinia mea de creștin adevărat, nu formal), că, sub masca empatiei (subiectiv) tot tâmpiți am rămas ca nație! Cu câteva excepții, dintre repatriații din Gaza, nici un nume nu este de origine română, adică nu are pedigree românesc. Cu siguranță Abdullah, Mohammed, Rahim, Hassan, Rasid, Marouf, Qader, Hamdan, Mansour, nu sunt nume românești. Cine sunt, de fapt, așa zișii „români” din Gaza (Palestina), cum au ajuns ei, acolo și, mai ales, de ce n-au plecat din Gaza, înainte de începerea ostilităților, dacă erau români? „Europa Liberă” lămurește, într-un fel, problema. Majoritatea celor cu pedigree românesc, sunt soții ale unor palestinieni (care au studiat în România sau au avut afaceri în România). Urmează copiii rezultați din aceste căsătorii și palestinienii care au obținut cetățenie în România, care sunt majoritari în această statistică. OK!

Potrivit legislației, prin faptul că dețin cetățenie română, sunt, incontestabil, români. Întrebarea e alta însă? Și Omar Hayssam are cetățenie română. Și Zaher Iskandarani are cetățenie română. Și mulți alții, „experți” în fraude fiscale, prin metode legale sau prin cumpărare (mită) au obținut cetățenie română. Însă, incontestabil, mulți dintre ei au fost ori sunt membrii, sponsori, eminențe fiscale, ori simpatizanți ai „OEP”, „FATAH”, „HAMAS”, „HEZBOLLAH”, „Frăției Musulmane” și a altor grupări radicale, teroriste, din Orientul Mijlociu, care au în comun și în „statut”, distrugerea statului Israel și exterminarea evreilor. Ceea ce e o absurditate din punct de vedere uman. E cetățenia română un motiv suficient pentru a fi extrasi din „Fâșia Gaza” și repatriați acest gen de indivizi? Suntem o țară laică, dar chiar nu contează pedigree-ul moral, antievreiesc și anticreștin? Da, majoritatea cetățenilor români de origine palestiniană, sunt medici, ingineri, oameni de afaceri, ori alt gen de specialiști, adică indivizi educați, care, deși dețineau cetățenie română, au ales să locuiască în „Fâșia Gaza”, unde „HAMAS” a condus și administrat provincia în ultimii șapte ani. Șapte ani în care „HAMAS” a făcut legea, transformând provincia („Fâșia Gaza”), într-o redută militară islamistă, radicală, al cărei scop era nu dezvoltarea economică a regiunii, ci distrugerea statului Israel. Or, când era mai mult decât evident ce se întâmplă, de fapt, în „Fâșia Gaza” – unde au fost alocate aproape toate resurselor disponibile, pentru construcția rețelelor de tuneluri, achiziția de armament de atac, nu de apărare și a fost radicalizată o întreagă generație de copiii, crescuți în cultul urii față de evrei -, care a fost motivația așa zișilor (oficial) cetățeni români să rămână acolo? Să li se educe copiii în cultul urii față de evrei (că altă educație, în ultimii șapte ani, precum la talibani, nu s-a desfășurat)? De ce n-au părăsit „Fâșia Gaza” când au văzut ce se întâmplă? Când au văzut că „HAMAS”, în loc să utilizeze fondurile pe care le aveau la dispoziție, pentru dezvoltarea regiunii, pentru investiții în economie, pentru industrializare, dezvoltare, educație, creșterea nivelului de trai și că dirijau toți banii către înarmare și în interesul privat al membrilor „HAMAS”, de ce n-au părăsit regiunea? Dacă nu pentru ei, pentru copiii lor? Erau bine plătiți și de asta au rămas? Desigur, orice dictatură își plătește bine camarila, dar e o justificare morală care dă dreptul la un circumstanțe atenuante? A nu se uită că așa au justificat și funcționarii aparatului nazist, în cel de-al doilea război mondial: că au lucrat pentru naziști pentru că erau bine plătiți și n-au știut ce se întâmplă, pentru că n-au participat, direct la pogromul, crimele, abuzurile și distrugerile naziste.

De fapt, e o marotă că n-au știut și n-au înțeles ce se întâmplă! S-au lăcomit financiar și nu le-a păsat de efectul și consecințele serviciilor lor pentru nazism și nici de educația extremistă la care le erau supuși copiii. În opinia mea, într-o astfel de situație imorală suntem și acum, cu cetățenii români din „Fâșia Gaza”. Majoritatea dintre cetățenii români (mă refer, în special, la capii familiilor), care sunt în „Fâșia Gaza”, au servit, conștienți, regimul „HAMAS”, pentru avantaje materiale ori din simpatie. Direct ori indirect, acceptând să locuiască și să-și desfășoare activitatea în „Fâșia Gaza” controlată de „HAMAS”, ei au fost complici (cel puțin moral) la masacrul comis de „HAMAS” în 7 octombrie 2023 în Israel. Indiferent dacă pentru bani, ori din simpatie pentru „HAMAS”, tot imoral se numește faptul că au lucrat într-un regim condus de „HAMAS” și și-au sacrificat copiii să fie educați de „HAMAS”. Cum pot fi catalogați altfel, cand și după masacrul din 7 octombrie, ei au continuat să rămână în Gaza, unde li s-au educat copiii în cultul urii față de evrei, fără a condamna derapajele șovine și a lua atitudine? De ce n-au protestat, în stradă sau refuzând să mai muncească în administrația „HAMAS”? De ce nu s-au mutat în Cisiordania, unde guvernează „OEP”? Ce-au sperat, de fapt? Într-o victorie a HAMAS? Pentru că în marota cu, „au fost scuturi umane”, pentru „HAMAS”, eu nu cred decât într-o mică măsură (am văzut, în repetate rânduri, la TV, manifestații anti-evrei, la care participanții se manifestau mult prea evident ca să rezulte că sunt forțați s-o facă). E valabilă si această justificare, dar cu mari, multe și discutabile rezerve, când e vorba de familiile cu copii și educația acestora. În opinia mea, majoritatea cetățenilor români (care au copii, ce asimilau și erau intoxicați cu doctrina „HAMAS”) au rămas în „Fâșia Gaza”, nu de frică sau din constrângere, ci din solidaritate cu „HAMAS” ori pentru avantajele materiale oferite de „HAMAS”. Ce face D-l Ciolacu acum? În goană după capital politic, extrage, din „Fâșia Gaza”, cetățenii români, cu pedigree sau prin adopție, la pachet (grămadă), fără sau cu un minim de verificări privind activitatea acestora, pro „HAMAS”. La fel ca Ceaușescu și Securitatea – care era un aliat al lui Yasser Arafat – când OEP avea statut de organizație teroristă -, D-l Ciolacu îi „salvează”, indiferent de rolul lor în structurile „HAMAS” (de membrii, colaboratori ori simpatizanți), pe criteriul că dețin cetățenie română. Or, să fim serioși și obiectivi: cine naiba știe, la această oră, care dintre cetățenii români din Gaza sunt membrii, colaboratori sau, cel mai greu de dovedit, simpatizanți, ori radicalizați de „HAMAS”? Da, s-ar putea ca serviciile secrete israeliene să știe cine sunt membrii „HAMAS”, care au comis atrocități sau au participat la organizarea acestora și să fi transmis lista și către serviciile de securitate românești. E probabil să fie așa. Cu siguranță însă nu se știu toți simpatizanții, sponsorii ori colaboratorii și, mai ales, cei radicalizați ideologic dintre copii, în acest moment. Iar aceasta constituie o adevărată problemă, pentru că radicalizarea prin educație ideologică, implementată în școlile islamice, nu înseamnă extremism vizibil, ci și extremism inteligent, cultivat doctrinar, ce se manifesta fără a ieși în evidență. E genul de extremism perfid, viclean, extrem de eficient, nedetectabil din analiza comportamentului. În acest sens, prin doctrină, tot islamul este radical în raport cu mozaicismul si creștinismul, dar nu tot se manifestă vizibil, precum grupările paramilitare ori militare, pentru că profită de toleranță. Dovada o constituie existența și proliferarea grupărilor paramilitare finanțate de radicalismul așa zis moderat.

Deși, aparent, le denunță, în realitate le mențin prin finanțare. De aceea nici egiptenii nu au deschis granițele, pentru că n-au avut posibilitatea să selecteze și trieze care e membru și simpatizant, ori educat în stil „HAMAS” și care nu. Și cum au fanaticii lor religioși, n-au nevoie și de alții de aceeași teapă. De aceea au acționat pe principiul: cei care vi-i vreți (că au și cetățenie dublă), asumați-vi-i. Și cui îi trebuie să importe acest gen de radicalizați (membrii „HAMAS”) ori semi-radicalizati (simpatizanții), pentru care viața occidentală și regulile democrației nu contează? De aceea egiptenii au așteptat sprijinul SUA, al țărilor din vestul Europei și Israel, pentru a permite tranzitul frontierelor de către cei ce dețin și alte cetățenii, din „Fâșia Gaza”. Așa că, dincolo de exercițiul electoral, penibil, al D-lui Ciolacu, ce s-a voit a fi perceput ca unul de mare altruism și empatie (sugerat, mai mult ca probabil de consilierii săi de imagine, pentru a-și atrage simpatia islamiștilor din România și a mai colecta niște voturi), pe lângă nevinovații prinși în conflictul dintre „HAMAS” și Israel, premierul român ne va „repatria” și mulți colaboratori, sponsori, radicalizați și simpatizanți „HAMAS”, HEZBOLLAH” ori „Frăției musulmane”, care vor profita, încă o dată de ospitalitatea (prostia) românească și se vor „refugia” în România, de unde vor continua lupta împotriva evreilor, prin susținerea, în continuare, a grupările teroriste extremiste, material și propagandistic. Doar avem „tradiție” în acest sens, încă din timpul vechiului regim (comunist), când, adoptând o politică duplicitară (așa zis diplomatică), România a fost un loc de refugiu pentru extremiști și o sursă de finanțare importantă pentru grupările anti-evreiești, din Orientul Mijlociu. Pentru că economia românească, comunistă și actuală, a fost și continuă să rămână un mediu perfect pentru spălarea banilor proveniți din ajutor umanitar, deturnati de grupările extremiste, ori de asigurare cu fonduri a grupărilor extremiste, provenite din fraude fiscale, precum: comerțul cu cereale, cu carne și produse din carne, cu animale vii (ovine, caprine, taurine), comerțul cu legume fructe, domenii în care crima organizată din Orientul Mijlociu deține controlul total în România. Deși nu se recunoaște oficial, rapoartele SRI și a altor servicii, arată clar că miliarde de euro, reprezentând TVA colectată ori sustrasa de la plată, accize și alte taxe, au luat și continuă să ia drumul Orientului Mijlociu, prin intermediul cetățenilor români de origine libaneză, palestiniană, siriană, ori a altor naționalități din Orientul Mijlociu, care n-au scrupule în domeniul exploatării fraudei fiscale. Iar cum nu e un secret că D-l Ciolacu știe foarte bine mecanismul fraudelor și, mai ales (în calitate de partener de vânătoare), știe bine și rolul cetățenilor palestinieni în devalizarea economiei românești, mă întreb, fără a fi ipocrit, oare care a fost prioritatea în cazul operațiunii „salvării” cetățenilor români din „Fâșia Gaza”: cea empatică, sau salvarea cetățenilor româno-palestinieni care administrează fondurile provenite din surse obscure, gen fraude fiscale ori deturnari de fonduri ale „HAMAS”?

La antecedentele celor din PSD, la lăcomia, lipsa de scrupule și la modul – mult mai puțin empatic în raport cu cel palestinian -, în care a acționat Ciolacu față de evreii morți la 7 octombrie, e o temă de reflecție care ar trebui să constituie prioritate pe agenda SRI și SIE, respectiv a mass-media neafiliată puterii politice.

Pavel ROMAN

„Jocurile Soarelui”, o competiție pentru copiii speciali

0
Sute de participanți la cea de-a doua ediție a „Jocurilor soarelui”, o competiție sportivă dedicată copiilor cu dizabilități. Alături de echipele din centrele speciale au fost invitați și elevi din învățământul de stat pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine care sunt nevoile copiilor speciali din jurul lor. Organizată de Asociația Anagramma, în parteneriat cu Universitatea „Aurel Vlaicu”, competiția a strâns în sala de sport a UAV, tineri din centrele și școlile speciale din județele Arad, Timiș și Bihor, cărora li s-au alăturat voluntari ai Facultății de Științe Umaniste și Sociale și ai Facultății de Educație Fizică și Sport care au contribuit la succesul evenimentului. Au fost prezenți: prof.univ.dr. Alexandru Popa, prorector UAV, Zagorka Milencovici, inspector învățământ special și special integrat, prof.univ.dr. Roman Alina- decan FSEPAS, cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar. „Un eveniment care ne-a dovedit tuturor că cei mai speciali copii pot face performanță, se pot bucura de o competiție mai mult ca oricare dintre noi. Mulțumesc celor care ne-au ajutat, voluntarilor care au pus suflet și foarte multă muncă în aceste zile, Universității „Aurel Vlaicu” din Arad pentru sprijinul necondiționat, celor două facultăți care s-au implicat prin cadrele didactice și studenți în organizarea acestui eveniment. Cred că mulțumirea participanților ne-a oferit cea mai mare bucurie și ne-a confirmat că efortul nostru a meritat” a declarat Alina Costin, președintele Asociației Anagramma. Echipele participante: Centrul de zi Podul Lung Timișoara CSEI Dumitru Ciumegianu- Timis C.S.E.I. Orizont Oradea Fundația Ambasadorii Speranței Fundația de Abilitare Speranța Fundația Creștină RCE Speranța copiilor Școala Rază de Soare Arad CSEI ARAD Liceul Special "Sfânta Maria" Arad Fundanția BNA Humanitas Școala Gimnazială Aron Cotruș Arad- clasa înv. Liliana Hurdea și Măruster Monica Școala Episcop Ioan Mețianu- clasa înv. Alina Năsui

P(r)oza zilei: Boschetarii i-au dat foc la Arad cantautorului Fuego, al cărui portret a început deja să lăcrimeze

0
Unui grup de boshetari arădeni, ce-și face veacul pe segmentul de bulevard  dintre Catedrala Catolică și bomba de colesterol numită Mc Donald s, i s-a pus pata joi seara pe delicatul cântăreț de muzică ușoară, cu numele mai ușor ca și un fulg, Fuego și carele, după mintea hodinită a oamenilor străzii, cică ar duce o viață de răsfățat al femeilor sexagenare, în vreme ce bieții de ei sunt supuși vitregiilor vremii și sorții, așa că au dat foc la niște bulendre, ce se găseau împrăștiate pe dușumeaua dughenii ce fusese cândva un cochet FORNETTI, cu scopul de a-l afuma pe langurosul cântăreț, al cărui afiș le surâdea mai suav decât Gioconda, lipit de cine știe când pe geamul defunctei patiserii. Bineînțeles că la fața locului au ajuns imediat pompierii și polițiștii, alarmați de fumul stârnit taman în buricul Aradului, dar oamenii străzii se și ușchiseră între timp, speriați de zarva iscată. Numai că lucrurile abia de-acum încolo se complică, deoarece niște simpatizante romanțioase ale cantautorului Fuego, ce treceau întâmpător pe acolo, susțin cu mâna dreaptă pe inimă că portretul idolului lor a început încet, încet să lăcrimeze. C-o lăcrima cu adevărat din cauză că-l ustură ochii de la fum sau de la răutatea boschetărească, de asta va rămâne să ne lămurim cu toții, de la vlădică și până la opincă, abia în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat !!! Căci Arhiepiscopia Aradului, care este mereu pe fază, a trimis deja la fața locului un preot specialist, pentru a verifica autenticitatea minunii și a raporta neîntârziat concluzia Înaltpreasfințitului părinte dr. Timotei Seviciu! P(r)ozeur: Vasile ZĂRĂNDAN P.S. În urma știrii publicate pe site-ul arq.ro, în cursul nopții de joi spre vineri pe trotuarul din fața afișului buclucaș a început să se adune, încet dar sigur, o mulțime pioasă de arădeni și arădence, cu lumânări aprinse în mâini și plasmodiind cu venerație melodiile cantautorului Fuego, coada fanilor întinzându-se acum până în Piața Primăriei. Așa că Arhiepiscopia Aradului a fost din nou pe fază și a convocat de urgență un sobor bisericesc, unde în cele din urmă s-a decis ca, până la o nouă contraexpertiză făcută portretului de către o comisie trimisă de Patriarhia României (cu binecuvântarea Sfântului Munte Athos, desigur!), afișul să fie mutat într-un loc neutru, dar sigur și anume în pivnițele Muzeului Județean Arad, pentru a nu exista discuții cu celelalte culte religioase arădene. Și unde va fi păzit 24 din 24 de ore de către Armată, Poliție, Jandarmerie și chiar Poliția Locală, căci iată că a devenit deja loc de pelerinaj pentru sute de oameni și cine știe ce gânduri criminale i-ar putea trece prin minte vreunui interlop întreprinzător. P.S.S. Sursele noastre din incinta Muzeului Județean Arad ne-au informat discret că în acest moment afișul se găsește ocrotit sub un clopot de sticlă și niște voluntare din partea ONG-urilor locale, care fac și ele parte din plutonul de pază, au trăit adevărate stări de extaz, în momentul când au băgat de seamă că portretul a lăcrimat din nou. Și numai un jandarm necredincios, care cam știe el (din 10 August 2018 !!!) cum poate fi produs lăcrimatul, a demitizat hierofania susținând că lacrimile curate ale lui Fuego nu ar fi decât banale picături de condens datorate clopotului de sticlă ermetic închis.

Consulul general Vasiloni Florin în vizită de rămas bun la principale instituţii ale românilor din Gyula

0
În zilele de 7-8 noiembrie 2023, consulul general al Romaniei la Gyula, Florin Trandafir Vasiloni, aflat pe final de mandat, in perspectiva preluarii mandatului de consul general al Romaniei la Szeged, a efectuat vizite de rămas bun la conducătorii celor mai importante instituţii ale comunităţii istorice româneşti din oraşul Gyula, având de asemenea întrevederi cu reprezentanţi de seamă ai comunităţii istorice româneşti din Ungaria. Discuţiile au vizat stadiul relaţiei bilaterale româno-ungare; situaţia comunităţii istorice româneşti din Ungaria; perspectiva dezvoltării acesteia; identificarea de mecanisme care să sprijine menţinerea identităţii lingvistice, culturale, etnice şi religioase a comunităţii; oportunităţile de finanţare oferite de Programul Interreg Romania-Ungaria şi alte elemente de interes. Consulul general Florin Vasiloni a vizitat sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, unde a avut o întrevedere cu Prea Sfinţitul Siluan, episcopul acestei eparhii. În continuare, diplomatul român a vizitat sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), unde a avut o întrevedere cu Eva Iova-Şimon, redactor-şef al publicaţiei „Foaia Românească”, membru al prezidiului UCRU. La Liceul, Şcoala Generală şi Căminul de elevi „Nicolae Bălcescu”, singura instituţie la nivel de liceu a comunităţii româneşti din Ungaria, şeful reprezentanţei româneşti la Gyula s-a întâlnit cu directorul instituţiei, Maria Gurzău-Czegledi, cu directorii adjuncţi Andreea Cefan, Ana Repinschi şi Ildiko Pilan, dar şi cu întreg corpul profesoral al instituţiei, care cuprinde peste 40 de cadre didactice. La sediul Centrului de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), consulul general Vasiloni a dialogat cu Maria Novak, Directorul instituţiei, vizionând împreună şi expoziţia de picture şi grafică „Grup 4”, a unor artiţti plastici din România, de la Arad. Diplomatul român a vizitat redacţia publicaţiei „Cronica”, având un dialog cu Delia Covaci, redactor-şef. Consulul general a vizitat sediul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), unde a dialogat cu Gheorghe Cozma, preşedintele instituţiei şi cu alţi membri ai conducerii instituţiei şi ai Oficiului AŢRU.

LA ZIAR

0
În facultate, visam să mă axez ori pe critica literară, ori pe estetică… Cărțile de specialitate din biblioteca mea mărturie… Știu că le-am trădat, și uneori parcă simt o ură a lor, când le privesc. Sigur, exagerez. Numai că s-a întâmplat ca în anul trei să avem, alături de logică, istoria filosofiei, etică, estetică, psihologie etc., și un curs de presă. Facultativ. M-am dus. Nu mi-a fost lene. Îl ținea Octavian Butoi. Mi s-a părut interesant. Apoi, practica de primăvară, datorită acestui curs, am făcut-o la Scânteia tineretului, iar cea de vară, la Arad, la Flacăra roșie. Redactorul-șef, Crăciun Bonta, m-a dat pe mâna lui Emil Șimăndan… Și Emil m-a purtat pe șantierul de locuințe din Vlaicu, pe la căminele de nefamiliști –cred că, pe atunci, Emil se ocupa de „Pagina tineretului”. În fine… Am scris câteva articole, un reportaj . Apoi, pauză… Până când, după absolvirea facultății, am ajuns la Muzeul Județean, la secția de artă. De acolo, scriam pentru Flacăra roșie, una, alta… Articole de cultură, dar gândul tot nu mă ducea să ajung redactor. Până într-o zi, când mă întâlnesc cu regretatul Crăciun Bonta, pe Corso. Parcă văd și acum. Era lângă Farmacia 72, Farmacia mare, cum îi zicea pe atunci. „Te salut, tovarășe, zice. Vorbe banale, de circumstanță, apoi, brusc, schimbă subiectul: Nu ai vrea să vii la ziar?”. Într-o secundă, în ciuda surprizei, am spus pe nerăsuflate, fără să mă gândesc: „Ba, vreau”!
Și apoi am așteptat luni de zile. La un moment dat crezusem că m-a amăgit sau m-am amăgit eu degeaba. Până într-o zi când sunt chemat „urgent” la Partid. Că era o problemă! Deși aveam 28 de ani, nu eram membru de partid! Or, ziarul era al Comitetului Județean de Partid. În două săptămâni am primit carnetul roșu. A trebuit să știu Statutul PCR pe de rost, dar nu l-am știut. Nu-l puteam memora! Cert e că am bălmăjit eu ceva la examen și Comisia – din rândul căreia mi-i amintesc doar pe tovarășii Fuciu, primarul, Micescu și Ciongradi – a constatat că sunt „apt”… Apoi, am ajuns în redacție abia la 1 ianuarie 1979.
Tristan MIHUȚA

Căpușă nu a putut ”căpușa” POLITIC-ul bucureștean

0
UTA a practicat luni unul dintre cele mai slabe meciuri ale ei de până acum în acest tur al Superligii. Și nu cu orice adversar, ci împotriva unui Dinamo mult mai neputincios decât toate echipele întâlnite până în acest moment.
Cu doi fundași laterali total dezorientați, cu un Fabry care întârzie să revină la forma lui arătată în primele meciuri ale UTA-ei, cu trei stafii care au bântuit haotic și fără folos în atacul Bătrânei Doamne, Ofosu , Luckassen și mai târziu Cooper, arădenii au avut ,luni,noroc cu carul și cu VAR-ul (ca să rimeze).
Nu putem să ne explicăm, nu putem să ne imaginăm lipsa de marcaj a fundașilor sau a mijlocașilor lui Rednic, în propria suprafață de pedeapsă. De asemenea, total inexplicabilă diferența de implicare și de reușită a implicării în acțiuni coerente a lui Ofosu de la un meci la altul.
Mereu să ne bazăm doar pe Mikovschi sau să așteptăm ”trezirea” lui Fabry?
Doar cuplul de fundași centrali Stolnic- Conte, alături de travaliul lui Freitas și Cristian Mihai plus cât de cât raidurile lui Stahl au mai funcționat așa cum trebuie.
Cu toate acestea UTA a obținut trei puncte mari, enorm de mari, împotriva unei contracandidate ( până luni) la retrogradare, însă Mircea Rednic va trebui să ia o goarnă și să trimbițeze ” Trezirea! și Adunarea!” pentru că circul din zona inferioară a clasamentului nu s-a terminat.
Ioan HAMZA
P.S.: De la presa scrisă și până la crainicii meciului din studiourile de televiziune s-a răpândit zvonul cu că lui Abeid nu i s-a putut rezolva viza de ședere în România. Total greșit. Fundașul stânga arădean a suferit o accidentare în meciul de cupă, iar acum se află în Mauritania, tratându-se la lotul național sperând ca să devină competitiv pentru meciurile naționale ale țării sale, după care, înapoi în Arad.
HAIDE UTA!

Șase dintr-un foc, sau: Nu încălcați în trafic Porunca a X-a !

1
În după-amiaza zilei de joi, 7 noiembrie, în jurul orei senzuale 16,00, conducătorul unui microbuz Mercedes, un tânăr polonez  plin de testosteron și care circula în Cartierul Grădiște uitându-se mai mult la voluptoasele traseiste, pardon, Ilene Cosânzene și Albe ca Zăpada, cu buzele umflate de atâta cântat la saxofon și înșirate ca rândunelele pe sârmele de curent pe marginea drumului, decât la șoseaua ce se întindea tandră în fața sa, nu a băgat de seamă că mașinile dinaintea lui au oprit la culoarea roșie (ca buzele zânelor pomenite) a semaforului și a izbit atât de puternic autoturismul Opel ce-i stătea în cale, încât acesta a intrat cu botul în posteriorul unui VW, care Volkswagen a lovit spatele unui alt Mercedes, care a tamponat la rândul lui un Ford, ce a făcut praf fundul unui Kia …
… și toate acestea s-au întâmplat pentru a se împlini încă odată Porunca a X-a, care spune: ”Să nu poftești la femeia aproapelui tău”! Vasile de Zărand P.S. Nu mă lasă inima să nu reproduc un comentariu de mai jos, unul dintre cele mai ”delicioase” ce mi s-au adresat vreodată. Plus că autorul, care are curajul să semneze ”Ddd”, este un jurnalist arădean complexat, foarte ușor de ghicit, după stil și umor(i):  Ddd Nov 2019 03:17 ”Mortii ma-tii gunoiule. Jurnalist cum sunt eu asyronaut. Doar un kkt frustrat de propria viata trista. Nu va faceti probleme fratilor. Karma exista…si Basilescu o sa plateasca. Se erijeaza in mare cunoscator al gramaticii… cel care era elev de 6-7. Un nesimtit care n-a facut nimic in viata. Nu familie, nu copii, nu casa. Preocuparea sa cea mai de seama este injosirea semenilor cu articole care se vor pline de metafore, de script jurnalistic ironic, de pamfletarie facuta in dorul lelii. Scrie in plm o carte daca vrei sa fii cineva. Un om ieftin, fara caracter…Unde nu este…nici nu poti cere sau astepta.. Moartea ARQ se va datora „ilustrului” nebun pe care l-ati adoptat din cimitir. Pentru ca nu esti intelept, imi vei raspunde caustic, ca de obicei, gasind scuze si acuze care sa te avantajeze si sa ma dezavantajeze. Tocmai asta te face sa nu fii barbat. Un barbat nu cauta scuze si nici nu acuza fara motive intemeiate. Eu, daca e sa o luam asa, te-am acuzat pentru ca ,lasand la o pa   ”

Noroc cu carul! Și cu VAR-ul. UTA bate Dinamo și urcă pe locul 10 în clasament (REZUMAT și REACȚII)

0
UTA a izbutit să învingă în extremis pe Dinamo București, la capătul unei partide mai puțin reușite, în care a avut, vorba aceea, noroc cu carul. Și cu VAR-ul.
Dacă în alte partide a făcut un joc bun și s-a ales cu câte un punct, ori cu nici unul, de această dată „Bătrâna Doamnă” a scârțâit din toate încheieturile dar a bifat un succes care o urcă până pe locul 10 în clasament.
       

ȚÎNEREA PORȘILOR GI CLISĂ, LA NOI LA COȘIOBA.

1
– scriere-n grai –
Atunși cînd io ieram prunc șî feșior, aclo la Coșioba mè șei dragă, a mnei mai gata în tăt anu’ la tîrgu’ gi la Șăbiș gin Postu’ Crașiunului, care să țîne p-atunși în jioia șeia mai apropietă gi data gi șinsprazășe decemvrie, luau doauă pareci gi purșei gi pa scroafă, agica ‘nțarcațî,care aveu cam opt-noauă saptamîni.
Purșeii gintr-o parece ierau o scrofiță șî on mascuraș [vericaș].
Gi obișei ierau mangulițî, o bazna.
Le fașè tati aclo-n coșină cîrtoaje în care baga paie să nu le fie frig iarna cînd iera jer afară.
Cînd vinè primavara, pa la’nșeputu’ lu’ marțîșori, scopeu vericașî, gi nu ierau scopițî.
Vinè bași Ioani lu’ Livia șî-i scopè.
Dupa șè să tamadeu la tuci patru le baga tatii drod în nari.Fașè o hudră în vîrvu’ șiortului șî baga pîn iè on darab gi drod, pa care-l rasușè la capice.
Să fașè lucru ăsta pîntru ca porșii să nu poată rîntona șî să facă strîcașiuni în taleciu’ lor șel gin sus inge staceu gi primavara pînă toamna.
În tătă gimneața a mnei le dageu la porși laturi șî îi scoceu în taleci.
Aișea primèu pa la oara noauă o oală gi doauă litre gi boabe gi cucuruz, iară pa la oara zășe o coșară gi pleavă gi trifoi, o lițărnă.
Sara să bagau în coșină șî capatau on laturari o doauă gi laturi, pa cum creșceu.
Tătă vara merjem sîmbata, pa dunga Crișului șî culejem frunză gi napi.
Îi punem în caldare la fert c-on pumn gi sare. Dupa șe ierau ferțî napi, țîpam în caldare doauă jiumatățî gi urlău să să oparească. O caldare gifertură ajiunjè cam pîntru o saptamînă gi zîle.
Fertură gi asta punem gimneața șî sara în laturari, doauă-tri canșioașe, adogam apă, o spalaturi gi la coptorișce cu oleacă lapce șî dagem la porcuțî să mînșe.
Întăgiuna lasam pa fund la laturari cam o litră șî jiumatace gi laturi, pa care o dagem la cîne, care abgè așcepta dupa iele.
Toamna dupa șe să coșeu ludăile, în loc gi napi, ferbem ludăi. Puneu amu porșii pa iei, cam o kilă pa zî.
Pa vremea săpii gi cucuruz, pa la Ispas, a mnei taièu un șalgeu.
Unu-l taièu toamna pa vremea culesului gi cucuruz, iară șeilalțî doi să ‘ngrașău șî să taièu pa Crașiun, gi Inat.
Așă iera pa vremea prunșii mnele. Fișcecare șelegi țîneu porși gi clisă.
DUMNEZO SĂ VA DEIE MULTĂ SÎNATACE, CĂ-I MAI BUNĂ GICÎT TĂCE!
Să avețî haznă gi porși, așeia care mai țînețî gi taiet!
Pătru-Marius BRASAI, pruncu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba.

Marele pericol al lumii civilizate e Rusia, nu islamul!

0
Prin destabilizarea Orientului Mijlociu (asigurând, alături de Iran, armament și logistică pentru „HAMAS”, „HEZBOLAH” și alte organizații radicale, musulmane, antievreiești, situate în Orientul Mijlociu, al căror fanatism religios îl exploatează), rușii (precum aliații în al doilea război mondial) urmăresc blocarea accesului UE și SUA la cea mai importantă resursă din lume: petrolul din Orientul Mijlociu. Așa cred ei că-i pot determina pe vest-europeni (în primul rând), să intre în criză economică și să nu mai producă armament și muniție, aducându-i în situația de a fi dependenți total de ei în domeniul petrolului, urmărind astfel să stopeze ajutorul dat de UE și SUA, Ucrainei. Creând război și haos în Orientul Mijlociu, rușii urmaresc destabilizare pieței petrolului, urmărind, prin manipulare propagandistica și exploatarea frustrărilor islamice antioccidentale, transformarea Orientului Mijlociu într-un uriaș teatru de război, care să împiedice exploatarea petrolului și livrarea acestuia către UE și SUA. Încercând să blocheze sau să elimine concurența, rușii speră că vor redeveni principalii producători și exportatori de petrol către UE și vor obliga UE să stea „în genunchi” în fața lor, acceptându-le santajul cu petrolul, privind abandonarea ajutorului UE către Ucraina (în opinia mea, cred că rusii se înșeală, pentru că UE și SUA pot supraviețui fără petrolul din Orientul Mijlociu, dar rușii, fără banii din petrol, nu). De asemenea, pentru a-și asigura victoria în Ucraina (care a devenit o obsesie de-a dreptul frustrantă pentru orgoliul lui Putin și al elitei militare ruse convinsă că dețin cea mai puternică armată din lume, motiv pentru care continuă războiul, chiar cu prețul distrugerii totale a economiei rusești) rușii fac orice pentru pentru a crea conflicte militare și a angrena SUA în aceste conflicte. Conflicte care să-i determine pe americani să-și piardă resursele, ori să-și utilizeze resursele militare în altă parte decât Ucraina. În acest sens, pe lângă sprijinul asigurat grupărilor extremiste din Orientul Mijlociu, Rusia este antrenată și într-un război rece, perfid și pervers, diplomatic (pentru că, în fapt, China n-a fost și nu e prietenul Rusiei, ci e un mare rival economic și militar) a asigurat China de sprijinul ei, moral, în vederea anexării Taiwanului. În acest sens, țarul Putin a declarat, în discursurile sale ipocrite, că susține cauza palestinienilor, în disputa cu evreii și a Chinei în disputa cu Taiwanul. Nu e prima dată în istorie când rușii, care se pretind continuatorii Imperiului Roman de Răsărit, pactizează cu islamiștii, adică cu dușmanii creștinismului și, implicit, al rușilor creștini. Pactizează cu aceiași dușmani care, nu cu mult timp în urmă, semănau teroare în Moscova și erau dușmanul numărul unu al rușilor. Cinism desăvârșit al lui Putin și al oligarhiei militare, vanitoase, ruse, care sunt în stare să provoace o nouă conflagrație mondială, făcându-se frate cu Dracu, pentru a-și atinge scopul: anexarea Ucrainei. În fața unei astfel de amenințări a actualei axe a răului (ce urmărește declanșarea unui nou conflict mondial), formată din Rusia, China, Iran și grupările extremiste, fanatice – pe care rușii, chinezii și iranienii le alimentează cu armament și le asmut împotriva lumii civilizate -, occidentul trebuie să se mobilizeze rapid și hotărât, pentru că, altfel, riscă să fie, la rândul lui, destabilizat, de ruși, prin activarea radicalismului islamic. Pentru ruși, declanșarea unei conflagrații mondiale, între orient și occident, ar fi salvarea orgoliului militar al Rusiei, rănit grav pe frontul din Ucraina. Însă, dacă UE, Marea Britanie, SUA și restul lumii occidentale, creștine, înțeleg că trebuie să rămână uniți, în fața marelui pericol pentru civilizație și democrație, numit Rusia, zvârcolirile de balaur rănit, ale ultimului imperiu, anacronic, de pe mapamond, Rusia, vor fi cele ale agoniei, pentru că nici Rusia, nici China nici Iranul, nu dețin resursele economice și militare, oricât s-ar mobiliza, suficiente pentru a destabiliza și distruge lumea civilizată. Cu tot sprijinul Rusiei, Iranului și Chinei (asigurat pe ascuns), Israelul nu va fi distrus de musulmani și nici Ucraina nu va fi ocupată de ruși. Pentru că parada, belicoasă, pe care o fac rușii, chinezii și iranienii, azi, prin declarațiile vădit antioccidentale (împotriva evreilor și SUA) și prin afișarea arsenalului militar, nu sunt „argumente” pentru a descuraja democrația și civilizația occidentală, din contra. Și nici nu sperie lumea occidentală, precum armatele lui Ginghis Han, Attila ori Timur Lenk. Iar timpul va demonstra că totalitarismul și dictatura nu pot învinge, niciodată, în disputa cu democrația și civilizația întemeiate pe asigurarea libertăților individuale și a drepturilor omului. Occidentul, așa cum a dovedit istoria, are pentru ce lupta. Pentru a apăra democrația și libertățile individuale. Soldații ruși, chinezi ori iranieni, pentru ce luptă? Pentru totalitarism, religie și dictatură? Ce motivație e asta? Pavel ROMAN

ARAD, ORAȘ MUNCITORESC?

2
Construit de-a lungul a cateva sute de ani, cu efort de catre mari arhitecti cu viziune, orasul a ajuns sa fie o copie ieftina, dupa cateva ambitii electorale meschine, facute dupa chipul si asemanarea unor interese de buzunar.
Din pacate tot mai multi aradeni constata cu stupoare ca nu mai au nicio atractie reala in orasul natal.
Dupa ce au fost eliminate rand pe rand conceptele de Arad oras industrial in perioada interbelica, Arad oras studentesc cu o facultate privata si una de stat in puternica ascensiune dupa 1990, Arad o oaza de liniste, oras turistic cu cel mai mare si frumos strand din Romania la inceputul guvernarii Falca, dupa ce au fost anihilate personalitatile culturale de catre nonvalorile conectate politic, in principiu, dupa ce s-a sters tot ce era bun,.. orasul isi pierde stralucirea devenind din ce in ce mai tern.
Prioritatea autoritatilor locale devine construirea de cartiere muncitoresti si supermarket-uri pentru muncitorii care lucreaza in zona industriala.
Nu ca in alte parti nu s-ar face asta, dar… pe bune,… chiar nu mai are nimeni niciun cuvant de spus,… ? Chiar toti Aradenii sunt anihilati, sau au intors privirea in alta parte pentru a putea supravietui, fapt ce permite automat supravietuirea unor capuse politice ce permit sa isi faca de cap orice politruc…?
Imi pare rau sa spun, dar nu acesta este orasul in care m-am nascut,… Cel putin nu il recunosc a fi orasul meu natal?
Aradul, a devenit mai nou, o enclava, un oras satelit, care furnizeaza forta de munca SI ATAT!!!, pentru orasele care mai au cate un primar care cate face ceva pentru comunitate.
NU NEAPARAT ca in Timisoara, CAPITALA EUROPEANA A CULTURII este mult diferita situatia. VALEU, valeu, valeleu,… cum ar zice un moldovean,…
CINEVA a spus la un moment dat in istorie,… „Cand aud cuvantul cultura, pun mana pe arma,…” E trist ca ajungem sa dam astfel de citate in 2023, dar, unii nu prea cunosc istoria…
Onoriu FELEA 

Asociindu-se cu PSD, PNL a îngropat, definitiv, liberalismul, democrația și statul de drept!

0
Mai putem spune că există „dreapta” în România, care caracterizează societatea vestică a Europei? Dreapta, din punct de vedere doctrinar, înseamnă liberalism, ce reprezintă „ingredientul” de bază al democrației.
Mai avem liberalism și, implicit, democrație în România? Formal da, în realitate nu! Avem, formal, un PNL care a deraiat de la doctrină – în care liberalismul a devenit doar conjunctural, lipsit de fond -, ce și-a aruncat de mult, peste bord, ca pe balast inutil, mostenirea liberală. Un PNL ipocrit, virusat de avarism și lăcomie, care, practic, a fost absorbit, în prezent, de stânga neo-comunistă (reprezentată de gruparea de crimă organizată, numită, tot anacronic, PSD, pentru că nici PSD n-are nici o legătură cu social-democrația, decat ca denumire).
Ce mai reprezintă, azi, totuși, PNL încăput pe mâna lui Iohannis, Ciucă, Gorghiu, Boloș și alți „racolați” de conjunctură, fără CV liberal? Același lucru ca și în PSD. O grupare oportunista, imorală, fără scrupule. A mai rămas doar sigla și ideea de liberalism în PNL. Formală, nu și de fond. Ce pedigree liberal au actualii lideri? Niciunul! Ciucă, Boloș, Gorghiu și alți lideri ce-și spun liberali, au vreun strop de genă, liberală sau dau dovadă de minim comportament liberal? Hai să ne readucem aminte ce înseamnă liberalism! Liberalism înseamnă, în primul rând, promovarea libertății și egalității în drepturi, a tuturor cetățenilor, fără discriminare. Păi, între majoritatea cetățenilor beneficiari de pensii pe bază de contributivitate (ce înseamnă, în medie, circa 45% din venit) și cei cu pensii speciale (ce înseamnă și peste 100% din venit), ca să nu mai vorbim de raportul dintre salariile „specialilor” și majorității, putem vorbi de egalitate? Nu e discriminare, ca în cazul contributivitatii să oferi ca pensie, 45% din venitul sub formă de salariu și la speciali între 80 si 100%? Asta, așa, din condei, prin lege, pentru că poți, nu? Ce are porcăria asta (care, în fapt, înseamnă mituirea autorității publice) cu liberalismul? Liberalismul mai înseamnă promovarea și susținerea inițiativei private (adică înseamnă stimularea performanței în domeniul privat). Iar trăsătura fundamentală a liberalismului, înseamnă întărirea puterii statului în domeniul protecției libertăților individuale și a manifestării concurenței în piață liberă, nu a monopolului în economie, îngrădirea concurenței și protejarea fraudei fiscale.
Deci, din punct de vedere economic, liberalism înseamnă crearea mecanismului care să asigure o concurență liberă pe piață și, mai ales, o cât mai puțină intervenție a statului în economie, respectându-se principiul fundamental al economiei capitaliste: stimularea dezvoltării și protecției proprietății individuale. Or, PNL-ul de azi, manageriat de Ciucă, Boloș și Gorghiu, ce legătură mai are cu liberalismul, raportându-ne la definiția liberalismului? Votând, fără rezerve, măsurile discriminatorii și anticoncurență din economie (caracterizate de menținerea a doua sisteme de pensii, discriminatorii; de monopolismul promovat de PSD, corolar al comunismului, reprezentat de controlul centralizat al economiei), PNL își reneagă, practic, statutul liberal și, implicit, contestă democrația și statul de drept de tip occidental. Când, prin lege, discriminezi contribuabilul, în ceea ce privește taxele (IMM-urile sunt obligate să plătească 3% impozit pe cifra de afaceri/venit brut, în timp ce marile corporații, ce dețin monopol în piața economică, doar 1%), se mai poate numi asta egalitate, concurență și protecție a inițiativei private? Impozitarea diferențiată, pe criterii subiective, nu e discriminare, de sorginte comunistă? Nu e intervenție a statului în economie, care creează dezechilibru în piața economică? Da, acest tip de intervenție, care destabilizează piața economică, favorizand sau defavorizând contribuabilii, este caracteristic socialismului, definit de instaurarea monopolul pieței economice.
La fel și taxarea diferențiată, care favorizează sau defavorizează entitățile economice, imixtiune a statului în economie, este caracteristică socialismului comunist. Ce-a făcut și face PNL, partid ce se declară liberal, pentru a bloca crearea monopolurilor pe piața românească și a înlătura intervenția statului în economie? Nimic. Din contra, a votat fără nici cea mai mică opoziție, toate măsurile socialiste, propuse și legiferate de PSD, care au remonopolizat economia românească și au întărit puterea statului în domeniul intervenției în economie. Ne-am întors în 1989, cu o singură deosebire: monopolul economiei s-a reinstaurat, în majoritatea domenii de activitate, schimbându-se doar acționarii. Nu mai e statul 100% acționar, în unele domenii acționarul majoritar fiind corporatismul monopolist. E un melanj, anacronic, de tip mafiot, falimentar pentru stat și populație, în care statul (de tip comunisto-monopolist), s-a asociat cu corporatismul monopolist, pentru a exploata cetățeanul. Prin preț și taxe. Astfel, corporațiile monopoliste (care, prin corupție, au cumpărat protecția și pasivitatea statului), au creat monopoluri în piață (energie electrică, gaz, produse petroliere, alimente, masă lemnoasă, materii prime, etc.), eliminând (cu ajutorul statului), concurența. Efectul? Corporațiile își maximizează profiturile negociind cu statul taxe și impozite discreționare; stabilesc prețul în piață după cum vor, adaptându-și oferta în funcție de cerere, fără nici o legătură cu puterea de cumpărare (după principiul, ai bani cumperi, n-ai bani nu cumperi); blochează orice alt ofertant în piață.
Ce are liberalismul cu asta? Așa funcționează piața liberă și concurența? Creând și protejand monopoluri precum „ENEL”, „EON”, „OMV”, „ARCELORMITTAL”, etc., care jefuiesc populația până la stadiul in care au de ales intre a rabda da frig sau foame? O conjurație diabolică, de exploatare a populație, în care statul (prin companiile de exploatare), s-a asociat cu marile corporații monopoliste de distribuire, securizându-le acestora, monopolul în piață si jefuirea populației? E normal ca populația, având cele mai mici venituri din UE, pentru că statul e impotent, permițând corporațiilor monopoliste să elimine concurența, să plătească tarife mai mari, pentru aceleași produse ori servicii, decât în multe țări din Schengen? Și, în plus, e normal ca stat să intervii, în piața economică, prin taxe, în favoarea corporațiilor monopoliste, dezechilibrând piața? Nu e o indiferență criminală și un cinism absolut? Cum adică IMM-urile (care, să fim corecți, reprezintă adevărata piață liberală, concurențială, pentru că nu dețin monopol), sunt taxate cu 3% pe cifra de afaceri, iar marile corporații cu 1% (prevederea că se taxează cu 1%, dacă impozitul pe profit de 16%, e mai mic decât 1%, înseamnă că aceste corporații vor avea grijă ca 16% să fie mai mare decat 1%, adică 1,00001%, care înseamnă tot 1%, nu?)? Și asta o face un guvern în care liberalii sunt prezenți. Nu e de noaptea minții, din punct de vedere al liberalismului? Cum adică un guvern liberal ia măsuri antiliberalism, reimplementând totalitarismul economic și are pretenția să mai fie perceput ca liberal și pro european? Nu e stupid? Sau nu mai contează? Își vor împărți, cu PSD, bazinul electoral de stânga și, asta e? Sper ca la alegeri românul să gândească și să înțeleagă că nu mai există nici PSD nici PNL, doctrinar.
Că avem de-a face cu o grupare de oportuniști, care nu servesc interesele cetățeanului român, care nu urmăresc să instaureze liberalismul, democrația și statul de drept, ci sunt instrumentele prin care corporațiile monopoliste au reinstaurat metoda de exploatare și jefuire a populației și resurselor din România, de tip totalitar, comunist.
Pavel ROMAN

STRÂNSU’ POAMILOR SÎ GLODOVEȚÂLOR GI TOAMNĂ

0
GIN VREMEA PRUNȘII MNELE DRAJI
Pa la noi pa la Coșioba, mintonaș dupa Sfânta Marie Mică să fașe mnerea gin prunile șele bestriță, triabă gispre care am mai vorbit gi câceva uări.
Amu vreu să va spun cum culejem merile șî prunile șele gi toamnă pântru vinars, atunși când io ieram prunc aclo la noi la Coșioba.
Dupa jiumatacea lu’ brumarel, agică a lunii octomvrie, a mnei culejeu merile șî prunile șele gi toamnă.
Avem meri Șâculani șî Patuli în taleci șî în țarină aclo în Cot la Criș, lânga  podu’ gi pa ștrecu’ chefereului gi la Rastoacă, gi pasta Criș. Merii ășcia fașeu nișce mere nu pre mari da’ foarce bune, dulși șî aromace. Cam pa vremea asta a mnei le strânjeu șî le țâneu în frunză pasta iarnă, ca să nu ‘ngeță, o să putrazască.
On lucru mai aparce iera strânsu’ prunilor gi toamnă pântru vinars, lucru care tăt cam pa vremea asta să fașè.
Pa vremea șeia noi avem pruni Candraneșci în taleci pa mnezuina gintra noi șî bași Ișpanel șî gintra noi șî văru’ Pascu. Mai avem pruni Candraneșci șî în țarină gi-a lungu’ holgelor noașce, pa linie gi la Groapă până la Boctarie șî gi la Boctarie până la puncea gi pasta Criș gintra Câcarău șî Coșioba.
Prunile eșcea Candraneșci, o Câcaleță cum le mai zâșem, ierau on soi gi prune gin batrâni care numa’ cam în zona noastă ierau. Ierau nișce prune mai miși, gi coloare vânătă-roșâie, cu mnezu’ galbăn, zamoasă tare șî foarce dulși, gin care dage bine gi tăt vinarsu’. Prunile le punem pântru jiucat în doauă-tri cădzî gin lemn gi șapce suce șinzăși gi litre fiecare, depinge câce prune ierau în anu’ șela, căzî pa care tati le repara doajile, gargina șî le bace șercurile gi șparing în tăt anu’ gin vară, dupa care le pune la înfoiet cu apă, pântru a nu curje gin iele zama gi prune.
Le pune cu gura în jios șî pa fund întra gargină pune apă până să înfoieu doajile. Uneuări le dușe la Criș la Moară, pântru înfoiet.
Înaince gi a mè la cules gi prune tati șî moșu cosău șî strânjeu iarba gi pa su’ pruni.
Când culejem prunii gin țarină, întăgiuna avem pa lânga noi șî o doi-tri oamini la clacă pântru strânsu’ gi prune.
Merjem gimneața pa la oara opt cu coșia în care ierau tri șiubără gi o sută gi litre fișcecare. Gispringem caii gi la coșie, îi împaivanam să pască șî ne apucam gi triabă, cu ajiutori gi la Dumnezo.
Tati șî cu încă on barbat să puneu gi scuturau prunile cu nișce rudzî gi carpine lunji gi patru metări. Șeialalțî să apucau să strângă prunile în vădre, pa care le goleu în șiubările gin coșie. Când ierau pline șiubările merjem cu coșia acasă șî le golem în căzîle șele gi lemn.
Pa la oara zășe prânzăm meringea pa care o avem cu noi: pită, clisă, șoancă, brânză, șeapă șî bunîntales înaince câce o gură gi vinars.
Pa la oara doauă dupamniaz’, baba Marie care gi obișei ramâne acasă să facă gi mâncare, vine șî ne dușe mâncarea în țarină.
O tomnè înt-o coșară gi nuiele, pa care o lua în cap pa on oblanic. Ne dușe gi mâncare zamă gi gaină cu taițăi, carne friptă cu grumbe șî sos gi porodiși, o grumbe cu zamă [țușpai] șî fașirt cu pilaf gi rișcaș cu șalată gi cureci dulșe. Felu’ al triilea ierau cucurei, o întorsuri.
Sara ne pringe ‘ntunericu’ șî la lampaș giscarcam prunile în cădzî, dupa care ne punem la șină. Șinam șe o ramas gi la amniazîs. Ieram obosâțî tățî, da’ bucuroșî șî mulțamițî că am facut triabă bună, la strânsu’ prunilor pântru vinars.
A doaua zî culejem prunile gin taleci  șî cam în tăt anu’ cu iele umplem tăce tri cădzâle, strângând cam doauă mii șî șeva gi litre gi prune pântru vinars.
Bine șî faină iera atunși, pa lume !
SĂ AUZÂM, NUMA GI BINE ȘÎ DOAMNE NU LASA RĂU, LA NIME!
Pătru-Marius BRASAI,
pruncu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba.
Vocabular explicativ :
poamă  = fruct cu sâmbure .
glodoveață  = fruct cu glod și semințe în el .
Șâculan , Patul  = soiuri de măr din bătrâni .
Candranesc (câcaleț)  = soi de prun din bâtrâni din zona Sebiș – Hălmagiu .
taleci  =  grădină .
mnezuină  = vecinătate .
clacă  = lucru făcut împreună , la fiecare pe rând , cand era treabă de făcut .
doaje  = șipci din lemn din care se făceau  ciubere , căzi și butoaie .
cadă = vas mare din doage de lemn .
șiubăr  = ciubăr , vas din doage de lemn .
șparing  = oțel lat , platbandă .
gargină  =  marginea , partea vasului de lemn între fund și capătul doagelor .
pită  = pâine .
clisă = slănină .
șoancă  = șuncă .
coșară  = coș .
oblanic  = un prosop încolăcit pe care se punea coșul în cap pentru transport .
vădră  =  găleată .
împaivanat  = priponit .
fașirt  = chiftele .
rișcaș = orez .
grumbe  = cartofi .
porodiși = roșii .
cureci  = varză .
cucurei  =  gogoși .
întorsuri  = plăcinte întinse .
zamă  = supă .
vinars  = țuică .
lampaș  = felinar .
ruge  = prăjini .
boctarie  =  haltă , canton CFR .
linie  = drum agricol .

Tex- Renew, un proiect UAV pentru o economie sustentabilă

0
Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, sub egida Societății Antreprenoriale Studențești a UAV, a organizat, luni 30 octombrie, ultima etapă a proiectului Tex-Renew – „Un produs nou din deșeuri textile – Centrul de antreprenoriat pentru valorificarea sustenabilă a deșeurilor textile într-o economie circulară”. Au fost prezenți: prorectorul UAV, prof.univ.dr Codruța Stoica, decanul Facultății de Inginerie, conf.univ.dr Dan Glăvan, echipa de proiect. Proiectul, finanțat de CNFIS, în cadrul competiției Fondurilor de Dezvoltare Instituțională a avut ca și obiectiv crearea unui centru pentru valorificarea deșeurilor sustenabile, precum și prezentarea unor modele antreprenoriale de succes pentru studenții UAV. După mai multe întâlniri cu reprezentanți ai mediului economic din domeniul textil, după vizite la companii de profil din țară și Republica Moldova și crearea unor noi produse textile,  în această ultimă etapă au fost diseminate rezultatele proiectului. Echipa de proiect a prezentat oportunitățile care sunt pe piață pentru dezvoltarea unor afaceri în acest domeniu și au fost expuse produse realizate din deșeuri textile, în laboratoarele UAV, de către ing. Ana Mureșan și ing. Camelia Ursu, membre în cadrul proiectului, studente în anul II, la programul de master Ingineria și Managementul Calității, Facultatea de Inginerie. „A fost un proiect care a deschis noi perspective pentru studenți și pentru toți cei implicați. Industria textilă este un domeniu care poate avea  o mare contribuție în ceea ce privește valorificarea sustenabilă a deșeurilor textile și cred că Tex-Renew reprezintă un pas în această direcție. Mulțumim suportului oferit de către universitate și de către Facultatea de Inginerie, colegilor, studenților, tuturor celor implicați în acest proiect” a declarat  prof.univ.dr.ing.dr.ec.Ionel Barbu,directorul proiectului.

LA MULȚI ANI, GETI!

0
Astăzi e ziua ta. Am tot scris în minte fel de fel de variante la ceea ce postez acum. Caut cuvintele potrivite. Caut ceva care să nu fie de-o prețiozitate caraghioasă. Până la urmă, convin, tot cuvintele simple sunt mai oneste,mai bogate în conținut și în înțelesuri. Așa că aleg să-ți spun că te prețuiesc, că admir la tine bunătatea, bunul-simț, personalitatea, curajul, lumina specială ce se revarsă din ochii tăi frumoși. Mă bucur, Geti, să împart cu tine orele, zilele, anii, VIAȚA. Să fii sănătoasă, fericită, mulțumită de ceea ce trăiești, că meriți din plin toate acestea.
Și pentru că tot astăzi se împlinesc un număr de ani de când ne-am spus DA în fața ofițerului Stării civile (de fapt era o doamnă „ofițer”!) mă rog lui Dumnezeu să ne mai dea ani buni împreună, sănătate și mulțumire sufletească!
Tristan MIHUȚA