În perioada pandemiei s-au întâmplat lucruri interesante, trecute cu vederea de presa română, unul dintre ele fiind proiectul maghiar ”Minority Safepack”.
În laboratoarele de la Budapesta s-a pus în practică un plan extrem de elaborat, cu bătaie lungă, chiar până la Moscova, pentru a crea noi diversiuni în cadrul Uniunii Europene. Ungaria lui Viktor Orban a inițiat proiectul ”Minority Safepack”, inițiativă ce a pus în genunchi Bruxelles-ul în fața intereselor Moscovei.
”Minority Safepack” este o așa-zisă inițiativă cetățenească prin care Ungaria încercă să ofere mai multă putere minorităților maghiare, atât în statele vecine, cât și în alte țări unde există o minoritate maghiară. Acest program ”Minority Safepack” are în componență toate tezele Moscovei privind protejarea minorităților și dreptul lor la autodeterminare, teze ideologice ce au stat și la baza invaziei ruse din Ucraina.
Trebuie precizat că acest model al determinării popoarelor a fost inițial conceput de americani și a fost aplicat în anii ‘90 în fosta Iugoslavia, unde pe acest principiu s-a reușit destrămarea acestei țări.
Viktor Orban și-a dorit toată viața să fie un dictator și toată existența sa a încercat să își copieze idolul, adică pe Putin. Inclusiv Bruxelles-ul a picat în capcana secuiască cu iz de FSB (Serviciul Federal de Securitate).
Datorită ambițiilor revizionismului maghiar, a fost demarat Proiectul ”
Minority SafePack” în anul 2011, la aproape 100 de ani de la adoptarea tratatului de la Trianon, o zi care a fost pentru maghiari una a doliului şi a revoltei.
Încheierea Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial, a însemnat stabilirea frontierelor noului stat, Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Ungaria, la fel ca orice stat naţional, a promovat un discurs istoric bazat pe o realitate deformată, realitate care s-a transpuns în simboluri şi acţiuni care să o justifice
Făcând demersuri intense în această direcție, pe tot parcursul deţinerii preşedinţiei Consiliului Europei, Ungaria a organizat o serie de conferinţe privind protecţia minorităţilor, demersuri care au condus la elaborarea aşa-numitei ”Declaraţii de la Strasbourg” unde se afirmă că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană şi că identitatea naţională şi cetăţenia sunt concepte diferite, iar potrivit Ungariei, în prezent, România, Slovacia şi Franţa, nu respectă drepturile minorităților, în special cele maghiare.
”Minority SafePack” a fost o iniţiativă destinată protejării regiunilor minoritare naţionale maghiare cu scopul ascuns de a oferi autonomie față de guvernele statelor suverane.
Proiectul își propunea ca regiunile în care maghiarii sunt majoritari să își obțină singure fondurile europene fără a mai depinde de guvernele statelor suverane.
Manifestările maghiare din România, Slovacia, Croaţia, Ucraina și Serbia au fost semnalate de presa din statele menţionate. Aceste manifestări pot fi privite printr-un filtru al
simbolismului care alimentează un naţionalism retrograd ce menţine la conducere partidul premierului maghiar. Din cauza faptului că Ungaria are o prezenţă consistentă în fostele teritorii din vremea Imperiului Habsburgic arată că la nivel simbolic, lupta pentru aceste teritorii nu s-a încheiat niciodată și că Trianonul nu a reuşit să îngenuncheze ”marea națiune maghiară”.
Conform paginii oficiale a iniţiativei ”
Minority SafePack”, s-a reuşit strângerea de 1.320.000 de semnături în 11 state, cele mai multe provenind din Ungaria-527.687, România-254.871, Italia-78.396 și Slovacia-63.272.
În lipsa unei direcţii de înţelegere, prevederile acestei iniţiative pot fi utilizate pentru a decupla etnicii minoritari de statul aparţinător.
Sub vălul multiculturalismului, Viktor Orban îşi proiectează politicile expansioniste prin acapararea maghiarilor, fără să ţină cont de instabilităţile pe care le generează. Este important de menţionat că ”Minority SafePack” funcţionează în tandem cu un alt proiect ce poartă denumirea de ”Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale”. ”
Minority SafePack” întăreşte poziţia minorităţilor naţionale, în vreme ce
”Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale” trasează conturul administrativ al zonei în care ele sunt plasate pentru realizarea unei modalităţi mai facile de atragere a fondurilor.
Scopul final al proiectului ”Minority Safepack” este decluparea etnicilor maghiari de la statele de drept, pentru a fi coordonați direct de guvernul de la Budapesta. România a reușit să blocheze această inițiativă maghiară la Curtea Europeană de Justiției. Statul român a jucat această carte întodeauna în defensivă, dar în ultima vreme, și datorită contextului geopolitic actual, politica pașilor mărunți a început să dea roade pentru Budapesta.
Guvernul Orban l-a însărcinat pe Laszlo Petsy să coordoneze campania de strângere de semnături ”IRDALA.HU”, supravegheat din umbră de avocatul familiei Orban, Istvan Bajkay, iar în România șeful campaniei de mobilizare pentru strângerea semnăturilor a fost Kelemen Hunor. La această acțiune a mai participat și Consiliul Național Secuiesc.
Laszlo Petsy a vizitat mai multe state europene pentru a obține numărul de semnături, dar cel mai vizitat stat a fost Rusia. A ajuns la Moscova de trei ori pe durata campaniei, acesta fiind surprins la hotelul Marriot cu Irina Romanova, o specialistă în comunicare care lucrează pentru FSO (Serviciul Federal de Protecție), serviciul secret care asigură paza Kremlinului și a președintelui Vladimir Putin, respectiv pentru televiziunea de stat Russia1 și alte instituții importante ale statului rus. Firma Romanovei se ocupă cu publicitate, consultanță și campanii media online, exact ce avea nevoie Laszlo Petsy pentru a-și promova campania în România în rândul etnicilor maghiari. Având în vedere numărul de semnături strânse în România, a reușit să obțină ce și-a dorit.
Negociere la Moscow Marriott Hotel; În dreapta lui Petsy, Irina Romanova.
Comisia Europeană și-a dat seama că rușii sunt partenerii din umbră în inițiativa maghiară
Pe 17 decembrie 2020, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie referitoare la
Minority SafePack, urmare a 524 de voturi favorabile, 67 împotrivă şi 103 abţineri. Cele mai multe voturi în cadrul ultimelor două categorii provin de la grupurile ECR (European Conservatives and Reformists) şi ID (Identity and Democracy) sub umbrela cărora fucționează partidele naţionaliste, de extremă dreaptă ori stângă, cum ar fi Sweden Democrats, New Flemish Alliance, Vlaams Belang, Bulgarian National Movement, VOX, La France Insoumise, Rassemblement National şi FPÖ.
Doi europarlamentari români au votat și ei pentru inițiațiva ruso-maghiară, respectiv
Ramona Strugariu, fost USR-PLUS, actual REPER/Renew Europe și
Daniel Buda de la PNL.
Frans Timmermans i-ar fi atras atenția premierului maghiar, Viktor Orban, că în inițiativa ”Minority SafePack” se simte implicarea Federației Ruse, fapt ce a provocat și o respingere a Comisiei Europene.
După anunțul Comisiei Europene de a nu legifera în domeniul supus atenţiei de către iniţiatori, s-au evidenţiat mai multe reacţii în spaţiul public, printre care se numără o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepreşedintelui Věra Jourova. Lipsa de înțelegere faţă de problemele persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în pofida susţinerii „puternice” pe care iniţiativa a avut-o, cu referire la cele aproximativ 1,3 milioane de semnături, dar şi la votul din Parlamentul European sunt două dintre punctele evidențiate de către semnatari în această scrisoare.
Printre cei 71 de semnatari se numără
europarlamentari maghiari din întreg spectrul politic al Ungariei (Momentum, MSZP, FIDESZ, KDNP, DK), reprezentanți ai partidelor secesioniste din Spania (Partido Nacionalista Vasco, Junts per Catalunya – Lliures per Europa, Esquerra Republicana de Catalunya), ori proveniți din Tirolul de Sud (Südtiroler Volkspartei). Scrisoarea a fost semnată și de europarlamentari ai Movement for Rights and Freedoms din Bulgaria, partid cu o puternică susținere a etnicilor minoritari, precum și de europarlamentarii partidelor Electoral Action of Poles in Lithuania, Swedish People’s Party of Finland și Latvian Russian Union.
Scrisoarea a fost închisă prin declarația lui
Kelemen Hunor, prin mesajul „Nem adjuk fel, ne adjátok fel!” (Nu renunţăm, nu renunţaţi!), UDMR fiind unul dintre cei direct interesați de reușita demersului statului maghiar reprezentat de Viktor Orban și a transmis că nu va renunţa la obiectivul obligării statelor membre, prin intermediul Uniunii Europene, de a respecta drepturile minorităţilor.
Serviciile secrete ruse și maghiare au pus în practică campania ”Minority Safepack” cu ajutorul UDMR
Serviciile secrete magiare și ruse au pus în practică campania ”Minority Safepack” cu ajutorul UDMR, partid aflat la guvernare. Șeful campaniei ”Minority Safepack” a fost Petsy Laszlo, omul de legătură dintre agenții maghiari din Rusia și servicile secrete ruse (FSB). Imaginea de mai jos îi prezintă pe liderii maghiari din România care au aderat la proiectul servit de Moscova, via Budapesta. Inițiativa a fost semnată de președinții de consilii județene ai UDMR,
Sandor Tamas, Csaba Borboly, Peter Ferenc și de primarii
Árpád Antal, Attila Korodi, Zoltán Soós, Árpád Gálfi, József Mik, Tibor Csergő, Csaba Lőrincz, Hunor-János Koncz, Zsolt László Fülöp, Attila Csíbrád.
„Județul Hargita trebuie să fie acolo pentru toate inițiativele care servesc cauzei maghiarilor, iar în urma evenimentelor de la nivel european, vedem că Europa este îndatorată minorităților indigene. Dintre instituțiile Uniunii Europene, Parlamentul European și Comitetul Regiunilor susțin și ele aspirațiile comunităților indigene, dar Comisia Europeană nu o face încă, așa că trebuie să le convingem să-și schimbe decizia. Poziția comunităților și a regiunilor este clară: limbile și culturile minoritare trebuie susținute, iar Uniunea Europeană trebuie să le susțină prin măsuri. Aceasta este ceea ce cerem aici, în Ținutul Secuiesc, după două culegeri de semnături reușite, acum și în municipalitățile pe care le conducem”, a declarat președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly.
În acest caz, se observă că avem de-a face cu o uneltire împotriva statului de drept, fără vreo reație a autorităților de forță din România care sunt preocupate doar de voturile maghiarilor în Parlamentul României. PNL și PSD sunt majoritare în parlament și fără ajutorul maghiarilor, însă în ultimii 30 de ani UDMR a făcut parte din toate guvernele, fiind pionul pus în joc pentru fiecare negociere de constituire a guvernelor, nelipsit nici din Parlament și ancorându-și membrii, treptat, la toate nivelurile și în toate instituțiile în care se iau decizii, cu scopul atingerii, pas cu pas, a obiectivului propus.
Va urma.
Ciprian DEMETER 
Probabil că guvernul Orban joacă într-un film care ar putea fi nominalizat la Oscar, ”Eu și umbrele mele”, dar poate că nu ar trebui să le dăm idei acestor actori politici aspiranți.
Campania de promovare a inițiativei ”Minority Safepack” a fost susținută și de Katalin Novák, președinta Ungariei, o mare valoare a societății maghiare cu aptitudini artistice în pictură și care și-a făcut debutul în acest domeniu prin vopsirea bornelor kilometrice din așa-zisul ”Ținut Secuiesc” în culorile steagului maghiar, precum și de liderul fracțiunii Fidesz, Máté Kocsis. În același timp, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, politicianul din opoziție care deține cea mai înaltă funcție administrativă și András Fekete-Győr, unul dintre cei mai importanți oameni ai celui mai puternic partid de opoziție, au fost printre primii care au semnat inițiativa.
Laszlo Pesty, omul de legătură cu serviciile secrete ruse
În demersul său, Laszlo Petsy a găsit sprijin la Moscova cu ajutorul unor persoane suspectate că ar fi agenți ai statului maghiar, aceștia fiind intermediarii unei colaborări cu o firmă apropiată Kremlinului. Compania rusească responsabilă de campania online a inițiativei ”Minority Safepack” are ca parteneri Televiziunea de stat Russia1 și serviciul rus de informații numit Serviciul Federal de Protecție (FSO).
László Pesty a călătorit de mai multe ori la Moscova pentru a stabili legături cu agenți ai serviciilor secrete ruse, deoarece Rusia s-a implicat în colectarea de semnături care a fost inițiată de UDMR, campanie în care s-au investit sute de milioane de forinți din banii guvernului maghiar. Sub conducerea lui Laszlo Pesty, inițiativa a început ca o colectare de semnături spre binele Uniunii Europene, însă în spatele campaniei a stat o adevărată maskirovka (tactică de război) ce putea detona Bruxelles-ul.
Adoptarea ”Minority Safepack” și punerea sa în practică crea în cadrul mai multor state UE, precum România, Slovacia sau Spania regiuni separatiste precum regiunile Donbas și Lugansk din Ucraina. Într-adevăr, în Ucraina, Kremlinul acționează făcând referire la interesele minorității ruse din regiunile separatiste, supuse „Eradicării limbii și culturii ruse și presiunii de asimilare continuă”, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, în discursul său televizat din 21 februarie 2022. La scurt timp după aceea, au fost recunoscute republicile separatiste din Ucraina, apoi armata rusă, în 24 februarie, a atacat Ucraina.
Rusia, dacă situația o va impune, va profita de motivele legitime, din punctul de vedere al rușilor, de protecție a minorităților pentru a-și afirma interesele geopolitice nu numai în Ucraina, ci și în țările baltice. Nu este exclus ca referitor la aceste demersuri, utile din punct de vedere strategic, Rusia să încerce să găsească aliați și în alte țări, spre exemplu, secuii din România.
Moscova s-a implicat în colectarea de semnături inițiată de UDMR și condusă de László Pesty, finanțată de statul maghiar.
De asemenea, Szilárd Kiss, un fost diplomat maghiar la Moscova, se află în spatele campaniei de strângere de semnături în rândurile minorităților vorbitoare de limbă rusă din Țările Baltice. Cu ajutorul lui Szilárd Kiss, László Pesty, care a militat inițial pentru o petiție inițiată de UDMR, a stabilit o relație cu partenerii ruși din Letonia care se află în vizorul organelor de securitate națională.
Pe lângă aventura sa din Letonia, László Pesty a călătorit de mai multe ori la Moscova în perioada campaniei, acesta fiind surprins la hotelul Marriot cu Irina Romanova.
Conform profilului ei de socializare, Irina Romanova este co-fondatoare a agenției ruse de marketing expli.ru. Potrivit site-ului web al agenției, printre clienții lor se numără serviciul rus de informații, numit Serviciul Federal de Protecție (FSO) și Televiziunea de Stat rusă, Russia 1.
Această organizație este responsabilă de protecția liderilor de cel mai înalt nivel în Rusia și de protecția clădirilor cheie, Kremlin, precum și de siguranța președintelui rus, Vladimir Putin. Înainte de 1990, FSO făcea parte din KGB, dar după prăbușirea Uniunii Sovietice, KGB-ul a fost reorganizat în mai multe servicii de informații. Datorită faptului că FSO este un serviciu care se ocupă cu protecția persoanelor din fruntea Rusiei, acesta deține foarte multe informații deoarece are acces direct la liderii importanți.
Fostul ministru de externe al Ungariei în perioada 2009 – 2010, Péter Balázs, a declarat că „Dacă Laszlo Pesty merge la Moscova în problema secuilor, bate la ușa greșită”, iar pentru Átlátszó.hu a declarat „Cazul secuilor depinde doar de statul român și de starea politică de acolo. Deci nimeni nu va da undă verde acolo, doar majoritatea română. Trebuie să fii de acord cu ei. Ele ar putea să fie influențate de Franța, Germania, dar și de autorități europene. Adversarul istoric al românilor este expansiunea rusă. A fost mereu.”
„Îmi vine în minte expansiunea Rusiei, care este foarte vie, de la estul Ucrainei până la granița baltică. Deci doar ridică suspiciuni. Vladimir Putin nu este un înger al păcii sau un înger al minorităților” a declarat cu altă ocazie Balázs, care a fost și comisarul maghiar al CE în 2004.
Rusia exploatează fiecare breșă pe care o constată în cadrul NATO
