NewsAr.ro: Proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2024, la transparență

Primăria Municipiului Arad anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2024.
Proiectul de hotărâre se referă la stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2024. Impozitele şi taxele locale, cuantumul acestora, precum și facilitățile acordate la plata impozitelor și taxelor locale aplicabile în anul 2024 sunt cele prevăzute în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 596/17.12.2021 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2022, cu modificările și completările ulterioare, care se actualizează conform proiectului de hotărâre aferent acestui anunţ. Documentaţia poate fi consultată: pe pagina de internet a instituţiei, accesând acest link, la sediul instituţiei, la Serviciul Relaţii cu Publicul, camera 5, luni, marți, miercuri între orele 08:30 – 15:30, joi între orele 08:30 – 17:30, vineri între orele 08:30 – 14:00. Proiectul de act normativ se poate obţine în copie, pe bază de cerere depusă la Serviciul Relaţii cu publicul al instituţiei.
Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus procedurii de transparenţă decizională se pot depune până la data de 28 05 2023 prin formularul online disponibil pe pagina de internet a instituţiei, la acest link, ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail: dezbaterepublica@primariaarad.ro sau prin poştă, pe adresa Primăriei Municipiului Arad, Bulevardul Revoluţiei, nr. 75.
Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare vor fi publicate pe pagina de internet a instituţiei. Nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris va fi justificată în scris. Pentru cei interesaţi există şi posibilitatea organizării unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, în cazul în care acest lucru este cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate sau instituţie publică până la data de 28 05 2023. „Stabilirea impozitelor și taxelor locale se realizează potrivit art. 489 și art. 491 din Codul Fiscal, care prevede că la unele puncte indexarea se face în raport cu rata inflației. Prin urmare, legea ne-a impus ca pentru anul 2023, indexarea acestora să se realizeze conform ratei inflației de 5,1%, aferentă anului 2021. Pentru anul 2024 am fost obligați prin lege să facem indexarea raportată la rata inflației de 13,8% aferentă anului 2022. Primăria nu majorează dările pe care arădenii trebuie să le achite, singurele modificări care se fac în acest sens sunt stabilite exclusiv printr-un act legislativ emis de către Parlamentul României”, precizează Biroul de Presă al Primăriei Arad. Foto: Arhivă, caracter ilustrativ

Conform statisticilor IPJ și Parchetelor, în Timiș a fost eradicată evaziunea fiscală!

Analizându-mi activitatea din ultimii opt ani, am constatat că am muncit degeaba, am fost plătit nemeritat și că a venit timpul să fac pe placul celor care au făcut o profesie din sustragerea banilor publici, adică să mă retrag(!?). De ce? Pentru că nu mă mai regăsesc în actualul sistem de combatere a fraudei fiscale. Sunt, se pare, prea romantic, de modă veche, conservator și n-am profilul upgradabil, pentru că nu îndeplinesc „cerințele”, adică nu sunt maleabil, pragmatic, deci n-am profilul adecvat. Cum am ajuns la această concluzie? Păi, când toate sesizările (și n-au fost puține) întocmite în baza verificărilor fiscale efectuate, transmise organelor de cercetare penală (Poliție și Parchete), cu prejudicii constatate de zeci de milioane de lei, s-au soluționat cu clasare, NUP sau SUP, trag concluzia că ori eu sunt un incompetent (deși nu prea cred), depășit profesional, ori incompetența și corupția sufocă sistemul de justiție. Pentru că o astfel de statistică „negativă” n-am înregistrat niciodată în cei douăzeci și șapte de ani de activitate în domeniul combaterii fraudei fiscale. Din zeci de plângeri, nici o trimitere în judecată? Apropo! Știți ce mă intrigă, cel mai mult, în domeniul combaterii fraudei fiscale? Că totul s-a transformat în demagogie, iar NUP, SUP sau clasările date, în ultima vreme (ultimii cinci ani) în cauze în care nu există nici cea mai mică îndoială că sumele datorate nu au ajuns la bugetul de stat (mai ales în cazul TVA, în care populația plătește taxa, iar șmecherii și-o însușesc), sunt dovada. Dovada unui paradox care va aduce economia României în colaps total. Cum explicați faptul că în referatele cu propunere de clasare, de neîncepere a urmăririi penale ori scoatere de sub urmărire penală, ofițerii de la Serviciul de investigare a criminalității economice din Poliție și procurorii reușesc (în 99% din cazuri, în ultima vreme) să „demonstreze” că „s-a furat legal” contribuția la buget (în special TVA)? Păi, măi dragi polițiști și procurori: cum naiba să furi TVA și să fie legal furtul? Nu e un paradox? Ori în mintea voastră e un „scurt circuit” profesional (care trebuie corectat prin reeducare școlară și cursuri de reciclare profesională), ori „sfânta” șpagă e deja aproape pe față și nu vă mai pasă de banii de la buget. Că altă explicație nu există.
Cum să susții – cum a făcut recent o polițistă de la Serviciul de investigare a criminalității economice din IPJ Timiș – că lipsa totală a documentelor justificative, într-un caz de prestări servicii – în care nu există nici o dovadă certă a efectuării acestora – poate fi substituită cu mărturia unui angajat care își amintește că „parcă s-au efectuat aceste servicii” (deși nu erau nici oportune nici în folosul activității ori a operațiunilor taxabile), dar nu s-au întocmit documente. Cum poate un needucat, fără, experiență sau vreo calificare în vreun domeniu, să presteze servicii de înaltă calificare și competență, contra unor sume astronomice și polițistul să certifice o astfel de absurditate ca fiind reală și legală? Păi, măi funcționari ai statului (nemulțumiți de salarii și pensii, mereu revoltați că nu sunteți plătiți la nivelul valorii). În această logică absurdă, în curând, nimeni nu va mai plăti nici o taxă la bugetul public. Dacă pe cei ce se sustrag plății obligațiilor bugetare, voi îi absolviți de orice vină, acceptând paranormalul ca justificare (stupidă, bineînțeles) care-i exonerează de răspundere (mărturii verbale, futuriste și servicii imaginare), în condițiile în care banii n-au ajuns la buget (adică au fost sustrași prin operațiuni fictive), de unde naiba vreți salarii și pensii speciale? Din impozitele și taxele pe locuințe? Că acestea au mai rămas nefurate, direct, domnilor! Cum să se reducă evaziunea fiscală cu astfel de măsuri? Știți ce-aș face eu, cu toți cei care lucrează la Serviciile de investigare a criminalității economice din Poliție, inspecție fiscală în ANAF, executare silită, procurori ori alte instituții de control? I-aș plăti în funcție de sumele constatate, de numărul trimiterilor în judecată, ori în funcție de sumele recuperate la bugetul de stat de la cei ce s-au sustras, după caz. Aș stabili salariile, la toți cei implicați în acest fenomen, în funcție de cât s-a redus procentul evaziunii fiscale și cât s-a recuperat la buget, din ce s-a furat. Pentru că nu e nici logic, nici moral și nici normal, ca într-o țară în care evaziunea fiscală este de peste 20% din PIB (conform raportului Consiliului Fiscal) ori 10% din PIB (conform evaluării „specialistului” Marcel Ciolacu), iar la TVA să se fure peste 34 % din colectat (conform raportărilor Eurostat), adică, în medie, peste 23 miliarde euro anual, să ții cu hoții (susținând că au furat legal), dar să ai pretenții la salarii mari și pensii speciale. Pentru ce, domnilor? Pentru protecția asigurată evazioniștilor? Nu e aiurea? Adică, în loc să colecteze și recupereze banii de la hoți (plătind o armată uriașă pentru aceasta, formată din inspectori, polițiști, procurori, judecători) statul este forțat să se împrumute ca să întrețină această armată de inspectori, polițiști, procurori și judecători, incompetenți ori corupți, incapabili să recupereze miliardele de euro de la cei care le-au furat, chiar și când furturile au fost depistate. Nu e stupid? Așa aș proceda: să fie plătiți, cei ce se ocupă de fenomen, în funcție de cât se recuperează de la hoți. Nu ești capabil să recuperezi banii furați, adică să probezi o operațiune fictivă prin care s-a diminuat obligația fiscală, când se constată că banii n-au ajuns la bugetul de stat (deci nu e nici un dubiu al furtului, mai ales în cazul TVA), nu ești plătit și pleci în privat sau unde vrei, dar nu mai ai ce căuta la stat. Cum să constați că hoții sunt cinstiți și să mai fii și recompensat pentru asta? Pe de altă parte, să nu vă mire, domnilor din Poliție și Parchete, dacă ANAF nu va mai face plângeri penale pentru înregistrarea în contabilitate de operațiuni fictive pentru diminuarea obligațiilor fiscale. Păi, în condițiile în care voi susțineți că e legal să înregistrezi în contabilitate operațiuni fictive (mai ales în cazul TVA), prin care să sustragi TVA colectată, făcând aproape o practică generalizată din „albirea” infractorilor, pe „modelul” vostru (pe care-l vom implementa ca procedură, pentru că a devenit o practică curentă), de ce să mai sesizeze ANAF organele de cercetare penală? Ca să se aleagă cu plângeri penale pentru abuz în serviciu sau cu amenințări de la parlamentari, gen Simonis, că vor răspunde patrimonial pentru că au „deranjat” evazioniștii? Dacă tot ați introdus precedentul pe care l-ați generalizat, de ce să nu respectăm regula? Așa luptăm și împotriva corupției, nu? Dacă ANAF nu constată fapte penale, nici tentație nu mai există în Poliție și Parchet pentru a proteja evaziunea. Adică după ce noi, ANAF, ne „luptăm” cu hoții, în prima linie (unde este adevăratul pericol sau adevăratul risc, nu cel inventat, după ce „hoțul” a fost demascat, pe care-l exploatați), voi, în loc să ne sprijiniți, ne umiliți, anulând toate constatările și metamorfozând hoții în cinstiți? Așa înțelegeți să sprijiniți combaterea fraudei fiscale? Fraternizând cu hoții? Și, ca supliment, le mai și susțineți și tupeul de a se îndrepta împotriva noastră, în civil, după ce au furat (legal), cerând despăgubiri? Chiar așa am ajuns? Să ne determinați să nu mai facem plângeri penale, pentru evaziune fiscală, pentru că sunt inutile, adică cu verdict anticipat, respectiv clasare, NUP sau SUP? Păi nu asta își dorește crima organizată? Să blocheze activitatea ANAF împotriva evaziunii fiscale? Și dacă n-o pot face prin lege, o fac prin intermediul vostru? Că acesta este semnalul ce ni-l transmiteți prin clasari, NUP sau SUP: să nu mai facem plângeri pentru că le facem inutil. N-am dreptate și vorbesc aiurea? Dacă nu e așa, îmi spuneți, vă rog, domnilor polițiști de la Serviciul de investigare a criminalității economice Timiș, când ați întocmit ultimul referat cu propunere de trimitere în judecată, pentru evaziune fiscală, în urma sesizărilor ANAF? Că e de pus în ramă, dacă aveți un asemenea caz! Și, pentru statistică, îmi spuneți, vă rog, cât la %, din plângerile ANAF s-au soluționat cu trimitere în judecată, în ultimii cinci ani, la propunerea Serviciului de investigare a criminalității economice? Făcând abstracție de mine (în ultimii opt ani nu am nici o soluție de trimitere în judecată, chiar în cazuri în care Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat constatările) care, poate, sunt mai „analitic” în abordarea fenomenului, chiar tot ANAF-ul este tâmpit, incompetent și nu știe ce face? Pentru că din statistică, adică din clasările, NUP și SUP, ale Poliției și Parchetului Timiș, raportat la numărul sesizărilor penale, cam asta rezultă: ANAF (în materie de constatarea evaziunii fiscale) e o adunătură de incompetenți, iar în România nu mai există fraudă fiscală și toți agenții economici sunt corecți. Chiar așa o fi? Din păcate, din statisticile IPJ Timiș și ale Parchetelor din cadrul Curții de Apel Timișoara, chiar dacă pare neverosimil, cam asta rezultă.
Pavel ROMAN

Ziua Europei sărbătorită  la Gyula

Pentru a marca Ziua Europei şi apartenenţa României la Uniunea Europeană, Consulatul General al României la Gyula a organizat, în data de 17 mai 2023, o amplă manifestare de diplomaţie publică, intitulată  „Ziua Europei la Gyula”, având  sprijinul Universitatăţii de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara şi  Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula. Manifestarea, la care au participat peste 250 de persoane, a subliniat valenţele europene ale României, a promovat ca destinaţie turistică ţara noastră în general și județul Timiș în particular, îndeosebi în perspectiva deținerii de către Timișoara a titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2023. În marja evenimentului, desfăşurat în sala de festivităţi a Centrului Cultural Românesc din cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB), au fost adresate cuvinte de salut de către Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula;  Maria Gurzău Czegledi, directorul  LNB; Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timişoara şi Preasfințitul Părinte Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU). De asemenea, consulul general Florin Vasiloni a transmis mesajul d-lui Gheorghe Florin Cârciu, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În deschiderea manifestării culturale, au fost intonate imnurile Uniunii Europene, Ungariei și României de către corul „Pro Musica”, din Gyula, dirijat de Adrian Bughi.   Programul cultural a cuprins un program de poezii şi cântece cu mesaj pacifist, dar şi dansuri tradiţionale şi un dans modersn,  oferite de către elevii  LNB. Ansamblul „Akademica Banat”, „Tinerii de foc” al Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara, coordonat de Ingrid Nicolaescu având ca solistă pe Alexandra Trif şi coregraf pe Dezdemona Toma-Rusoaie au prezentat cântece şi dansuri tradiţionale româneşti din zona folclorică a Banatului. La manifestări au participat multe oficialități, între care Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU), însoțit de alți clerici din cadrul episcopiei; Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al minorității româneșți în Parlamentul de la Budapesta; Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării Românești pe Țară din Ungaria (AȚRU); Ştefan Oroian  şi Cornelia Taga, membri al prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU); Maria Novac, directorul Centrului de Documentare și Informare al AŢRU; Vasile Sucigan, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Gyula; Kasa Robest, reprezentant al Oficiului Guvernamental Bekes;  Mokan Istvan, primarul oraşului Sarkad; Kurti Sandor, primarul loc. Tarhos;   Katona Krisztina, decanul Facultăţii de Pedagogie “Juhasz Gyula” din Szarvas; Eva Iova Șimon, directorul publicaţiei „Foaia Românească”; Delia Covaci, redactor-şef la „Cronica”; directori ai unor şcoli ale românilor din Ungaria; reprezentanți ai autoguvernărilor românești din mai multe localități ungare; reprezentanţi ai presei autohtone şi de expresie românească din Ungaria, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ș.a. Din România, au participat  printre alţii,  Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara; prorectorii Sorin Stanciu şi Petre Mergheş, alături de o delegație numeroasă din partea acestei universități; Alina Pădurean, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste din  cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad ; Călin Abrudan, primarul oraşului Ineu (Arad); Dan Chirla, primarul comunei Avram Iancu (Bihor); pr. Zaharia Pereş, protopop, reprezentant al Mitropoliei Ortodoxe a Banatului; pr. Gabriel Buboi, protopop, reprezentant al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, alţi clerici, ş.a. Cei prezenţi au participat la o recepţie, care a cuprins şi o degustare de vinuri şi produse tradiționale româneşti,  prin sprijinul mai multor sponsori din România: „Akademica Food”, „Akademica Market”, „Agil”, Cramele „Dradara Mocrea”, Pivniţele Birăuaş Miniş. În cuvântul său, consulul general Florin Vasiloni şi-a exprimat bucuria de a fi gazda evenimentului care marchează, la Gyula, oraş denumit de către mulţi “Capitala românilor din Ungaria”, Ziua Europei, o zi a bucuriei, a fraternităţii, a coeziunii, a solidarităţii. “Ziua Europei ne găsește și în acest an într-un context dificil, marcat de războiul de la granițele Uniunii Europene – un atac fără precedent la valorile democratice europene și universale. Comunitatea europeană de valori, principii și norme comune promovează pacea, democrația, solidaritatea şi prosperitatea continentului european şi a lumii întregi. Unitatea și solidaritatea demonstrate de Uniune și de statele sale membre au reconfirmat valoarea acțiunii comune, precum şi implicarea Uniunii  în sprijinul așteptărilor şi nevoilor partenerilor săi din vecinătate, profund afectați de acest conflict. Vocea europeană unită în fața diferitelor provocări și consecvența în promovarea și apărarea valorilor şi principiilor sale democratice constituie esența proiectului european și este reflectată de spiritul european al societății românești de astăzi. Declarația lui Robert Schuman de la 9 mai 1950 este astăzi mai actuală ca oricând. Europa trebuie să rămână pe deplin implicată în promovarea și apărarea păcii și a democrației. Romania, care s-a alăturat UE în anul 2007,  susține în continuare o Europă puternică prin unitatea ei și liberă în alegerile sale. “

OAMENI, NU SFINȚI

Care dintre voi e sfânt? Ridicați mâna – e un fel de-a zice -, spuneți aici, în comentariu: EU! „Homo sum, humani nihil a me alienum puto”, spunea Terentius, Adică, om sunt şi nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. Toți avem vicii, slăbiciuni, tentații amoroase ori de altă natură. Nu cred în sfinți. Da, ascundem slăbiciunile, viciile etc., atât cât putem. Ne punem masca și ieșim pe scenă pentru un rol pozitiv: deștepți ca nimeni alții, onești până la Dumnezeu, fideli relației conjugale și toate calitățile ce țin de un erou. De un ins aparte, scârbit de alții și foarte mulțumit de sine.
Ei bine, niciodată nu am purtat masca fățărniciei. Nu m-am dat SFÂNT, ci om, păcătos, dar om. Am iubit femeia frumoasă.  Învață de la cei mai luminați și luminează-i pe cei mai întunecați…  Dacă am avut chef să beau ceva, nu m-am ascuns. Am fost onest cu cei din jur, nu m-am dat ca fiind altul. Tot ce am făcut „am făcut ca lumea”, cum se zice – și faptele bune, și prostiile. Mi le-am asumat. Vorbele din cântecul acela al lui Gheorghe Dinică: am mai făcut câte-o beție, am mai iubit niște femei, dar cu meseria niciodată n-am glumit. Am onorat-o. Nimeni nu poate să spună că m-a cumpărat, într-un fel sau altul. Nimeni nu poate să spună că nu am fost JURNALIST. Când ceream colegilor ceva, ei știau că eu însumi am dovedit că pot să fac asta. O calitate a mea este aceea că sunt sentimental, adică OM. A avut cineva o problemă, i-am fost alături, am ajutat, dacă am putut. Uneori, am luat „plasă” sau chiar o „palmă” de la cel pe care l-am ajutat. Nu contează. Pentru mine a contat fapta mea.
De aceea zic, fraților, prieteni de aici, fiți voi înșivă! Nu căutați să fiți ceea ce nu sunteți. Căci nimeni nu e sfânt, fiecare e doar om.
Tristan MIHUȚA

UTA Tineret- FCSB Tineret 3-0

Trei goluri ” internaționale” au stabilit scorul final din meciul de tineret, UTA – FCSB.
Rezultatul partidei UTA – FCSB desfășurat pe arena Motorul „în deschidere” la meciul seniorilor de la Mioveni a fost stabilit de doi jucători ”internaționali ”, ucrainianul Kyrycenko și turco-românul Ahmet . Cei doi ajutați de o linie de mijloc impecabilă formată din Ristin, Cibi, Raul Popa și Ronai și asigurați de apărătorii , cu nimic mai prejos decât cei din fața lor, Bokse, Iurasciuc, Anișorac și Bota au căpăsit ” mieii” ciobanului Becali încă din prima repriză.
Ca o curiozitate autorii celor trei goluri arădene s-au aflat la limitele opuse ale înălțimii corporale: Kyrycenko, cel mai înalt din echipa învingătoare , iar Ahmet , cel mai scund, ceea ce denotă faptul că nu neapărat conformația corpului contează în reușita în fotbal.
UTA de pe Motorul a dominat în totalitate meciul cu bucureștenii, Sandu Gaica, Adrian Ungur și Costel Bogoșel reușind să le transmită elevilor lor un sentiment al mobilizării și al mândriei că reprezintă o echipă cu vechi tradiții în fotbalul românesc. Să nu-l uităm nici pe Alexandru Țamboi cel care s-a ocupat în ultima vreme de pregătirea portarului Mociu, un portar cu calități evidente, dar și câteodată și cu încercări riscante de a rezolva unele faze .
UTA Tineret va juca finala acestei competiții, pe data de 28 mai, împotriva echipei Universitatea Craiova. Meciul se va disputa pe stadionul din Târgoviște de la ora 14.
Înainte de a le ura scucces, doresc să subliniez faptul că ideea cum că ” la o echipă modestă poți aduce orice antrenor , că tot degeaba”, iată că în această duminică, această concluzie este devalorizată. Un antrenor , nu este antrenor valoros doar pentru metodele folosite la antrenamente , ci o echipă poate trece peste unele momente grele și sau ,mai ales, prin înțelepciunea de a fi îmbărbătată de grupul de antrenori în vestiar, prin știința antrenorilor de a le prezenta jucătorilor importanța meciului respectiv și știința de a-i mobiliza.
Sandu Gaica, Costel Bogoșel, Adrian Ungur, Alexandru Țamboi și…mai ales, Mircea Rednic au demonstrtat că stăpânesc acest lucru.
Ca încheiere, să ne aducem aminte , noi, majoritatea iubitorilor de fotbal din Arad, că Nicolae Coco Dumitrescu a făcut din UTA un grup temut nu numai în țară, a alcătuit și pregătit o echipă ce nu avea reprezentanți în Selecționata României, decât pe Domide și rar, pe Gornea sau Brosovski, nu doar prin pregătirea fizică sau tehnică a echipei, ci mai ales prin personalitatea lui, prin felul de a stăpâni vestiarul , prin felul de a mobiliza , dar mai ales prin felul de a-și alege jucători care să răpundă acestor mobilizări.
Haide UTA!
Ioan HAMZA

Concurs național de povestire românească la Bekescsaba, Ungaria

Autoguvernarea Românească din Bichișciaba (Bekescsaba), reședința județului Bichiș (Bekes) din Ungaria, a organizat, în data de 12 mai 2023, tradiționalul concurs național de povestire românească „Gheorghe Gros”.

Anul acesta manifestarea a ajuns la cea de-a XXVIII-a ediție și a avut loc, ca de obicei, la “Casa Poveștilor” din municipiul Bichișciaba. Ca în fiecare an, şi de această dată au participat elevi de la 12 unități de învățământ, din clasele I-VIII din cadrul școlilor bilingve şi al şcolilor generale în care limba română se predă ca obiect de studiu în Ungaria. Copiii care au participat au venit însoțiți de profesorii coordonatori și directori ai instituțiilor. La eveniment au participat oficialități din Ungaria și România: Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula; Daniel Banu, consul general al României la Szeged; Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria  (AȚRU); Traian Cresta, purtător de cuvânt a românilor în Parlamentul Ungariei;  Margareta Tat, primarul localității Micherechi (Mehkerek); Emese Tripon Rakoczinne, primarul localității Chitighaz  (Ketegyhaza), ș.a. Cuvinte de salut au adresat Teodor Juhasz, președintele Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba, Gh. Cozma, președintele AȚRU și PS Siluan, episcopul EORU. În intervenția sa, consulul general român Florin Vasiloni a îndemnat pe responsabilii comunității românești din Ungaria, “să facă eforturile necesare pentru ca această comunitate să aibă un viitor, să își dea mâna pentru o poveste reală de succes, iar poveștile spune de copiii români din Ungaria să fie un simbol și un fundament pentru păstrarea identității acesteia”. Participanții la concurs, 77 de elevi, au fost împărţiţi pe categorii de vârstă, la fiecare categorie fiind un juriu compus din trei membri. Concurenţii au recitat povești populare româneşti din Ungaria, din folclorul românesc sau din literatura universală. Prin participarea copiilor la aceste concursuri, ei au posibilitatea să își dezvolte creativitatea şi imaginaţia, putând să intre în lumea personajelor prezentate în diferitele povești. Totodată ei își dezvoltă limbajul și se îmbogățesc cu cuvinte și expresii noi, în limba română. În cadrul evenimentului au fost expuse şi imagini din lumea poveştilor, desenate de copii talentaţi, la încheierea concursului fiind premiate şi acestea. Organizatorii au pregătit şi o mică expoziţie retrospectivă din fotografii şi articole despre ediţiile anterioare ale concursului de povestire. De asemenea, elevii participanți au putut lua parte la un work-shop. Trofeul “Gheorghe Gros”, care se transmite anual, a fost câștigat în acest an de către Școala Generală din Leucușhaz (Lokoshaza), jud. Bichiș. În cadrul comunității române din Ungaria sunt cunoscuți trei mari povestitori: Vasile Gurzău din Micherechi (1898 – 1980), Teodor Șimonca din Chitighaz (1899 – 1999) și Mihai Purdi din Otlaca-Pusta (1904-1978). Poveș­tile povestitorilor români din Ungaria sunt studiate în cadrul orelor de civilizație și cultură românească, la școlile comunității românești. Organizatorul concursului, prof. Teodor Juhasz a oferit tuturor copiilor diplome de participare,  medalii, dulciuri și jucării. În memoria fondatorului acestui concurs, regretatul Gheorghe Gros (fost președinte a Autoguvernării Românești din Bichișciaba între anii 1994-2015, până la mutarea sa la cele veșnice), a fost organizată o slujbă de pomenire, cu depunere de coroane de flori, la mormântul acestuia, în Cimitirul Central din Bichișciaba. Slujba religioasă a fost celebrată de un sobor de preoți condus de PS Siluan, episcopul EORU. Manifestarea s-a încheiat printr-o recepție comună.

CÂND DUMNEZEU TE IUBEȘTE

Cu ani în urmă, lumea era altfel. Dacă unul avea de lucru, dacă ridica o casă, toți vecini se adunau să pună mâna. Dacă era o nuntă, de asemenea, ridicau toți „șatra”. Era mai mult decât solidaritate, era și omenie. Țin minte cum toți de pe stradă se adunau și cărau pietriș de la Mureș, ca să reabiliteze drumul de pe uliță. Eram mândru că tatăl meu era printre ei. Era un bărbat voinic și harnic.
Și așa prieteni cum erau, se vorbesc vreo 10 de pe strada noastră să meargă la pescuit. La o baltă, înspre Horea, undeva la stânga. Toți pe biciclete. Mă ia tata cu el. La sosire, zic să-mi dea mie undița să o duc spre locul faptei. Mi-o dă. Dar când ajungem acolo, scula nu mai avea cârlig. Îl agățasem în iarbă, pe drum. Nu mai avea nimeni un ac pentru pește mic. Dar, unul, se lumină, avea un ac de 5! Îl pune tata la undiță, dar nu avea nicio speranță, așa că se plimba de la unul la altul. Eu stăteam acolo și mă necăjeam că i-am stricat ziua. Mai ales că oamenii din jur scoteau carași, cam cât palma. Noi, nimic. Mă rugam Celui de Sus să prindem și noi ceva. Într-un târziu, revine tata și zice: „Nici dop nu mai avem?!”. Prinde de undiță, hopa!, se opintește și scoate un crap de vreo 6 kile! A fost captura zilei și toți îl invidiau. Iar eu mă bucuram că Dumnezeu îmi ascultase rugămintea.
Tristan MIHUȚA

Celebrul Șoflete vine la Shop Construct by Rodspectra

Super eveniment! Super soluții! Super invitați. Super Grill! Te invităm să ni te alături în data de 14 mai de la orele 10:00-18:00 în curtea depozitului de materiale de construcții SHOP CONSTRUCT by RODSPECTRA din Aradul Nou, SUBCETATE (str. NICOLAUS LENAU, nr 25). Aici, vei avea ocazia să întâlnești echipa lui Marius Șoflete, care va fi prezentă 100% pentru a discuta cu tine despre detalii/cum poti sa construiesti  nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero). Cu machetele expuse în față, veti putea discuta cu Marius Soflete (cel mai bun/pregatit specialist din Romania în acest subiect-temă)  toate aspectele/detalile pentru realizarea unei construcții/proiect nZEB! Pentru cei interesați de cele mai noi și în trend scule electrice de constructii avem standuri de prezentare de la cei mai renumiti producatori: Milwaukee(pui sigla) si Italia Star(pui sigla). În cadrul acestui eveniment prezentam si sistemul de țiglă fotovoltaică TERRAN și cărămida cu vată bazaltică de la CEMACON. Și pentru că știm că șantierul nu e șantier fără bere și purcel, te așteptăm să savurezi împreună cu noi cele mai bune super grill-uri! Nu rata această oportunitate de a cunoaște cei mai buni profesioniști în domeniu, de a afla mai multe despre construirea si eficientizarea energetica a constructiei tale, la care suntem convinsi ca aspiri dar poate nu știi cum o poți obține-construi și de a savura un super grill! Te așteptăm cu drag! Echipa Șoflete

Vrem stadion, nu șmecherii arădene de spălat banii publici!

Timișoara, deși are o tradiție net superioară Aradului în materie de realizare de obiective de construcții și mult mai multe firme consacrate, cu tradiție în domeniu, nu știu cum se face (ba știu dar nu spun!) dar pierde, mai mereu, în fața firmelor „de apartament” ale Aradului, când e vorba de construit obiective publice finanțate din bani publici. După sediul „fiscului” (construit de o altă celebră firmă arădeană), cu mari probleme privind calitatea lucrărilor (ușile și ferestrele se defectează frecvent, gresia de pe terase și trotuare s-a desprins și s-a spart, pe terase se infiltrează apa), urmează un alt mare obiectiv ce va fi construit de o firmă arădeană: stadionul municipal. E vorba de firma „Tehnodomus”, aceeași firmă care și-a adjudecat licitația în cazul construcției stadionului „UTA”, abandonată, din motive de nerespectarea calității și termenelor. Pedigree-ul acestei firme și ce-o recomandă în materie de construit stadioane? Unul strâns legat de factorul politic. De fapt, această firmă, cu acest pedigree de mare constructor, „Tehnodomus”, există (în forma și cu publicitatea actuală) pentru că există politicianul Falcă. E un fel de simbioză stupidă între factorul politic și banul public. Istoric, aceasta firmă, a „debutat”, în „afaceri”, cu un excavator, construind drumuri forestiere, ale căror calitate a lăsat mult de dorit, planând mari suspiciuni cu privire la legalitatea recepției acestor poteci prin păduri. Apoi, curios, după ce Falcă (care a fost coleg de facultate cu unul dintre asociați, fără a fi în strânse legături anterior adjudecării Primăriei Arad) a ajuns primarul Aradului, firma, instant, a „promovat” în „liga mare”, câștigând licitații după licitații, adică s-a „abonat” la banul public, sector care a generat cei mai mulți milionari și miliardari ai României. Și nu întâmplător genul acesta de firme prospera cum nu prospera alte firme ce acționează exclusiv în privat. Banul public aduce profit uriaș în raport cu sectorul privat. Însă, prosperitatea acestor firme n-are nici o legătură cu randamentul și calitatea lucrărilor efectuate ci se datorează, exclusiv, existenței unor politicieni, precum Falcă, care, brusc, după ce s-a instalat în funcția de primar și-a adus aminte că a fost coleg cu patronul firmei „Tehnodomus” și i-a întins „o mână de ajutor”. O coincidență, veți spune! A câștigat cinstit licitațiile, fără „ajutorul” lui Falcă! A avut cele mai bune oferte! Oare, întreb eu? Permiteți-mi să am îndoieli! Pentru că nu cred în coincidențe, mai ales după ce am studiat dosarul de corupție în care au fost cercetați patronii „Tehnodomus”, în care organele de cercetare penală constată că „… banii au fost pretinși de inculpat pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să dispună măsurile necesare pentru recepționarea lucrărilor și plata facturilor emise de firma omului de afaceri în legătură cu executarea unui contract având ca obiect amenajări hidrotehnic”. Apropo de experiență si CV-ul de constructor. Ce-a recomandat, văzând antecedentele, în ale construcțiilor, această firmă să câștige licitația privind construcția unui stadion în Timișoara? Expertiza profesională a angajaților? Dotările cu utilaje? Lucrările, de bună calitate și complexe, realizate? Raportul preț/calitate? Stadioanele anterioare construite? Ca exemplu, dacă ne limităm doar la cazul stadionului „UTA”. Știți cine a câștigat licitația? „Tehnodomus”! Cine a finalizat construcția după ce „Tehnodomus” a „dato-n bară”, adică n-a respectat termenele și calitatea? „DRAST COMPANY” SRL (o altă firmă de apartament). Vreți adevărul despre „experiența” de constructor în domeniul stadioanelor a „Tehnodomus”? Vizitați stadionul „UTA” (lucru care trebuia să-l facă timișorenii înainte de a încredința lucrarea acestei firme). Zeci de milioane cheltuite ca să plouă în vestiare. Asta e „experiența” ce-i recomandă? Să fim serioși! Până i-a remarcat și „pescuit” Falcă, cei de la „Tehnodomus” erau niște băieți anonimi, ce „dădeau din coate”, căutându-și protecție politică. Adică nu contau în branșa construcțiilor. Când Falcă a ajuns la „butoanele” Primăriei Arad, celor de la „Tehnodomus” „le-a pus Dumnezeu mâna în cap”. Apoi, pentru că erau „profesioniști” în tabla împărțirii (doar erau absolvenți de Politehnică, cu „experiență”, cum s-a văzut în dosarul de cercetare penală), au rezistat „pe piață”, nu că erau mai buni, mai calificați, mai eficienți, ci că au „driblat” controalele de la fiscul lui Deliman (alt protejat al lui Falcă), reușind, mulți ani, să nu fie întrebați despre deductibilitatea cheltuielilor care au „evaporat” profitul societății, metamorfozându-l, se pare, în cash-ul care îndestulează cheltuielile de lobby pentru adjudecarea licitațiilor. Că doar nu suntem atât de naivi încât să credem că în cazul „Tehnodomus” (cu experiență dovedită în domeniu de organele de cercetare penală) para-ndărătul n-a funcționat ca în toate cazurile în care, după astfel de „investiții” publice, vilele politicienilor au apărut precum „ciupercile după ploaie”! Ar fi o premieră de domeniul paranormalului, într-o țară unde politicienii comisionează totul ca tocmai la Timișoara, cu antecedentele cunoscute ale „Tehnodomus”, para-ndărătul să nu funcționeze (!?).

Lăsând „istoricul” arădean al societății la o parte, întrebarea mea e următoarea: chiar a câștigat „pe bune” licitația „Tehnodomus”, la Timișoara, fără amestecul lui Falcă? Nu prea cred și mă îndoiesc, la cât îl știu de oportunist și orientat pe Falcă. Dar poate mă înșel, deși instinctul, extrem de versat în astfel de „evenimente”, dublat de antecedente, îmi spune că nu. Pe de altă parte, cunoscând foarte bine aceasta firmă și „isprăvile” ei în materie de „calitate” în construcții și în antecedentele cu iz penal (de care a scăpat prin prescripție, nu că n-a comis faptele), sunt în stare să pariez că Timișoara va lua o mare țeapă cu realizarea stadionului de către „Tehnodomus” (pe modelul „UTA”) și că va urma un uriaș scandal, cu acuze de pierderi de bani, fraude la buget și tot tacâmul, care putea fi evitat dacă se analiza mai bine CV-ul acestei firme. Iar dacă „umbra” lui Falcă nu se va întinde și peste Timișoara și fiscul lui Deliman nu va proteja firma „Tehnodomus” și în județul Timiș (solicitând delegare de competență cum obișnuiește în mod curent), de controalele fiscale privind legalitatea deductibilității cheltuielilor și calculul profitului, nu văd cum „Tehnodomus” va putea să onoreze și contractul și „obligațiile” politice. Pentru că, începând de la prețul licitației în raport cu dimensiunea obiectivului și până la modul total netransparent al organizării licitației, sunt mari semne de întrebare privind buna credință a celor ce-au organizat licitația.

La câtă experiență am în domeniu, mie îmi miroase, toată această „afacere”, a corupție, iar tot ce se întâmplă legat de aceasta licitație, pare dedicație pentru D-l Falcă! Poate sunt paranoia și m-am deformat profesional în abordarea investițiilor publice. Dar, să nu ne grăbim cu acuze și să așteptăm un miracol, nu e total neproductibil? Să așteptăm derularea contractelor și respectarea standardelor de calitate și a termenelor, când avem precedente? Păi, după ce banii s-au pierdut, cum vor mai fi recuperați? Credeți că, de aceasta dată, va învinge moralitatea și nu lăcomia? Nu e premeditarea furtului, de fapt? Din păcate, după cum ne-am obișnuit, pentru a adormi vigilența cetățenilor, politicienii fac recurs la răspunderea politică. Dar răspundere politică, în realitate, nu există, e doar o marotă a mafiei politice. La adăpostul acestei marote, politicienii, de fapt, își conservă și exercită dreptul de a fura cât sunt sub mandat.

Iar cei ce azi ne anunță „triumfători” adjudecarea licitației de către „Tehnodomus”, atunci când „mămăliga va exploda” (dacă, între timp, nu vor fi prinși în flagrant cu mita), nu vor mai fi în funcții, pentru a deconta politic „oalele sparte”. Pentru că vor fi multe „oale sparte”, cu siguranță, în acest caz și vor fi multe acuze. Dar, ca și în precedentele de acest fel, cu șpăgile încasate, „organizatorii” acestei spălări de bani publici, se vor retrage să-și consume liniștiți „tainul”, iar timișorenii vor rămâne fără bani și cu o parodie de stadion făcut de niște ageamii, fără nici un pic de experiență în domeniu, ceva în genul sălilor de sport ale lui Năstase, în care plouă, cade tavanul și se surpa zidurile.

La polul opus, profiturile „Tehnodomus” se vor regăsi într-un alt cartier rezidențial din Arad, unde niște rude ale unor foști primari vor primi „donații” de la „mătușa Tamara”!

Nu știu de ce, dar am o premoniție că, o dată cu licitația de autoturisme de la Ministerul Muncii, s-a declanșat campania „liber la furat banii publici”, nu cu țârâita, ci en-gros, pe modelul politicianului din „Las fierbinți”, care îndemna: „fură tot, să nu mai rămână nimic de furat după noi!”, iar politicienii timișoreni, cu stadionul municipal, s-au înscris în „competiție”! Că, în opinia mea, cum „Tehnodomus” n-a fost selectată pe criteriul experienței în domeniul construcției de arene sportive, înseamnă că alt criteriu a contat. Să fie cel al spălării banilor pentru politicieni? Dacă aplicați principiul american al depistării fraudelor fiscale, luând „urma banilor”, e imposibil să nu se afle adevărul. Dar mai avem instituții, neobediente, în stare să monitorizeze cheltuirea legală a banului public?

Pavel ROMAN

„LAUDA DE SINE, NU MIROASE A BINE!”

Așa spune un vechi proverb românesc întru totul adevărat și pentru mine neîndoielnic.
Atunci însă când te lauzi cu lucruri, proiecte și activități ale ale altuia, situația devine penibilă, se asemănă cu plagiatura lucrărilor literare, artistice sau științifice, iar eu în mod general nu pot accepta, sau tolera penibilul, neadevărul, iar în mod special atunci când conjunctural în această situație este implicat și un nume de persană sau localitate, drag și important pentru mine.
Vezi tot mai frecvent, mai ales pe rețelele de socializare, dar nu numai, cum unii semeni de-ai noștri care vor să fie aceia ce nu vor putea fi vreodată, cum fac tot felul de scenarii pentru a fi percepuți altfel de către oameni.
Se bagă de multe ori fortuit, fără nici un merit sau aport, în activități culturale, sportive, ale unor primării, școli sau biserici și nu fac altceva nimic, în afara faptului de a scrie despre respectivele activități, ca și cum și ei ar fi parteneri sau colaboratori cu respectivele instituții organizatorice, care în general din mărinimie sau bun simț acceptă această situație.
Situația devine gravă și alarmantă însă, atunci când prin ceea ce scriu acești „pricepuți la toate” dezinformează cu nonșalanță, fie că nu se pricep, fie din rea voință și multă falsă încredere de sine.
Ce este interesant, este faptul că acești oameni, au și oarecare admiratori, chiar susținători care, sărmanii, mulți dintre ei nu cunosc taina adevărului, desmeticindu-se în timp.
Dintr-un anume respect și din dorința de a nu crea disensiuni provocatoare de polemici, m-am abținut să dau nume sau informații mai precise.
Dar, dacă în urma „baterii șeii, iapa nu va pricepe”, cu siguranță voi reveni cu amănunte justificative, dar mai ales lămuritoare, ale situațiilor.
SĂ AUZIM, NUMAI DE BINE!
Petru-Marius BRAȘAI, pruncu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba.

Specialiști din 9 țări prezenți la conferința CJRAE Arad

În perioada 3-5 mai 2023 a avut loc, în sala festivă a Universității „Aurel Vlaicu” Arad, cea de-a V-a ediție a Conferinței internaționale „Asigurarea egalității de șanse prin management educațional și servicii de asistență psihopedagogică în contextul provocărilor actuale”, un proiect al CJRAE Arad derulat în parteneriat cu Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” Chișinău din Republica Moldova – Facultatea de Psihologie și Psihopedagogie Specială,  Consiliul Județean Arad, Inspectoratul Școlar Județean Arad. Conferinţa s-a desfășurat  în sistem hibrid și a reunit 500 de participanți în toate cele 3 zile de activități. Au luat parte 61 de specialiști din Africa de Sud, Columbia, Finlanda, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria, precum și din România care, prin intervențiile lor, au contribuit la succesul lucrărilor. „Centrul Județean de Resurse Educaționale este unul dintre actorii importanți pe piața educațională care contribuie la creșterea calității serviciilor educaționale și la susținerea dialogului interinstituțional în beneficiul sistemului educativ. Mulțumim partenerilor noștri pentru colaborare și susținere, pentru suportul oferit pe parcursul celor 3 zile”, a declarat directorul CJRAE Arad, Ovidiu Toderici. Au participat reprezentanți ai Ministerului Educației, Inspectoratului Școlar Județean Arad, Consiliului Județean Arad, D.G.A.S..C. Arad, Universității Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” Chișinău, Universității ,,Aurel Vlaicu” din Arad care au subliniat însemnătatea susținerii demersurilor de promovare a cooperării interinstituţionale pentru o mai eficientă valorificare a tuturor tipurilor de resurse din sistemul educaţional, prin dezvoltarea unei comunități colaborative. Conferința a fost structurată în opt secțiuni: Profesionalizare în practica managerială; Consilierea școlară – proces de dezvoltare personală și profesională; Practica logopedică între conștientizare și corectare; Abordarea diferențiată a educabilului în context formal/nonformal; Strategii de integrare a copiilor cu CES în învățământul de masă; Strategii didactice utilizate în mediul online; Proiecte și programe educaționale; Rolul asistenței sociale în context educațional. Toate cele 55 de lucrări prezentate în cadrul acestor secțiuni vor fi publicate într-un volum, ceea ce va asigura diseminarea rezultatelor și va contribui la dezvoltarea managementului educațional de calitate.

Când alergi cu ghinionul , iar acesta te ajunge pe linia de sosire

Și mai ales, când antrenorul acestuia este VAR-ul .
Cam asta s-a întâmplat ieri la Pitești.
Putea ca sentința să fie definitivă în această cursă, dacă antrenorul Vintilă îl folosea pe Garita de la debutul partidei.
Se pare că VAR-ul în România tinde să arate, deseori, cine e ”șeful” în această brigadă lărgită de arbitraj. Cei aflați în cabina monitoarelor, bine ascunși de posibila furie a spectatorilor, la adăpost de înjurăturile și reproșurile celor din tribune, despică deseori firu-n patru și uită că ei sunt puși acolo pentru a-i ajuta pe colegii lor din teren și nu pentru a influența vizibil unele faze litigioase.
Și-atunci, pe bună dreptate se întreba ieri Mircea Rednic: ” Ce rost mai au cei patru arbitri din teren”?
Sau, ne întrebăm noi, de ce sunt delegați arbitri care nu au talentul sau pregătirea fizică necesară de a se afla la momentul potrivit aproape de fazele litigioase.
Eu cred, și mulți dintre dumneavoastră cred la fel, că dialogul secret din cască dintre arbitri centrali și ” șeful ” din cabina VAR este de fapt, un ordin al celor ” ASCUNȘI ” către cei ” EXPUȘI”. Altfel nu ne putem explica de ce Mladinovici sau Cojocaru în recentele meciuri ale UTA-ei , ”au aplecat capul” ( cu greu ) după discuții îndelungate în căștile din dotare , în timp ce, pe teren au trecut peste aceste faze așa cum în partidele din campionatele Europei, trec majoritatea arbitrilor centrali.
Sperăm ca aceste discuții să poată fi auzite , în curând , și de fanii prezenți în tribune. Se pare că acest proiect este în lucru, dar până la finalizare, cei din VAR vor continua să influențeze….puțini în bine, dar mulți… în ce vor ei.
Ceea ce e cert este faputul că VAR-ul va fi perceput mereu ca antrenorul ”Ghinionului”, partenerul cu care echipele aleargă în curse.
Iar Ghinionul va fi imputat mereu de echipele care vor fi depășite pe această linie de finiș a curselor.
Ioan HAMZA

“Bun rămas” la Liceul “Nicolae Bălcescu” din Gyula

În data de 6 mai 2023,  la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB),  a avut loc serbarea de rămas bun a elevilor de clasa a XII-a, sub genericul „La revedere, școală dragă!”, la care a participat și șeful reprezentanței diplomatice românești la Gyula, Florin Vasiloni, consulul general. Elevii absolvenți, cuprinși în două clase, au luat parte la această serbare, desfășurată pe scena Centrului Cultural Românesc din cadrul LNB, în prezența a sute de persoane (elevi, profesori, părinți, invitați).

La eveniment au participat numeroase oficialități, printre care Florin Vasiloni, consulul general român la Gyula; Daniel Banu, consul general la Szeged; Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU); Erno Gorgenyi, primarul orașului Gyula; pr. Florin Olteanu, protopop de Gyula, reprezentant al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU); Teodor Cilan, prorectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad; Dorina Aneta Maria Ardelean și Eugen Gagea, reprezentanți ai Universității de Vest „Vasile Goldiș” (UVVG), ș.a.

Directorul LNB, Maria Gurzău Czegledi, a salutat publicul, iar cele două clase de absolvenţi au urcat pe scenă și au prezentat câte un montaj liric, realizat sub îndrumarea unor cadre didactice, în care prin muzică și versuri elevii și-au exprimat recunoștința față de cadrele didactice, dar mai ales nostalgia terminării unui ciclu de viață. Fiecare dintre acești elevi a primit câte o floare și un dar simbolic, o trăistuță, ca semn de noroc, din partea colegilor din clasa a XI-a.

Elevii merituoși au fost premiați de către conducerea școli; de către AȚRU; de către autoguvernările românești din jud. Bekes și Gyula; de către fundația “Lucia Borza”; iar în premieră, UVVG a instituit “premiul Aurel Ardelean”, în memoria fondatorului universității arădene. Un procent important dintre absolvenții liceului “N. Bălcescu” din Gyula vor accesa burse oferite de către statul român, la diverse universități din România.

Ramona Lile „Pași importanți pentru învățământul dual la Arad”

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a creat oportunitatea dezvoltării  Consorțiului Regional pentru Învățământ Dual ARAD  prin proiectul Implicare în Nevoia de Inovare Tehnologică și Inițiative privind  Angajabilitatea Tinerilor Incluși în Viziunea  Educațională duală, I.N.I.T.I.A.T.I.V.E.d.,un proiect depus în cadrul  Programului – pilot pentru dezvoltarea consorțiilor regionale pentru învățământ dual, pe fonduri PNNR. Consorțiul este format din UAV în parteneriat cu Universitatea Politehnică Timișoara, Primăria Municipiului Arad, Inspectoratul Școlar Județean Arad, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Arad, Liceul Tehnologic de Construcții și Protecția Mediului Arad, Colegiul Economic Arad, Liceul Tehnologic de Transporturi Auto “Henri Coandă” Arad, Liceul Tehnologic de Electronică și Automatizări “Caius Iacob” Arad și operatori economici din regiune. „Vrem să construim în Arad un centru universitar puternic cu o ofertă educațională care să atragă tinerii din regiune și din întreaga țară. Acest proiect, prin construirea campusului universitar va consolida legătura între mediul educațional, economic și social și cu siguranță va contribui la dezvoltarea cadrului de formare profesională pentru tinerii din regiune” a declarat rectorul UAV, Ramona Lile.

De la Jeni (GENIN) citire. Astăzi despre „plecatul acasă”

Azi plec acasă. Am semnat, la prima oră, și comenzile sosite azi-noapte, drept care vor merge toate spre voi așa cum am promis, cu o atingere din partea mea. Sper, după ce veți fi citit, să vă faceți vreme de-o vorbă spre mine, bună, rea, nu contează, pe principiul că gusturile sunt diverse, iar unora, vorba mamei, le place popa, altora, preoteasa.
Să nu credeți, cum mi-a spus o cititoare cândva, că i-ar fi fost așa, nu știu cum, să fi intrat ea să scrie despre ce-am scris eu vreodată, că ea… nu e specialistă, că una, că alta. Ei bine, NU. NU așa. Cititorii chiar sunt specialiști. Toți. Nu trebuie să scrie articole de critică literară, ci să spună ce-au simțit. Atâta tot. Vă spun eu sigur că nu-i autor care să nu se înfoaie de plăcere când aude o vorbă bună. Ba, eu una mă înfoi chiar și atunci când aud o vorbă mai puțin bună. Bine, nu mă înfoi de plăcere, ca-n primul caz, ci de grijă că data viitoare va trebui să zac mai mult pe frază. Să meargă și mai limpede acolo unde are ea de mers.
Vă mulțumesc pentru precomenzi, de astăzi cărțile vor merge spre voi de la același link, doar că se va transforma într-unul de comenzi. A fost o plăcere să semnez sute de cărți, a fost o plăcere să văd că îmi sunteți aproape, că vă bucură CARTEA, în general, cititul, zăbava asta minunată. Poate facem să scoatem țara asta din marasmul uluimului loc din Europa în privința numărului de cititori. Auzi, ultimul loc! Pfoaaai…
Gata, pornesc spre Arad. Dacă văd pe drum ceva fain, fac poză, să vă arăt și vouă. Bun-rău. Cum am zis cândva, trist ar fi să gândim toți la fel, să ne placă tuturor, totul, la fel.
Îmbrățișări calde!!!
Eugenia CRAINIC

CU GÂNDUL LA UTA

Dacă UTA a ajuns în situația aceasta, disperată, cauzele sunt multiple – nicio concepție de joc, pregătire fizică foarte slabă, joc lent, pase precare etc. O cauză majoră este absența atacanților de o valoare cât de cât certă, de unde și meciurile fără victorie sau, altfel, puținele meciuri câștigate.
Rednic nu poate să facă minuni, dar toți așteptăm să FACĂ CEVA. O altă așezare, o altă distribuire a jucătorilor pe posturi, o mai mare încredere în ei, fiindcă echipa asta este „praf” din punct de vedere psihic. Personal, i-aș recomanda să uite de doi jucători, Miloșevici și Benzar – primul, lemn; al doilea, slab în apărare și haotic în atac. Părerea mea este că la partida cu Argeș, dar și cu Mioveni, mai bine fără ei în teren, pentru că ar însemna ca echipa să joace cu oameni în minus. Or, vin partide foarte dificile , în care fiecare jucător trebuie să dea totul, să pună osul la bătaie, nu să se plimbe pe teren. Vin meciuri decisive pentru soarta echipei, a clubului – știu că e un truism ce spun, dar asta e!
Tristan MIHUȚA

PANDEMIA PROȘTILOR

0
Eu nu mă mai mir. Cei 30 de ani au fost mai mult decât suficienți pentru a înțelege, dacă mai era nevoie, vorba aceea„ cum e turcul, și pistolul”. Ca atare, de ce să mă mir că regresăm, că nu ținem pasul cu vremea și cu lumea? Cine e la cârmă, peste tot? Cine ne sunt „conducătorii”? Ce hram poartă ei?
Dincolo de caracterul lor discutabil, mai toți au studii precare. Diplome false, măsluite. Privind CV-ul unora te miri câte facultăți au, ba chiar și doctoratele au început să fie numărate cu multiplu. Știu inși care au ajuns doctori peste noapte. Nu aveau facultate. Când au absolvit-o? Cât timp au fost doctoranzi? Că mai ieri erau „nimic”, păduchi. Azi sunt directori și domnul doctor în … Când au citit, când și cât au studiat, trudit, când au absolvit? Că unul cu șase clase a sărit la opt clase de ieri până azi, parcă mai merge, dar saltul de la liceu la facultate și la doctorat, în 4-5 ani este imposibil, fără dosar de studii măsluit. Dar cine mai verifică!
Nimeni nu verifică, nicio „instanță” a competenței nu funcționează. Singurul criteriu valabil peste tot este acela că prostul nostru e mai bun decât prostul lor. Sau, dacă nu e mai bun, oricum e „prostul nostru”. Prostocrația a luat locul meritocrației. Uitați-vă, la Arad cine ne-au condus și ne conduc? Toți, unul și unul, toți o apă și-n pământ. Dar ce, parcă nu-i știți? Iar dacă îi știți, de ce vă mirați de căderea Aradului?
Tristan MIHUȚA

Ceva mai limpede

A fost impresia generală după meciul UTA- FC Hermannstadt.
Jocul elevilor noului antrenor, Mircea Rednic a devenit cât de cât mai limpede. Nu zice nimeni că jucătorii UTA-ei au scăpat de metehnele dobândite în perioada celorlalți antrenori care s-au perindat pe la clubul arădean.
Au fost prezente , marți seara , de câteva ori și pasele înapoi ( zic eu, datorită fricii de a nu greși) , au fost prezente și ” bubuielile” fără adresă dintr-o jumătate de teren în cealaltă ( acțiuni care nu-i scapă niciodată analizelor preietenului meu Zeno Moldovan), dar…o oarecare limpezeală în jocul per ansamblu al utiștilor s-a simțit.
Poate acest lucru s-a datorat modului de abordare expus în antrenamente și în ședințele tehnice ale noului staff tehnic, poate personalitatea indiscutabiă a lui Mircea Redic, poate înlocuirile făcute atunci când trebuia…poate, poate, poate.
Rămâne de văzut. E încă devreme , dar e încă și un pic prea tâtziu pentru ca aceste concluzii să fie evidente.
Ceea ce a fost limpede marți a fost jocul exact al apărării , modul de a se concentra la maxim al lui Florin Iacob, încrederea justificată a antrenorului acordată lui Benzar și Postolachi, precum și aprecierea și justificarea matură privind epuizarea lui Rareș Pop.
Mircea Rednic este conștient că are nevoie de cel puțin un atacant cert , dar și cel puțin de doi mijlocași care să-l încadreze pe Anton. Presiunea pusă pe Puriu , evidentă , datorită clasamentului care frige, îl obligă pe acesta să ” facă foc cu lemne ude”.
Deocamdată , Mircea Rednic a găsit rețeta lipezirii apelor tulburi din jocul echipei.
Să fie -ntr-un ceas bun!
Ioan HAMZA

SOBA GI NAINCE, SOBA GI LA DRUM, O SOBA MARE

Cam așă, cum va povestesc mai jios iera șî pa la noi la Coșioba soba gi naince, sau gi la drum, o soba mare:
– ierau doauă paturi gi lemn, cu rastanițîle nalce șî pa fiecare pat iera pus on strujac umplut cu șușorși gi cucuruz, o cu paie gi ovăs. Strujacu’ iera ‘cuperit cu on lipigeu. Dupa șeea era duna șî perna care ierau compusă gin toc umplut cu pene gi gâscă, pasta care erau trasă feță. Gisupra pasta dună șî pernă era pusă o șergă țasută în razboi. Gi fapt șî strujacu’, lipigeu’, tocurile șî fețîle gi dună șî perne ierau facuce tăt gin pînză țasută în razboi. Mai ierau pusă pa fiecare pat, pasta șergă, cîce patru, o mai mulce perne cu feță brodace, o cusuce cu modele populare colorace viguri în cipuri.
– lînga fiecare pat iera o laviță gi lemn, cu specează, o fara. Întra paturi la oblocu’ gi câta drum iera pusă masa ‘cupirită cu masariță brodată, o cusută cu diferice modele populare colorace.
– în capătu’ gi cîta pișioare, la on pat iera dolafu gi lemn pântru haine șî lada cu zăstre, tă’ gin lemn facută.
– în capătu’ gi cîta pișioare, la șelalalt pat era o vitrină în care ierau pusă blige, finjene, servișiuri gi pahară șî bibelouri.
– lînga vitrină iera o oglindă mare cu on dulapior în care să uitau muierile când să cicèu.
– lânga ușă iera on cuptori gi fontă pîntru foc șî lada gi lemne.
– pa parețî, la fiecare pat erau doauă icoane, cu șcerguri brodace, o împanace.
– tăt pa parețî, inge șî inge , mai ierau pusă blige pictace cu șcerguri brodace, o împanace.
– la fiecare pat, su’ icoane erau pusă carpece gi parece, cu diferice peisajă .
– în obloc iera firang împanat șî brodat .
– pa jios ierau procoviță țasuce în razboi, gin șîrinși colorace.
– în grindă iera acațată lampa cu petriuăn, on ștèrț, o on candelabru gi cînd s-o bagat corentu’ ielectric la sace.
Doamne , mândre mai erau așă, sobile noașce, gi naince!
Marius BRASAI

Ajuns în satul cu miniștri. Check!

Valea Oltului fără probleme. Check! (Vorba unui clasic în viață: „Rooomâââniaaa nuuu are nevoooie de autostrăzi!” Oricum, ăștia știau că trec, așa că și-au oprit lucrările. Biiineee!!!)
Cartea mea se naște azi. Oameni care m-au trăit. Oameni care… Zgomotul de fond e de la tiparniță. Țac-pac! Țac-pac! Țac-pac! Când am văzut pentru prima oară cum se tipărește un ziar, într-o tipografie, în 1993, ziar în care scrisesem ȘI EU, am plâns. Azi nu se mai tipărește așa. Dar… Tipografia tipărea, eu plângeam. Ea tipărea, eu plângeam. Ea tipărea… Ca acum. N-o văd, ca atunci, dar de plâns, tot plâng. Drept care nici live nu fac, deși mi-am propus. Poate mâine. Cu cărțile. În timp ce sunt cu ele, în timp ce le mângâi, le miros, le… Ce senzație… Ce mai apucați să comandați azi și mâine, merge spre voi cu autograf. Poate, peste ani, autograful ăsta va face cât o pită măcar! Sau cât două pite. Va fi al vostru, oricum! Îl dați sau îl păstrați. La alegere.
La București, primul om cu care am vorbit a fost o țigancă. I-am zis, oprită într-un cartier unde trebuia să aștept pe cineva câteva minute: „Doamnă, fiți drăguță, văd că locuiți aici, puteți să-mi puneți la încărcat telefonul cinci minute? A murit, cablul din mașină s-a dus și el și nu pot comunica cu…” „’S Mihaela, nu doamnă, mi-a zis. Cum să nu, cucoană, mi-a mai zis, ți-l bag la priză, cum să nu ți-l bag?” Și a dispărut în casă cu telefonul meu cu tot. „Io-s Mihaela, să știți, țigancă, nu doamnă, că nu ne domnim p-aici, să știți!” „Vai, dar eu…” „Ptiu, m-a scuipat, să nu-ți fie de deochi, că-ntinsă piele ai. Oare câți ani să ai? Vreo 38 să tot fie?” „Hahahaaa, am râs, da’ de unde, am și uitat de când am avut 38…” „Haoleo… n-ai 38? Păi ești dân butuc întins atuncea…” „Întins, zici? Hahahaaa… ești haioasă!” „Așa s’tem toți la noi la Ialomița, să știți!” „A, din Ialomița sunteți? Și la București, o întreb, cum de-ați… ” „Eee… poveste lungă. Aici-șa-s banii, cucoană, șă știi matale! Aici la București mănâncă și gura de bogat, și gura de sărac… Da’ să v-aduc telefonul!” Și mi l-a adus. Încărcat 27 la sută. „Mulțumesc, m-ați scos din mare necaz!” „Scuip să să-ntoarcă, pupa-ț-aș gura matale! Noroc să ai!”
OAMENI. Peste tot, OAMENI. Norocul meu în viață: OAMENII.
Despre OAMENI povestesc și-n „Oameni care m-au trăit”.
Eugenia CRAINIC