AMINTIRI DIN VREMEA CÂND LUCRAM LA OCOLUL SILVIC LIPOVA

0
Timp de douăzeci și cinci de ani de serviciu am activat la Ocolul Silvic din Lipova.
Printre altele am condus Districtele Silvice I Lipova și III Pătârș.
După cum am mai spus Districtul I Lipova avea ca și activități principale pe lângă cele de cultură a speciilor forerestiere și acelea de gospodărire a vânatului, fiind amplasat pe un fond cinegetic GVS.
Astfel aveam de executat activități de întreținere, de ocrotire și de selecție a speciilor de vânat precum: cerbul carpatin, mistrețul și căpriorul.
O categorie specială de activități era aceea de pază și patrulare pentru prevenirea și combaterea braconajului, infracțiune silvică de amploare din toate timpurile.
Districtul Silvic I Lipova era vulnerabil și foarte bine predispus braconajului din mai multe considerente, unul dintre ele fiind faptul că la marginea districtului erau amplasate trei obiective militare, active atunci prin anii ’80 și anume: Tancodromul Lipova și Depozitul de Muniție de deasupra Băilor Lipova și Poligonul Militar de Tragere Lipova de pe Drumul Șiștarovățului, obiective populate și deservite de militari în termen și activi.
Aceștia braconau la greu în pădurile districtului.
S-au întâmplat chiar altercații fizice și schimburi de focuri de armă între personalul silvic și militari. Fostul meu șef Brigadierul Silvic Groza Gheorghe, avusese o astfel de altercație cu Maistrul Militar Mircea Săvescu și angajatul civil al U. M. din Lipova, Ioan Boldureanu, posesori de arme de vânătoare și vânători înrăiți [braconieri].
După ce a ieșit brigadierul silvic Groza Gheorghe  la pensie și am devenit eu Șeful Districtului I Lipova, am ținut neapărat ca să mai reduc din efectele acestei infracțiuni numită braconaj.
Se ajunsese să se braconeze și de către militarii în termen de la Poligon și Depozitul de muniție, cu pistolul mitralieră din dotare, în care puneau cartușe de manevră, iar pe țeavă vergeaua metalică de curățat arma.
De asemenea se puneau lațuri din cablu metalic, la marginea pădurii către terenurile agricole.
Am reușit să eliberez cu pădurarii Barth și Vinchi doi mistreți și un cerb prinși în asfel de lațuri în plantația pomicolă a lui Vreju, de pe Tancodrom.
 M-am apropiat cu diplomație de acești militari, braconieri notorii. Le-am sugerat să nu mai practice asfel de infracțiuni, invitându-i la partidele de vânătoare pentru plan și selecție pe care le organizam în raza districtului.
La o discuție în jurul focului la o partidă de vânătoare, Maistrul Militar Mircea Săvescu, mi-a promis că nu v-a fi prins niciodată la braconaj, iar dacă va fi să fie, el va renunța la arma de vânătoare.
Dar, braconajul continua să fie practicat tot mai mult.
Într-o sâmbătă din toamna anului 1983, răspândesc informația că mă duc la o petrecere cu personalul silvic la Arad.
Braconierii abia așteptau astfel de momente.
În realitate însă, eu împreună cu pădurarul Mihăl Barth, în acea sâmbătă seara, luăm șareta și mergem la Casa lu’ Barany, unde înnoptăm.
Pe la ora cinci dimineața auzim un foc de armă în zona Pârâului Porcului.
Nu mai zăbovim nimic, prindem calul la șaretă și o pornim în galop pe drumul agricol de lângă pădure, până la Tancodrom.
Aici tragem șareta după o tufă de mur și așteptăm.
După vreo douăzeci de minute vedem că ies din pădure doi indivizi cu un căprior pe o bâtă, pe care o țineau pe umeri.
Cine credeți că erau?
Săvescu și Boldureanu!
Ies de după tufa de mur, flancat de pădurarul Barth și cu arma în mâini somez să se oprească. Când mă vede Săvescu și îmi aude somația, rămâne perplex pentru o clipă, după care aruncă de pe umeri căpriorul și arma, spunând  :
– M-ai prins, Marius! Nu ești la chef, la Arad? Sunt la dispoziția ta!
Nu credeam că se întâmplă acest lucru vreodată, dar s-a întâmplat!
La fel procedează și Ioan Boldureanu, tremurând de spaimă.
Nu le-am făcut nimic, numai că Mircea Săvescu a demonstrat că este un militar adevărat al Armatei Române, chiar dacă era braconier înrăit, prins asupra faptului s-a ținut de cuvânt și împreună cu prietenul și ortacul său Ioan Boldureanu, au renunțat chiar în acea zi la armele de vânătoare, predându-le la Filiala de Vânătoare  Lipova.
L-am mai invitat pe Mircea Săvescu, la vânătorile de mistreț din raza districtului, dar pe post de gonaș, nemaifiind vînător.
Ioan Boldureanu, nici nu mai voia să audă de vânătoare.
O altă acțiune de braconaj o practicau locuitorii satului Chesinț, sat amplasat în apropierea Districtului Silvic I Lipova și pe terenurile sale agricole, umbla mult vânat pentru hrană.
Chesințănii braconau cu câinii și sulițele.
Mergeau pe Valea Lipca și pe Sovoș cu haite de câini hămesiți de foame [câinii nu primeau nimic de mîncare în ziua cînd avea loc braconajul].
Cînd dădeau câinii de o piesă de vânat: mistreț, ciută, cerb, o alergau și o prindeau, iar chesințănii o ucideau cu sulițele.
Aceasta este o povestire vânătorească, întru-totul adevărată!
CĂTARE PLINĂ, DRAGI VÂNĂTORI, ADEVĂRAȚI!
Marius BRASAI

 Consulul general Florin Vasiloni în vizită la Medgyesegyhaza, Miskolc şi Micherechi (Mehkerek)

0
În zilele 29 septembrie-1 octombrie 2023, consulul general al României la Gyula, Florin Trandafir Vasiloni, aflat pe final de mandat, în perspectiva preluării mandatului de consul general al României la Szeged, a efectuat vizite de rămas bun la comunităţile româneşti din Medgyesegyhaza, Miskolc şi Micherechi (Mehkerek), participând şi la manifestări tradiţionale ale comunităţii. În perioada 29-30 septembrie 2023, în oraşul  Medgyesegyhaza, judeţul Bekes, s-a desfăşurat o nouă ediţie a “Zilelor Oraşului”. Această manifestare se organizează anual, de către primăria oraşului situat în jud. Bekes, pe teritoriul de competenţă al Consulatului General al României la Gyula, unde locuieşte şi o comunitate românească . La deschiderea oficială a festivalului, din data de 29 septembrie, au participat printre alţii Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula; Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU); Erdos Norbert, deputat ungar, fost europarlamentar; Kraller Jozsef, primarul oraşului Medgyesegyháza; Sütő Maria Marta, viceprimar, preşedintele “Asociaţiei pentru viitorul şi tradiţiile românilor din Medgyesegyháza”, Varga Sidonia, preşedintele Autoguvernării minoritare româneşti din localitate şi alţii. Printre altele, manifestarea a cuprins şi un concurs gastronomic, la care au participat şi reprezentanţii “Asociaţiei pentru Tradiţiile şi Viitorul Românimii” din Medgyesegyhaza. Programul artistic a cuprins, în data de 30 septembrie 2023, momente oferite de reprezentanţii etniilor care trăiesc în Medgyesegyhaza. Consulul general al României la Gyula, Florin Trandafir Vasiloni, a efectuat o vizită oficială de rămas bun la Miskolc, în zilele de 31 septembrie-1 octombrie 2023. Consulul general a vizitat Biserica ortodoxă din Miskolc și a avut convorbiri cu preotul paroh al Bisericii ortodoxe, Josef Krank, dar și cu membri ai comunității, originari din România. Orașul Miskolc este reședința județului Borsod-Abaúj-Zemplén, fiind al patrulea oraș ca mărime al Ungariei. Biserica ortodoxă din Miskolc, care actualmente din punct de vedere canonic aparţine de Episcopia Ortodoxă Ungară, a fost construită între ani 1785-1806, de către macedo-românii stabiliţi aici. Pe faţada bisericii, în semn de amintire, se află o inscripţie, în greceşte, pe care scrie: „Această biserică a Sfintei Treimi s-a întemeiat în 1785 pe timpul puternicului Iosif al II-lea, regele Ungariei, şi s-a isprăvit în anul 1806, pe timpul puternicului împărat Francisc al II-lea, regele Ungariei, cu cheltuiala fraţilor valahi din Macedonia”. În această asezare de aromâni s-a născut, la data de 20 decembrie 1808, viitorul mitropolit al Transilvaniei, Sf. Andrei Şaguna. În „Protocolul botezaţilor” a bisericii din Miskolc s-a păstrat despre naşterea sa următoarea însemnare „Anastasiu, fiul lui Naum Evreta Şaguna şi al soţiei sale Anastasia, s-a născut în 20 Decembrie şi s-a botezat şi miruit în 28 Decembrie 1808 prin mine preotul Constantin Vulco. Nașul lui a fost Anastasiu, fiul lui Adam Ghergha.” În 1791 a fost sfinţit iconostasul bisericii, impunător, având o înălţime de 16 m şi 87 de icoane, pictate de artistul vienez Antoniu Kuchelmeister. Acelaşi maestru a zugrăvit, în anul 1807 şi frescele interioare ale bisericii. Biserica din Miskolc găzduieşte ocazional manifestări ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU). În data de 1 octombrie 2023, consulul general al României la Gyula, însoţit de alţi membri ai misiunii, a participat la manifestările ocazionate de “Ziua Vârstnicilor”, respectiv “Festivalul castraveţilor”, evenimente organizate de către Primăria comunei Micherechi (Mehkerek).  “Ziua vârstnicilor”, a fost organizată de către Primăria din Micherechi, la Casa de Cultură “Gheorghe Dulău” din localitate. Evenimentul a debutat cu salutarea participanţilor de către Margareta Tat, primarul localităţii, după care solista de muzică populară Lorenna, din România, a prezentat un program de cântece tradiţionale româneşti. La eveniment au participat cca. 200 de persoane, reprezentanţii AŢRU, conducătorii şcolii şi grădiniţei din localitate, consilierii locali,  ş.a. „Festivalul Castraveţilor” a oferit publicului programe artistice, cei mai apreciaţi de public fiind Ansamblul de dansuri populare „Gheorghe Nistor” din localitate, care au oferit un program de dansuri populare românești. De asemenea au fost înmânate și distincții unor personalităţi originare din Micherechi,  care au obținut recunoaștere națională sau internațională în domeniile lor de activitate, printre care prof. Gheorghe Petruşan, fost şef al catedrei de Lb. Română de la Universitatea din Szeged; dr. Vasile Marc, fost şef al Secţiei de Cardiologie la Spitalul Judeţean “Pandy Kalman”; prof. Maria Gurzău-Czegedi, Directorul Liceului “Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB), ş.a.

Aproape 4.000 de vizitatori la Noaptea Cercetătorilor Europeni de la UAV

0
Anul acesta, Noaptea Cercetătorilor Europeni s-a desfășurat pentru prima dată în spațiul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. Peste 40  de participanți și aproape 4000  de vizitatori au fost prezenți la ediția de anul acesta și au transformat Complexul M al UAV într-un spațiu al experimentelor în care chimia, fizica sau biologia și-au dezvăluit magia. Momentele muzicale oferite de elevii de la Liceul Tehnologic de Construcții și Protecția Mediului Arad (coordonator Snejana Denisa Bacalu Rus), tombola cu premii oferită de UAV și partenerii economici ai universității  și multele surprize au adus buna dispoziție și, cu siguranță, au creat momente memorabile pentru participanți. Anul acesta evenimentul s-a bucurat de un număr foarte mare de concurenți la concursul de creativitate, desen și eseu despre știință și sport. Peste 300 de elevi au intrat cu lucrări în competiția propusă de organizatori și au fost răsplătiți cu premii surpriză. „Universitatea noastră organizează acest  eveniment european dedicat științelor de aproape 10 ani. Ne bucură  interesul tot mai mare al arădenilor, al tinerilor, implicarea lor în tot ceea ce înseamnă promovarea cercetării. Felicit echipa de la Facultatea de Educație Fizică și Sport pentru modul în care a organizat și ediția de anul acesta, mulțumim tuturor celor care au participat și au contribuit la buna desfășurare a evenimentului” a declarat Ramona Lile, rectorul UAV.

BUNĂ VREMEA, DRAJII MNEI!

0
Fim în compania șèlei mai bogace „doamne” a anului,
TOAMNA
„S-a ivit pe culme toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor și doamna
Cucurbitaceelor…
Lung își flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb de glorie,
Peste șolduri triumfale,
Haina iluzorie.”
Așă zîșè pîn anu’ 1920 George Topârceanu în Rapsodiile lui gi toamnă.
Inspirat gi bogațîile așestei „doamne”, am scris șî io în grai nișce versuri, care să referă la bogațîile șî tăt o dată la bucuriile iei, a TOAMNEI:
BUCURIILE TOAMNII
Omu’ care cu drag lucră
În țarină, a lui holge,
Îl vedzî cum, gi-abgè apucă,
Toamna cu ale ièi roage.
Amu-șî culeje cucuruzu’,
Prunile șî alce poame.
Tăt amu-șî fașe vinarsu’,
Pîntru iarnă-șî dușe lemne.
Copțî îs strugurii în vii
Șî sîreciu’ o ‘nșeput,
Mulțamițî-s oaminii
Șî bèu cu săce primu’ must.
Cureciu-l așază-n cadă,
La acrit, pîntru la iarnă,
Fanina o bagă-n ladă,
Ca să framînce gin iè pită.
Gin țarini să duc ludăi,
Care, la porși or fi fèrce,
La iosag să duc tulei,
Harana să nu să ghèce.
Să fèrbe mnerea gi prune
Șî vin mohîngeță noapcea,
Mnerea să nu să afume
Șî să nu să mușezască.
Mai on pic șî pică bruma,
Marhîle, pa iesclè întră.
Oaminii așceaptă iarna,
Cu a ièi gi nea, pătură.
Vine-a Crașiunului Post
Șî înșep corinzîle,
Să taie porșii, la Inat,
Ași-s șî sarbatorile.
DUMNEZO VA DÈIE SÎNATACE ȘΠ LUNJIME GI ZÎLE!
Pătru-Marius BRAȘAI
pruncu’ lu’ Pătru lu’Bubi, gi la Coșioba

Unde a greșit, de fapt, Rednic? Ce stă în spatele lui „Ce vreți, bă?” (VIDEO)

0

Mircea Rednic a răbufnit la adresa fanilor care l-au contestat, la finalul partidei dintre UTA și FC Voluntari, culmea, una în care „Bătrâna Doamnă” a legat cât de cât jocul, dar nu a reușit să înscrie.

Frustrat la rândul lui, Mircea Rednic le-a strigat fanilor „Ce vreți, bă?” și s-a oprit. Dacă ar fi putut continua, sunt convins că ar fi adăugat: „Vreți să fac bici din rahat și să și pleznească?”. Ei bine, oricât ar fi vrut Rednic să spună una ca asta, nu o poate face. Nu poate pentru că a acceptat să lucreze cu jucători de o calitate îndoielnică, într-un proiect low-cost (că atâta poate conducerea clubului, cu tot cu sprijinul politico-administrativ!) pe care, culmea, și l-a asumat. Nu știu ce a fost în capul lui când a acceptat condițiile celor care conduc clubul, dar mi-e clar că, în momentul de față, e legat de mâini și de picioare, parte într-un proiect ce se dovedește, pe zi ce trece, tot mai falimentar… Să dea Dumnezeu să greșesc! Ar fi o mare minune!
Sursa: NewsAR

OldBoys Arad a dat revanșa

0
Vineri, pe terenul de la Sânpaul s-a organizat patrulaterul prieteniei între formațiile OldBoys Arad, Poli Timișoara, Sucin și Zdrenjanin din Serbia. Încă de la început, organizatorii, cei de la OldBoys Arad doresc să mulțumească Domnului Primar Cristian SANDU pentru găzduire și petru că le-a pus la dispoziție un teren de joc foarte bun.
După desfășurarea meciurilor clasamentul final a fost (cu mențiunea că timișorenii au avut media de vârstă 34 de ani) a fost:
Locul 1: Timișoara
Locul 2: OldBoys Arad
Locul 3: Sucin
Locul 4: Zdrenjanin
Organizatorul principal al competiției, Neluțu Ardelean a declarat că nu contează neapărat locul ocupat, între prieteni contează mai mult întâlnirea.
Premierea s-a făcut la Sala Helen, organizatorii ținând și pe această cale să le mulțumească celor de acolo pentru sprijinul oferit.
În final vă prezentăm lotul OldBoys Arad: Ardelean Neluțu, Flavius Alb, Rednic Ionuț, Cosmin Frunză, Cornel Nădăban, Gabi Opitz, Buruian Dumitru, Markus Daniel, Vizitiu Adrian, Gheorghe Lazăr și, bineînțeles, Marcel Vida.
Gabi O.

DEZBINAȚI ȘI UȘOR DE STĂPÂNIT

0
Am mai vorbit despre asta, dar revin pentru că mă frământă până la durere.
Că noi, românii, nu suntem capabili să ne impunem lumii, e un truism. Noi nu știm să ne adunăm, să formăm un pumn strâns. Nu cred că întâmplător, îmi vine în minte un banc.
În Iad, erau cazane cu smoală, din care cei suferinzi voiau să scape, dar paznicii îi împingeau înapoi. La un singur cazan nu erau paznici. De ce? „Păi, aici sunt românii. Ăștia se trag la fund unul pe altul”.
Oare, trebuie să ai în ADN solidaritatea națională? Sau trădarea, discordia să fie înscrise în genele unei nații? Nu știu, dar știu că nu există efect fără cauză. Mă uit la evrei. O mână de oameni care controlează lumea prin solidaritate.
Eram student, la filosofie. Mulți profesori erau evrei. Radu Florian, Niculae Bellu, Tertulian, Ion Ianoși etc. Ei bine, cum se edita o carte de filosofie la Paris, ei o aveau în cel mult o săptămână. Înțelegeți? Comunitatea, comuniunea, solidaritatea funcționau și funcționează și azi. Evreii domină, evreii controlează, evreii impun și se impun. De ce? Pentru că sunt un pumn strâns, nu o mână deschisă, risipitoare. Nu o nație în care unuia să i se „rupă” de celălalt!
Tristan MIHUȚA

Flacăra Roșie PODCAST | ep.18 | invitat Ilie Cheșa| Candidat la Primăria Arad?| Soluții și obiective

0
La a 18-a ediție a Podcastului nostru avem plăcerea de a-l avea ca invitat pe viceprimarul Aradului Ilie Cheșa. Dânsul ne va povesti despre probleme identificate în timpul dialogurilor avute cu cetățenii orașului în fiecare cartier însă și despre soluțiile găsite. De asemenea, Ilie Cheșa va dezvolta soluți descoperită la Helsinki pentru încălzirea municipiului la costuri mult mai reduse, o soluție care însă rămâne blocată în Consiliul Local. Iar în final, Ilie Cheșa va răspunde la întrebarea aflată pe buzele tuturor: Va fi candidatul PSD la alegerile pentru Primăria Aradului de anul viitor? Vizionare plăcută!    

Ramona Lile: „Universitatea „Aurel Vlaicu"din Arad a deschis ANUL UNIVERSITAR 2023-2024”

0
O sală arhiplină, multă energie și bucurie în Complexul M al UAV, la deschiderea festivă a noului an universitar. Studenți, oficialități, profesori și părinți au fost prezenți într-un număr foarte mare la evenimentul care a marcat un nou început pentru comunitatea academică a universității de stat din Arad. „Este o bucurie să sărbătorim alături de acești studenți minunați începerea anului universitar 2023-2024. Suntem o universitate din ce în ce mai puternică care se dezvoltă de la un an la altul. Am urcat în clasamentele naționale și internaționale, am reușit să câștigăm proiecte pe fonduri europene care ne-au permis să dezvoltăm baza materială a universității și, ceea ce e mai important, reușim an de an să atragem din ce în ce mai mulți studenți”, a declarat rectorul UAV, Ramona Lile. Au onorat cu prezența și au transmis mesajele lor către studenți: ÎPS Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului; deputatul arădean Alda Adrian; subprefectul Aradului, Doru Sinaci; Consulul General al României la Gyula, Florin Trandafir Vasiloni; președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca; viceprimarul municipiului, Lazăr Faur; prorectorul UVVG, Cristian Bențe; inspectorul școlar general adjunct, Gianina Coraș, directori de școli, reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate.   Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad are 9 facultăți, cu 35 programe de licență, 33 de master și o școală doctorală interdisciplinară.

Buzatu nu e un accident, ci un brand și un mod de operare clasic al clasei politice, in frunte cu PSD!

0
Cine are un pic de inteligență și privește dincolo de comunicatul sec al DNA – care, în cazul arhaicului PSD-ist, Buzatu, spune că „…inculpatul Buzatu Dumitru (…) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziţie publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul Judeţean Vaslui şi care avea ca obiect reabilitarea şi modernizarea unor drumuri din judeţul Vaslui, astfel încât contractul să se deruleze în bune condiţii (plată facturilor)…” -, înțelege, de fapt cum guvernează PSD și PNL România, de treizeci și doi de ani. Prin mecanismul para-ndărătului, adică prin „vămuirea” banului public! Conform DNA (și nu e prima constatare de acest gen), din valoarea contractului, o sumă de minim 10% (neimpozabilă și nedeductibilă fiscal) o reprezintă para-ndărătul, adică șpaga politică. Însumați toate cheltuielile publice, din ultimii treizeci și doi de ani (cifrele le găsiți în bugetele anuale de venituri și cheltuieli postate pe site-ul MF), înmulțiți-le cu 10% și o să aflați cât au furat politicienii în România, din banii publici și câtă evaziune fiscală au fost obligați să facă firmele pentru a acoperi cheltuiala cu șpaga. Ca să nu mai spunem ce asalt s-a dat asupra DNA, ANAF și justiție pentru a se îndepărta „pericolul” legii. Pentru că nu numai PSD, ci toți care s-au aflat în fruntea instituțiilor ordonatoare de credite, au practicat acest gen de hoție a banului public: zeciuiala (dacă nu mai mult) politică, pentru recepția și plata lucrărilor. După comunicatul DNA – care explică clar, pentru ce era percepută zeciuiala „… contractul să se deruleze în bune condiţii” adică „plată facturilor” -, oricât am fi de naivi, înțelegem clar în ce constau „serviciile” lui Buzatu: e vorba de recepția și plata lucrărilor, în anumite condiții (mai ales de proastă calitate). Așa se explică de ce, în nici unul din marile dezastre investiționale (surparea podului lui Arsene, surparea a multor segmente ale autostrăzilor, covorul asfaltic al podului de la Brăila, plafoanele ce cad în școli, în capul elevilor și multe, multe, alte mii de lucrări făcute cu extremă economie), nu s-au respins lucrările, prost efectuate calitativ și au fost acceptate la plată. Pentru că toate au fost recepționate în același mod cum urma să recepționeze și CJ Vaslui lucrările efectuate de mituitor. Contra 10% din valoare. Da, pentru că genul acesta de „emanați”, care corup și  cumpăra totul în Romania (voturi,  conștiințe), beneficiază de o protecție politică uriașă, de tip mafiot. Da, acesti baroni locali sunt Dumnezei în România, pentru că li se permite să facă ce vor cu banii publici! Ei, pentru că asigură selectarea si promovarea parlamentarilor, membrilor guvernului si altor demnitari, pe principiul obedienței, au dreptul să negocieze contractele publice și, mai ales, să numească si să controleze toate comisiile de recepție a lucrărilor publice, ori cele care avizează la plată lucrările. În pixul lor stau recepția și plată lucrărilor, pentru că legea le permite astfel de anomalii, ca ei să administreze banii publici, ca și cum ar fi ai lor personal. Ei conduc, de fapt, România si lor li se datorează nivelul la care se află Romania azi, la periferia UE. A „picat” Arsene, a „picat” Buzatu, au „picat” mulți șefi de consilii județene și ordonatori de credite (sper să pice și Alexe de la Iași, pentru că este absurd să permiți unui cercetat penal pentru corupție să continue să fie ordonator de credite), dar cu asta, se pare, nu se rezolvă nimic. Para-ndărătul funcționează ca și uns! Și ce dacă DNA pescuiește, precum într-o pescărie suprapopulata, ce colcăie de corupție? Ce înseamnă câteva exemplare dintr-un heleșteu suprapopulat? Mai nimic. Puțin circ pentru ignoranți și atât.Vrea D-l Ciolacu, PSD și PNL, să nu mai existe corupție din banii publici? Să facă dovada că vrea, nu numai să ia atitudine, verbal și gata, s-a scuturat de problemă si efectele ei. Dacă nu e ipocrit și acționează cum spune, are, incontestabil, la îndemână, cea mai simplă soluție cu care să înlăture cauza principală a corupției din sistemul public: desființarea comisiilor de recepție a lucrărilor publice, din cadrul ordonatorilor de credite și înființarea acestor comisii de recepție a lucrărilor publice la nivelul guvernului (în care să fie cooptați sicietatea civilă și mediul privat, pe lângă specialiști independenți), pe modelul german. În prezent, ordonatorii de credite joacă după principiul „eu centrez, eu sunt și la finalizare”, ceea ce e o mare absurditate. Dacă vrem eficiență și eliminarea, cu adevărat, a corupției, recepția lucrărilor publice și avizarea plăților trebuie făcută de comisii care să nu fie subordonate ordonatorilor de credite. Va face Ciolacu, PSD și PNL, asta? Cu siguranță nu! De ce? Pentru că ce a făcut Buzatu nu e o excepție și nici un accident. E modul de operare al clasei politice de treizeci și doi de ani. E motivul pentru care se duc bătăliile pentru putere. E schema clasică, inventată și implementată de clasa politică prin care o parte din banii publici sunt furați și se întorc la cei ce i-au repartizat. De fapt, aceasta operațiune, a para-ndărătului, inventată de politicieni, este quintesența bătăliei politice din România. Daca mecanismul para-ndărătului n-ar funcționa, pe model Arsene, Vâlcov, Alexe, Buzatu, etc. (înmulțit cu numărul șefilor de consilii județene, primari și restul ordonatorilor de credite care operează în același mod), actuala clasă politică, ticăloșită și imorală, n-ar exista, iar Romania n-ar inregistra actualul deficit bugetar, actuala disoluție a autorității publice și evaziunea fiscală uriașă raportată la PIB. Însă, clasa politică, ipocrită, joacă precum la păcanele și își asumă, deliberat, riscurile, gen Buzatu, pentru că altfel nu se justifică „investiția” în politică. Dacă n-ar risca, n-ar avea averile pe care le au și România n-ar mai fi catalogată ca cea mai coruptă țară din UE. Să fim și noi în frunte la ceva, nu?

“ENESCU-BARTOK”, concert-expoziţie eveniment la Gyula

0
Sub egida Festivalului Internațional „George Enescu”, miercuri, 20 septembrie 2023, pe scena Centrului Cultural Românesc din cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Ungaria, a avut loc un eveniment cultural de excepție: un recital cameral cu un repertoriu inspirat din operele a doi mari muzicieni ai secolului XX: George Enescu și Béla Bartók și o expoziție dedicată celor doi compozitori, cu panouri foto-documentare cuprinzând manuscrise, partituri, afișe, programe de sală, extrase de presă, pagini de corespondență și fotografii, din patrimoniul Muzeului Național „George Enescu” și al Arhivelor „Bartók” din Budapesta.  Evenimentul a fost organizat de către Consulatul General al României la Gyula, în colaborare cu Muzeul Național „George Enescu” din București, cu sprijinul Ministerului Culturii din România şi Artexim și a adus în faţa publicului soliști de excepție, de la Opera Națională Română din București, prim solistul Operei, baritonul Ștefan Ignat; pianistul Roman Manoleanu, de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” și patru studenți de la Universitatea Națională de Muzică din București: soprana Simona Bucur, mezzosoprana Antonia Lungu, tenorul Ion Coca și baritonul David Miron. Manifestarea a debutat prin cuvântul de salut al consulului general Florin Vasiloni, care a salutat membri comunităţii istorice româneşti din Ungaria, reprezentanţii autorităţilor locale, jurnaliştii prezenţi, precum şi artiştii care au sosit din România. PS Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU) şi Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernări pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), au felicitat Consulatul General al României la Gyula pentru iniţiativa acestui eveniment, aducând mulţumiri în numele comunităţii pentru buna colaborare consulului general Florin Vasiloni, aflat spre finalul mandatului de consul general al României la Gyula, acesta urmând să preia în perioada următoare mandatul de consul general al României la Szeged. Evenimentul la care au participat peste 150 de persoane, a fost onorat de prezența multor oficialităţi: pr. protosinghel Visarion Tuderici, secretarul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU); Maria Novak, directorul centrului de Documentare şi Informare al AŢRU; Eva Iova-Șimon, directorul săptămânalului „Foaia Românească”, maestrul Ştefan Oroian, Cornelia Taga, membri ai Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria; Vasile Sucigan, președintele Autoguvernării Românești din Gyula; Florin Cioban, lector de lb. română la Universitatea „ELTE” Budapesta; Delia Covaci, directorul publicaţiei „Cronica”; Ștefan Crâsta și echipa emisiunii de televiziune în limba română „Ecranul Nostru”, de la Seghedin (Szeged); profesori şi elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula; de la şcolile din Micherechi (Mehkerek); Bătania (Battonya); alţi invitaţi. Din România au participat Alina Pădurean, decanul Facultății de Științe Umaniste și Sociale din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad; Claudia Toma, președintele Asociației „IRIS Research” din Arad; Aurelian Csaholczi, reprezentant al Primăriei Băuţar, jud. Caraş-Severin, Radu Găină, redactor TVR Internaţional, ş.a. Maestrul Ștefan Ignat, care a revenit cu drag pe scena julană, după de în anul 2017 a prezentat „Oedip pe înțelesul tuturor”. Acum a făcut prezentarea expoziţiei și a vorbit publicului despre cei doi compozitori omagiați, Enescu și Bartók.  Concertul care l-a avut în centru pe reputatul artist, a cuprins piese din creațiile lui Béla Bartók și momentele principale din capodopera „Oedip” a lui Enescu. Evenimentul a dorit să prezinte publicului meloman din Gyula câteva dintre creațiile muzicale ale celor doi mari compozitori: George Enescu (1881-1955) și Béla Bartók (1881-1945), născuți în același an, 1881, care au avut traiectorii comune în afirmarea lor pe plan muzical, unul reprezentând cultura românească, iar celălalt fiind asumat ca un mare creator al poporului maghiar. Ambii s-au născut pe teritoriul de astăzi al României (Enescu, la Liveni-Vârnav, în județul Botoșani, iar Bartok la Sânnicolau-Mare, în județul Timiş), iar în preocuparea lor specială pentru muzica cultă, au folosit și motive din folclorul românesc, iar pe de altă parte s-au cunoscut și apreciat, s-au întâlnit și au colaborat în timpul vieții lor, muzica fiind cea care i-a legat, element propus și la evenimentul de la Gyula ca un element de legătură între cele două culturi și popoare, român și maghiar. https://youtu.be/hfEABWzqbXQ?si=xI8Z6AElLoI0y8tk

Flacăra Roșie PODCAST | ep. 17 | invitat Daniel Julean | Folk | Debutul în muzică | Bulci |

0
În noul episod al podcastului nostru îl avem alături pe îndrăgitul artist arădean Daniel Julean. Unul dintre cei mai importanți interpreți de folk ne-a povesti despre debutul său în muzică, cum s-a îndrăgostit de acest gen muzical dar și cum vede el viitorul folk-ului în Arad. Bineînțeles nu puteau să lipsească poveștile despre Festivalul de la Bulci, cel care devine unul din cele mai importante festivaluri de acest gen din România. Vizionare plăcută!
 

Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer

0
“Demența nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire! – Discută despre aceasta cu medicul tău!” Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela  federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, este marcată în fiecare an pe data de 21 septembrie. Anul acesta, este subliniat aspectul conştientizării rolului esențial al identificării factorilor de risc și a semnelor timpurii ale demenței pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariției acesteia. Demența reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri. În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global. Femeile sunt afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane. În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie. În anul 2019, povara economică a demenței la nivel global a fost de 1,3 trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite îngrijirii oferite de membrii familiei și de prietenii apropiați (calculat la o medie de 5 ore de îngrijire și supraveghere pe zi). Factorii de risc pentru demență includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia. Semnele și simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte. Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor, familii și societate în general. Există adesea o lipsă de conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii. OMS recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acțiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în următoarele domenii: abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică; creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență; diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență; sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare. Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global. DIRECTOR EXECUTIV DSP Arad, DR. IRIMIE CECILIA GABRIELA

Ramona Lile: „Vă invităm la deschiderea anului universitar 2023-2024 la UAV”

0
Studenți, profesori, invitați sunt așteptați la deschiderea festivă a anului universitar 2023-2024, la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 23 septembrie, orele 11.00, în Complex M (strada Elena Drăgoi nr. 2). „Este un eveniment important pentru comunitatea academică, care marchează un nou început pentru fiecare dintre noi. Îi așteptăm cu drag pe studenții noștri, pe profesorii noștri, pe reprezentanții autorităților locale și județene, directori de instituții publice și unități de învățământ, pe toți cei care vor să ne fie alături în această zi, să se bucure împreună cu noi de acest moment” a declarat rectorul UAV, Ramona Lile.

O VINIT IARĂ TOAMNA !!!

0
– scriere ‘n grai –
Cum trecu Sfânta Marie Mică să șî rași oleacă vremea , mai cu samă noapcea șî gimneața , sămn că o vinit toamna șei îmbelșugată gi roagile munșii drajilor noșci țarani .
Gi p-amu tribe facut sara , o țâră gi foc în șpor șî ne acupirim noapcea cu duna , când ne punem să durmim .
Tățî ne catăm nișce haine mai grosuță , să nu ne fie rășe șî să ne becejâm .
 Bine zâșeu batrânii noșci :
„Gi pa la Sfânta Marie,
ce poțî……..în palarie !”
Pân sacile noașce amneroasă a zacuscă , a zamă gi porodiși , a compoturi șî acrituri care să bagă în borcane .
Gazdarițâle noașce să pregacesc gi iarnă cu tăci șelea .
Să fașe mnerea gin prunile șelea bestriță șî umblă mohângețâle, ca să nu să mușezască mnerea .
Or îndalit caldările gi vinars șî să fașe vinarsu’ gin prunile șelea roșâi care îs jiucace .
Să culeg prunile candraneșci pântru vinars șî pântru mnere, care n-or avut gi șelea bestriță .
Să culeje cucuruzu’ șî mazârea gi pa țarini , să taie tuleii șî să adună ludăile .
Să culeg poamile șelea gi toamnă , gi pân taleciuri sî livedzî .
Să scot grumbile șî vergețurile , care să bagă în podrum , o să ‘ngroapă cu paie în pamânt.  Așă să fașe în prunșia mè .
Frunzâle gin lemne galbinesc șî ‘nșep să pișe .
Giloc pică șî bruma șî țâpă pa jios tăce frunzâle și-or mai ramas, gi ț-î mai mare dragu’ să umbli pân padure  , calcând pa frunză ca pa on covor .
Așeia care au vii fac amu sâreciu’ . M-aduc amince cu drag șe vin bun am baut în feșioria șî tânareața mè , la moșu’ Sandru gi la Roșâia șî dupa șe m-a ‘nsurai la moșu Nonu gi la Beringeri , Dumnezo să-i hoginească pa amândoi !Roșâienii șî berindanii ierau preșepuțî la lucrat  via șî facutu’ gi vin .
Mai m-aduc amince , cum tăt pa vremea asta mami șî baba, ierci-Le Dumnezo ,  bagau gâșcile la ‘ngesat .
Ierau tare bune carnea, jumările șî unsoarea gi gâscă ‘ngesată .
Așeia șe nu ș-or dus gin vară lemnile, mărg amu la padure dupa iele , pântru că iarna bace la ușă șî tribe facut foc în șpor șî-n teracoce .
Mai on pic șî să bagă  iosagu’ pa iescle șî  ce așcepțî să să pună neaua șî să vină iarna cu jeru’ .
Toamna-i ași , nu-i niși o  glumă !!!
„Ieri era frumos pe-afară 
Ca-ntr-o caldă zi de vară  ,
Azi e toamnă pe pământ 
Vreme rea și bate vânt !”
        zâșe poietu’ nost George Coșbuc
Marius BRASAI

Ramona Lile: „UAV – invitat de onoare la Expoziția Internațională de Inovație și Transfer Tehnologic din Chișinău”

0
Rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad UAV, Ramona Lile și prorectorul Teodor Cilan  au participat ca și invitați de onoare la cea de a II-a ediție a Expoziției Internaționale de Inovație și Transfer Tehnologic „Excellent Idea-2023” din Chișinău, Republica Moldova. Organizată de Centrul de Inovare și Transfer tehnologic, Academia de Studii Economice din Moldova, Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, expoziția promovează inovațiile, invențiile, rezultatele proiectelor de cercetare și literatură științifică publicată. Profesorii UAV  au participat cu lucrări alături de alți profesori și cercetători de la universități din România: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,  Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Politehnică din București, Universitatea „Tomis” și  Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Universitatea de Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureș, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. „Suntem onorați de această invitație și ne bucurăm să fim aici, în Republica Moldova, la un eveniment care promovează cercetarea și inovarea. Este necesar acest dialog al comunităților academice care poate asigura dezvoltarea științei și schimbul de idei inovatoarea între oamenii de știință. Felicităm organizatorii pentru acest eveniment și reiterăm sprijinul universității noastre pentru comunitatea academică din Moldova” a punctat rectorul UAV, Ramona Lile.    

ȚÎDULA CU TREBI, PAȚĂNII ȘÎ NATOȚĂNII

0
– scriere-n grai –
MĂRSU’ LA PADURE DUPA LEMNE
Aclo la noi la țară, la Coșioba, procurarea lemnilor gi foc iera o treabă foarce importantă pîntru că înt-on an gi zîle treșèu mulce lemne cu focurile.
Primavara șî vara să fașè foc în șporù’ gin coptorișce, pa care să fașè gi mîncare.
Toamna șî iarna să fașè foc în șporù’ gin cindă pa care să fașè gi mîncare șî să încalză cinda, inge durmè o parce gin șelègi, a bună oară șèi mai batrîni.
Dacă șelègiu’ iera mai mare să mai încalză o sobă cu on cuptori gin fontă, o cu teracota, în care tă’ cu lemne să fașè focu’ șî inge durmèu tînării șî prunșii.
Tă’ gi doauă uări pa saptamînă să ferbè în caldarea mare frunză gi rîpe, napi șî mai tîrzîu, toamna, ludăi care să ‘mestecau cu urlăù oparit șî să fașèu laturile șè să dagèu la porși să mînșe.
În tătă sîmbăta să argè cuptoriu’ în care să coșè pita șî plașinta șèi stoarză.
Noi coșiobanii avèm narocu’ gi la Dumnezo că ieram aproape gi padure șî dusu’ gi lemne nu iera o zoală așă mare.
În tătă vara vinèu șumarii Gusti șî Costangin gi la Govojgia șî mèrèm la marcat lemn cu firu’ pîntru oamini.
Pîn anu’ o mie noauă suce șazăși șî  șasă, io avem zășe ani șî țîn mince cum am mărs cu moșu’ Bubi șî cu tati Pătru, ierce-i Dumnezo șî-i hoginească, la padure dupa lemne.
A mnei aveu atunși on cal șî o iapă, Rudy șî cu Doina, roșîi în păr amîndoi, cu coamile șî codzîle negre.
Iera așă cam pa vremea asta ‘naince gi-a ‘nșèpe la cules gi cucuruz.
Înt-o gimneață, dupa șè gată cu datu’ abracului la iosag, cu țasalatu’ șî mulsu’ marhîlor cu lapce, moșu Bubi pregaci coșia pîntru padure. Pusă-n coșie firezu, doauă sacuri, cîrșèile gi tras dupi, lanțuri gi ‘mpecicat șî ‘mbrașinat coșia, înt-o poneavă fîn pîntru cai șî on uăl gi șinși litre gi apă.
Prinsă moșu’ caii la coșie șî ne ca mai dusărăm cîta padure, io, tatii șî moșu’ Bubi.
Anu’ ăsta marcatura iera pa coaste gi la Via lu’ Doamna, cîta Pîrlitură, pa lînga ogoarile berindanilor.
Fusăsără la Șăbiș la brigadiru’ Oanșea șî or scos bonu’ pa lemne.
Avèm bon pa noauă fire, patru goroni șî șinși carpini.
O luăm noi cu coșia, cîta Vie, pa calea șèi gin sus, ajiunjem în Vie, dupa care o luăm în stînga cîta Pîrlitură.
Pa la jiumatacea coastii ieste on drum inge ne oprirăm, gisprinsă moșu’ caii șî-i legă la coșie să mînșe fîn.
Noi o luarăm pa coaste-n sus să catăm firile noașce gi lemne marcace.
Le gasîrăm pa tăce noauă, iară tatii șî moșu’ s-apucară să oboare pa iele.
Dupa șè oborîră primù’ lemn, on goron, io m-apucai cu on toporèș mai mic să-l curăț gi crenji.
Gatară iei cu oborîtu  lemnilor șî să pusără șî iei la curațît gi crenji.
Dupa șeia moșu’ șî tati marsără dupa cai, hamfăie șî cîrșèie șî înșepură să tragă cu caii lemnile pînă la drumu’ inge iera coșia.
Mai hoginirăm noi oleacă, baurăm cîce-o gură gi apă, dupa care moșu’ șî cu tatii s-apucară să curme lemnile.
Goronii ierau drepțî și faină șî gin fiecare curmară cîce doi dupi gi patru metări.
Restu’ gin goroni, crenjile mai groasă șî carpinii îi curmară la doi metări, o on metăr, pa cum ierau gi groșî.
Gatarăm șî cu treaba asta șî ne apucarăm să ‘ ncarcăm coșia cu lemnile gi foc.
Dupa șe fu ‘ncarcată coșia cu vîrv, moșu’ cu tatii o ‘mbrașinară pa doauă locuri cu lanțuri șî ne ‘ndalirăm cîta casă.
Cînd cobori gin Vie, ieste o dîmbă, așă că ‘mpecicarăm coșia la o roată gi ‘napoi cu on lanț gi ‘mpecicat.
La fel ieste o dîmbă șî cum cobori pa geluț cîta casă la noi. Șî aișia împecicarăm coșia gi-o roată gi ‘napoi.
Ajiunsărăm cu bine acasă, giscarcarăm coșia gi lemne în taleciu’ șel gin sus, dupa care ne pusărăm să gustarim nișce mazîre fiartă cu șoancă, cu șalată gi crastavețî cu porodiși. Dupa sèia ne dège baba cucurei cu mnere gi prune.
Adeparăm caii șî mai marsărăm dupa o coșie gi lemne gi foc. Numa bine le pusărăm pa tăce sî vinirăm mereuaș cîta casă, cu sara o dată.
Dupa dupii gi goron am mărs a doaua zî cu celeaga.
Dupii, dupa șe s-or uscat oleacă i-am dus la Chisîngia la gater șî am taièt gin iei palănși pîntru pogit în iștalău su’ cai șî marhă șî-n coșină su’ porși, pîntru că șelea veci or putrazît.
DUMNEZO VA DEIE SÎNATACE MULTĂ ȘÎ SPORI ÎN TĂT ȘÈIA ȘE FAȘEȚÎ!
Pătru-Marius BRAȘAI, pruncu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba.

Oameni à la Cluj!

0
Trebușoara e că eu ajung la Cluuuj o dată la 25 de ani. Ultima dată am avut ocazia să merg la un meci de fotbal UTA – U Cluj, cam prin Mezozoicul timpuriu, nu spun scorul, că cineva se va supăra, clar!
Acum însă merg cu altă treabă, și anume la Festivalul Internațional de Carte Transilvania, FICT, pe numele său mic, unde am primit un locșor on board, spre bucuria mea, să lansez „Oameni care m-au trăit” printre ardeleni de-ai mei. Astfel, nu vă uitați că mă întâlnesc cu cititorii sâmbătă dimineața, 30 septembrie, la ora 10.00! Avantajul e că după aia avem toată ziua la dispoziție, să bem cafă, să povestim despre cât e de lung drumul Cluuujului, să mâncăm unde ne-or spune localnicii că-i bun potolul, știți ce zic, chestii de-astea faine.
La lansare vor vorbi doi monștri (am vrut să zic „sacri”, dar cumva m-am răzgândit :)) ai literaturii române contemporane, pe care-i iubesc și în plen, dar și pe secțiuni: Savu Popa, respectiv Alex Andronic. Magia o va aduce însă editoarea mea, Violeta Borzea, care chiar se pricepe să facă vrăji editoriale, drept care, dacă veți veni la Festival și veți da cu ochii de Colectia Violet, veți înțelege pe dată ce vreau să spun.
Tot sâmbătă, dar pe la ora trei după-amiază, voi fi prezentă al lansarea Lunii Gheboase, a lui Radu Țuculescu, la care țin din cele mai vechi timpuri și despre care v-am mai zis nu o dată că scrie dumnezeiește.
Acestea fiind zise, ia să facem noi prezența clujenilor din maiestuoasa mea listă, să vedem cu cine m-oi îmbrățișa eu la Cluj, dacă tot… Așa ar fi frumos, nu-i așa? C-o cale, să și ieșim din virtual! Părerea mea!
Deci? Notez!
Eugenia CRAINIC

OARE, DOAR MI SE PARE?

0
Mă bântuie gânduri negre despre starea de la UTA. Pe voi, nu? Ar trebui.
Știm cum a rămas UTA noastră în așa-zisa SUPERLIGĂ. Am trăit împreună emoțiile dureroase ale acelui sfârșit de ediție precedentă. Am scăpat, ne-am bucurat. Uneori, am impresia că nu toți ne-am bucurat, „Conducerea” clubului parcă a intrat în panică pentru că UTA continuă. Să mă explic.
Oricare om implicat la UTA cu suflet curat, cu drag de echipă, de suporteri, de oraș ar fi procedat exact invers decât a făcut domnul Meszar. Ar fi făcut totul ca situația să nu se repete. Pe înțelesul tuturor, ar fi întărit clubul financiar, ar fi completat lotul de jucători cu piese cât de cât competitive. Nu, „conducerea” clubului a procedat ca un dușman: a redus bugetul, a tăiat fondul de salarii și a epurat nimicitor lotul de jucători. Spuneți-mi ce minte luminată a mai procedat așa, din câte știți voi? Cum să rămâi fără lot cu trei săptămâni înainte de start? Cum să cârpești din mers un sac făcut zdrențe? Ce omogenitate, ce valoare? De unde? Așa pregătește un om responsabil un start mai bun decât precedentul? În niciun caz.
De parcă pornirea spre distrugerea clubului nu părea suficient de evidentă, ne trezim mai nou că UTA pierde, luni bune, terenul propriu, sprijinul suporterilor, fiind plimbată pe terenuri străine. Cum să treci la schimbarea gazonului tocmai acum, adică tocmai când UTA este mai slabă valoric decât oricând? Nu pot fi îndreptățit să cred că cineva – oare, cine? – vrea distrugerea clubului? Nu mă poate opri nimeni, câtă vreme am de partea mea măsurile acestea aberante, nimicitoare. Prăbușirea va fi lentă, departe de casă, de furia suporterilor și nu sub „fereastra” acestei „conduceri” absconsă în niște încrengături politice amorale și ticăloșite. „Conducerea” clubului nu este a noastră și nu ne reprezintă. Este un melanj malefic al unor interese străine de UTA, de suporterii acesteia, de oraș. Prin prăbușirea clubului, sub moloz, se speră să fie ascunse cumva urmele unor manevre oneroase? Oare, doar mi se pare?
Tristan MIHUȚA

Festivalul Gastronomic pe Țară al Românilor din Ungaria, la Gyula

0
Sâmbătă, 16 septembrie 2023, pe platoul din fața cetății medievale a orașului Gyula, din Ungaria, s-a desfășurat cea de-a XVII- a ediție a Festivalului Gastronomic pe Țară al Românilor din Ungaria, la care au participat 61 de echipe de concurenți români, din diferite localități din Ungaria, dar și din România si un numeros public. Organizatorii apreciază că peste 1.500 de persoane au participat la manifestarea comunității românești din Ungaria.
La ampla manifestare au participat Gabriel Șopandă, ambasadorul României la Budapesta; Florin Vasiloni, consulul General al României la Gyula, Daniel Banu, consulul General al României la Szeged şi alţi membri ai misiunii diplomatice româneşti din Ungaria. Au participat reprezentanți ai oficialităților ungare, printre care Tircsi Richard, șeful Departamentului pentru Naționalități, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte și Naționalități de la Budapesta; Mihály Zalai, președintele Consiliului Județean Békés; Robert Kosa, directorul Oficiului Guvernamental (Prefectura) comitatului Bekes; Görgényi Ernő, primarul orașului Gyula, ș.a. Evenimentul a fost organizat de Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), cu sprijinul Fundației de Stat „Gabriel Bethlen” din Budapesta, al Centrului de Documentare și Informare al AȚRU (CDI) şi primăriei orașului Gyula. La manifestare au participat printre alţii Preasfințitul Părinte Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria; Gheorghe Cozma, președintele AȚRU; Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul Ungariei; Maria Novac, directorul Centrului de Documentare și Informare al AȚRU (CDI); Florin Cilan, prorectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad (UAV); Alina Pădurean, decanul Facultății de Științe Umaniste și Sociale din cadrul UAV; Ioan Cozma preşedintele “Asociaţiei Şahiştilor Români din Ungaria”; reprezentanții Asociației Caritative “Miruna” din Micherechi (Mehkerek), conducători ai autoguvernărilor românești locale, primari din mai multe localități din Ungaria și alți invitați.
Au participat 61 de echipe din localități în care trăiesc români din Ungaria, dar și echipe gastronomice din România, din jud. Arad, Bihor şi Timiş. Este pentru a doua treia oară, după ediția din anul 2019, când manifestarea se desfășoară în parcul Cetății Gyula, veche de peste 600 de ani, loc reprezentativ pentru prezentul și trecutul orașului Gyula şi pentru comunitatea românească de aici. După deschiderea oficială, în timp ce echipele pregăteau diferite feluri de mâncare, mai mulți artiști și ansambluri folclorice din România (Lorenna, Mircea Cârțișorean, ansamburi folclorice din jud. Arad și Bistrița, reprezentanți ai Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara, au oferit recitaluri apreciate de public. În premieră pentru această manifestare, organizatorii ai adus în fața publicului toate ansamblurile de dansuri tradiționale ale comunității, împreună cu interpreți români din Ungaria. https://youtu.be/jUCWeYUlwxo?si=mkbRrmLp3_ymBUg6