– scriere ‘n grai –
Or trecut mai bine gi trizăși gi ani gi când tăt așceptăm tățî , ca la noi în țară să fie mai bine , barem oleacă , gicât o fost în „iepoca gi auăr” a lu’ Miculae Ceaușăscu , pa care-l ‘pușcară gașca lu’ iliescu , brucan șî roman în Sfânta zî gi Crașiun a anului ’89 , la ‘ngemnu’ „ajenturilor straine” care n-or fost alșineva gicât sclujile odioasă a sistămului la fel gi odios șe o ajiuns în România noastă , ca șî în tătă lumea .
Pa cum treșeu anii , la noi în țară iera tăt mai rău șî gizamajirea românilor iera tăt mai mare .
Ceaușăscu o condus România în așă fel că s-o gizvoltat foarce mult în tăce domeniile , da’ mai mult gicât atita , am scapat gi tăce gitoriile externe , find sângura țară șe s-o bucurat gi lucru ăsta .
Viniră la pucere nișce indivizî tăt mai impostori șî tradatori gi neam șî țară , scluji obedience ale oculcei mondiale , care gistrusără tăt în România , ca șî pa noi românii gi alfel .
Înșepură să prostească lumea cu sloganu’ lor „nu ne vingem țara” șî o vândură iei cu tătu .
Gintr-o țară cu on rigicat potențâial agro-zotehnic , ajiunsărăm să importăm bucace șî alimence scumpe șî proașce , pa când pamîntu’ nost scump șî sfânt , pântru care s-or jarfit stramoșîî noșci ramasă nelucrat șî vândut în mare parce ‘talienilor , nemțâlor , franțujâlor , o ungurilor .
Asăminea s-o ‘ntâmplat șî cu „auăru’ nost verge” , cu industria noastă , cu bogațâile subterane , cu chefereu’ șî cu tăci șelea . Nu mai avem vapoară , avioane , camioane , autobuză .
Nu mai avem niși armată ca lumea , niși milițâie , niși justițâie . Tăce instituțâile statului îs la pamânt .
Îi vai șî amar gi școala șe să fașe amu . Îs gistui amu șei care or terminat doauă , tri facultățî cu masterat șî doctorat șî care aproape că nu șciu câce șci șineva șe o gatat lișeu’ pa timpu’ ‘mpușcatului . Șe să mai vorbim ?
Dacă ‘dușem voarba gi cregință pucem fiecare vigè că gi șî s-o ‘nmulțât număru’ gi lăcașă gi cult construice , o renovace , s-o sporit număru’ „fabrișilor gi popi” , cregința oaminilor îi tăt mai sclabă șî oamini îs tăt mai răi șî mai gizbinațî .
Șeia șe nu o reușât ateu’ Ceaușăscu , să ‘nchidă Sfincile Beseriși , or reușât „democrațîî” gi la pucere pân pagânu’ Arafat , care ni-or opașit șî gi a lua Lumina Sfântă a ‘Nvierii gi la Sfincile Pașci ale anului 2021 .
Ni-or gistrus cu tătu’ ășcia cu democrațâia asta orijinală , instalată la noi pa plaiurile noașce șele mioritișe .
Doamne fereșce gi mai rău șî gi ispită , da șine șci șe mai pucem pațî ?!
BUNU’ DUMNEZO SĂ NE PAZASCĂ ȚARA NOASTĂ ROMÂNIA ȘÎ PA NOI ROMÂNII , GI TĂCE MANEVRILE ȘELUI RĂU ȘÎ VICLEAN !!!
PRUNCU’ LU’ PĂTRU LU’ BUBI , GI LA COȘIOBA !
Marius BRASAI
Vizita președintei Ungariei nu a fost anunțată niciunui oficial român. Cu toate acestea, a participat la dezvelirea statuii unui principe maghiar, la Alba Iulia, ca și cum acest oraș face parte dintr-o provincie maghiară. Astfel de provocări revizioniste maghiare apar din ce în ce mai des fără ca autoritățile române să reacționeze și inclusiv această vizită o putem cataloga drept una de provocare.
În ultima vreme asistăm cum teritoriul României începe să fie împânzit de statui ale unor etnici străini, startul fiind dat de către Klaus Iohannis care dă dovadă în ultimul timp de un servilism greu de suportat.
Alba Iulia este simbolul Unirii tuturor românilor, dar și al luptelor duse de români pentru libertate.
În data de 1 noiembrie 1599, la Alba Iulia, Mihai Viteazul împreună cu oastea sa a intrat triumfător după biruinţa de la Şelimbăr și, în acest fel, Alba Iulia a devenit prima capitală a celor trei ţări unite: Țara Românească, Ardealul şi Moldova.
În timpul Revoluției de la 1848 acțiunea asediatorilor a eșuat, deoarece garnizoana austriacă, formată din aproximativ 2.500 de soldați, mare parte dintre ei români, a rezistat atacului, fiind sprijinită de către Avram Iancu și trupele moților care au venit în ajutorul locuitorilor, intrînd pe poarta a VII-a a cetății.
Dezvelirea statuii Principelui Gabor Bethlen a avut loc cu ocazia aniversării de către Biserica Reformată Maghiară din Transilvania a 400 de ani de la înfiinţarea Colegiului Academic. ”Înfiinţat în anul 1622, la iniţiativa principelui Gabriel Bethlen, Colegiul Academic a fost una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din Transilvania secolului al XVII-lea. La invitaţia principelui, la Alba Iulia au ajuns profesori recunoscuţi la nivel european – Martin Opitz, Johann Heinrich Alsted sau Johann Heinrich Bisterfeld. Principele Bethlen şi-a pus biblioteca personală la dispoziţia celor care învăţau la Colegiul Academic şi tot spre folosul acestora a întemeiat tipografia princiară, unde s-au tipărit manualele necesare procesului de învăţământ”, se arată într-un comunicat al Muzeului Unirii din Alba Iulia.
Gabor Bethlen a luptat împotriva lui Mihai Viteazul la Șelimbăr în 18 octombrie 1599, a fost Principe al Transilvaniei cu misiunea de a maghiariza Ardealul și de a șterge identitatea națională a românilor transilvăneni și a dus o puternică politică de eradicare a conștiinței naționale românești construite de Marele Voievod român, Mihai Viteazul, prin ștergerea din istoria vremii a realizărilor sale.
Cum pot maghiarii să amplaseze o statuie a acestui principe care a luptat împotriva lui Mihai Viteazul, simbol al unității poporului român, în cetatea din Alba Iulia?
Dezvelirea bustului lui Gabor Bethlen la 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu reprezintă un gest de provocare și sfidare pentru autoritățile românești.
Această statuie a fost amplasată în rondul din sensul giratoriu aflat pe strada Unirii, în cetatea Alba Carolina, un loc de o mare încărcătură istorică, chiar în fața Universităţii „1 Decembrie 1918” și a unei unități militare care în trecut se numea Avram Iancu. Demn de menționat este faptul că în curtea unității militare se află un bust al lui Avram Iancu și că s-au făcut nenumărate cereri de mutare din locul existent tocmai în sensul giratoriu în care a fost amplasată statuia lui Gabor Bethlen, demersuri care au rămas fără rezultat.
Guvernul Ungariei a înființat o asociație chiar cu numele lui Gabor Bethlen care este, în fapt, un fond guvernamental prin care Ungaria cumpără clădiri de patrimoniu de pe teritoriul Transilvaniei fără ca autoritățile românești să încerce măcar contracararea acestor acțiuni antiromânești.
Această statuie, amplasată în Cetatea din Alba Iulia, a primit avizele pentru intrarea în legalitate din partea Primăriei Alba Iulia într-un timp record și fără a respecta nici măcar ordinea firească a unor acte administrative. În speță, în data de 21 februarie 2022 primarul Pleșa Gabriel Codru, propune un referat de aprobare a documentației privind ”Relocare și construire monument de For Public”.
Tot în data de 21 februarie 2022, primarul aprobă și Proiectul de hotărâre privind ”Relocare și construire monument de For Public”.
Dar la baza oricărui proiect de hotărâre trebuie să fie un raport de specialitate, în acest caz, acesta a fost emis la o dată ulterioară, adică în 22 februarie 2022.
Prefectura Județului Alba, în exercitarea atribuțiilor de verificare a legalității actelor administrative, în speță legalitatea hotrârii nr. 79 din 28.02.2022 având ca obiect – aprobare ”Relocare și construire monument de for public, județul Alba, Alba Iulia, Strada Unirii, FN”, a constatat că există discrepanțe între preambulul hotărârii adoptate și dispozitivul acesteia, discrepanțe care se regăsesc și în actele prepartorii care au stat la baza adoptării actului administrativ. Astfel, titlul hotărârii, preambulul acesteia, referatul de aprobare și raportul de specialitate fac vorbire despre aprobarea relocării monumentului de for public existent, amplasat în sensul giratoriu adiacent Universității 1 Decembrie 1918 și amplasarea în locul acestuia a statuii Principelui Gabriel Bethlen, în timp ce prin articolul 1 al hotărârii nr. 79/2022 se aprobă propunerea de relocare și construire monument de for public. În concluzie, în acest proiect avem de a face cu două operațiuni: pe de o parte, aprobarea relocării și construirea și, pe de altă parte, aprobarea propunerii de relocare și construire care produc efecte juridice diferite, adică aprobarea relocării monumentului de for public existent, precum și construirea și amplasarea unei noi statui în spațiul respectiv se pot face doar cu respectarea prevederilor Legii monumetelor de for public nr. 120/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Așadar, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, în loc să militeze pentru a repara o nedreptate istorică, dat fiind faptul că Avram Iancu, un simbol al luptei de eliberare a moților de sub jugul străin, nu are o statuie în interiorul Cetății Alba Iulia, luptă pentru propriile afaceri și pentru promovarea simbolurilor maghiare, iar asemenea acțiuni sunt menite a ne demonstra că trădarea și trădătorii sunt singurele constante din istoria poporului român.
Va urma.
Ciprian DEMETER
Mesajul președintelului Academiei Române, Dl. Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, a fost citit de către Dl. Acad. Ioan Bolovan și a punctat frumoasa și îndelungata colaborare existentă între cele două instituții.
De altfel, fiecare din cei prezenți a subliniat rolul pe care școala teologică l-a avut în dezvoltarea culturii și școlii arădene, precum și prestigiul de care teologii arădeni s-au bucurat în rândul academicienilor români.
Un moment important a fost acordarea Diplomei și Medaliei Aniversare 200 de ani, Academicianului Ioan Bolovan, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția adusă la creșterea prestigiului Teologiei Ortodoxe în cultura română.
Lucrările simpozionului au continuat pe durata întregii zile, la această manifestare luând parte profesori de istorie și de teologie universitară (din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Sibiu, Oradea și Arad), istorici și cercetători români din țară și din Voivodina, precum și dascăli și istorici locali.
A fost unul din cele mai importante evenimente din calendarul Bicentenarului Teologiei Arădene. 
